Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cum muți un proiect de teatru independent dintr-o casă veche într-o fostă hală industrială, cu o investiție de 200.000 de euro. Un business în 4 acte – Recul. Republica antreprenorilor

Recul

13 februarie 2020. Într-o fostă hală industrială din zona Timpuri Noi din București. Nouă tineri scot la rampă proiectul la care lucrează de mai bine de doi ani: un spațiu neconvențional prin care să aducă teatrul “relevant” mai aproape de oameni, prin spectacole de improvizație, clasice sau de păpuși, prin cursuri de actorie pentru adulți și copii și chiar prin traininguri și team-buildinguri pentru angajații din companii.

Personaje: Vlad Dragomirescu, Bogdan Untilă, Adina Sandu, Florin Lungu, Dan Miron, Adriana Bordeanu, Dan Codreanu, Alexandra Băjan, Tudor Buican - actori, regizori, antreprenori, specialist de finanțe, specialist în resurse umane, scenariști, project manageri și traineri. Pe scurt “echipa Recul”. 

Prolog. Recul în strada Cercului

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic. Proiectul lor a fost găzduit de o casă veche din strada Cercului, care nu putea primi însă mai mult de 44 de spectatori. Așa că s-au văzut nevoiți să joace și câte două spectacole pe seară, apoi câte trei, iar uneori să programeze reprezentații și joia.

“Viziunea Recul a fost să prezinte spectacole relevante, mai aproape de cotidian. Weekend de weekend se țineau spectacole pe partea de impro, spectacole tematice inspirate, de exemplu, din Game of Thrones, sau musicaluri aduse din afară. În general, se puneau în scenă multe idei aduse din afară”, spune Adina Sandu, care s-a alăturat proiectului după ce a participat la cursurile de improvizație ținute de Bogdan. A ajuns la cursurile din strada Cercului pentru că era implicată în proiecte educaționale ale fundației Leaders și își dorea să descopere noi tehnici prin care să reușească să le capteze atenția elevilor săi adolescenți.    

Actul I. “Am băgat tot teatrul într-o dubă și am pornit o campanie de crowdfunding”

Încă de la sfârșitul lui 2017 se prefigura necesitatea mutării într-un spațiu mai mare. Și pentru că oricum contractul de închiriere al casei din Cercului urma să se încheie, echipa Recul a hotărât că este timpul pentru un nou început. Așa că au băgat teatrul într-o dubă și într-o noapte l-au mutat într-un depozit, unde a rămas câteva luni bune.

Înainte de asta însă, în decembrie 2017, lansaseră o campanie de crowdfunding pe Indiegogo. Au estimat că au nevoie de 8.000 de dolari pentru a demara noul proiect, cât să-și plătească primele luni de chirie și să amenajeze minimal noul spațiu. În 3 luni au reușit să strângă însă 11.000 de dolari.

“Când faci o astfel de campanie trebuie să ai un obiectiv foarte clar și să oferi ceva la schimb. Noi am dat bilete de teatru, ecusoane, postere, tricouri, feed-back pentru echipele de improvizație sau ateliere de improvizație pentru angajați. Am vândut chiar și bucăți din scena veche, cu 100 de dolari, și au mers foarte bine. Am primit multe donații din țară, dar și din străinătate”, spune Adina.

Dincolo de banii pe care au reușit să-i strângă astfel, campania a contat foarte mult și în ceea ce privește vizibilitatea proiectului. 

Actul II. Geamuri sparte și mulți porumbei. Arhitecții. Creditul

Cu 11.000 de dolari strânși, membrii echipei Recul au pornit în căutarea unui spațiu “care să corespundă proiectelor lor și să nu fie cu bulină roșie”. L-au găsit cu ajutorul echipei de arhitecți de la Calup, care le-au propus și un plan de amenajare a spațiului, ei fiind specializați în integrarea în circuitul urban al spațiilor vechi.

„În vara lui 2018 am găsit un spațiu industrial, cu pereți turcoaz, geamuri sparte și mulți porumbei. Arăta ... Dar băieții de la Calup au venit cu o viziune integrată care păstra personalitatea spațiului și crea și funcționalitățile de care aveam noi nevoie: partea de școală și partea de teatru. Sălile de curs vor fi separate de niște cortine fonoabsorbante pentru că nu poți să construiești pereți într-o hală, iar prin aceste cortine regăsești și conceptul de teatru”, explică Adina.

Echipa Calup a venit cu o estimare de costuri pentru planul propus care urma să transforme acest spațiu industrial într-un teatru, iar acesta a fost momentul în care a apărut și nevoia unui credit pentru echipa Recul.

"Când am început șantierul, cei 11.000 de dolari pe care îi strânsesem s-au dus destul de repede. Aveam nevoie de un credit și, fiind vorba de un business cultural, care nu poate fi scalat ca alte tipuri de business-uri, nu a fost foarte ușor, dar l-am obținut", spune Adina.

Imediat după aceea, o parte din echipa Recul s-a relocat pe șantier și a lucrat cot la cot cu arhitecții de la Calup și cu muncitorii. Efortul depus de întreaga echipă de șantier, Calup, Recul, echipa de muncitori a fost unul substanțial pentru a putea susține o reducere de costuri și pentru a face ca proiectul să meargă mai departe. Timp de aproape 1 an și jumătate au fost o singură echipă având un obiectiv comun: deschiderea teatrului Recul.  

Actul III. Bani de acasă. Sponsorizări

A fost probabil un moment în care li s-a părut mai ușor să nu facă proiectul asta. Dar au mers mai departe, pentru că un antreprenor trebuie să fie consecvent în atingerea obiectivului pe care și l-a propus, crede Adina.

La sfârșitul lui 2018, au organizat a doua campanie de strângere de fonduri, dar nu au mai avut același succes ca prima oară. A fost însă un bun exercițiu de imagine. Și-au propus să strângă 10.000 de dolari, dar donațiile au însumat numai 4.000. Așa că fiecare și-a pus la bătaie economiile și banii pe care îi obțineau din alte proiecte.

În februarie 2019, echipa de la Recul a primit o sponsorizare din partea Băncii Transilvania. Acest ajutor i-a ajutat să avanseze, dar le-a deschis ușile și către alți parteneri. De exemplu, cu ajutorul Samsung Club, cei de la Recul au achiziționat un sistem de ventilație performant, specializat pentru sălile de teatru.

“Tot anul 2019 a fost plin de căutări. Am căutat parteneri, ne-am pierdut speranța, apoi ne-am regăsit-o. Pe de o parte, au fost persoane care ne-au spus că nu avem nicio șansă, iar pe de altă parte, investitori care ar fi intrat în business dacă am fi ajuns mai devreme le ei. Dar, la finalul lui 2019 aveam gradenele montate”, spune Adina.

Actul IV. “Eram obișnuită să șterg rumeguș și praf cu mopul. După inaugurare, am șters urmele de pantofi ale oamenilor. A fost o revelație”

Adina Sandu rememorează cu emoție momentul inaugurării noului spațiu Recul. Pe 13 februarie, 850 de metri pătrați dintr-o fostă hală industrială, transformați într-o sală de teatru cu o capacitate de 150 de persoane, 4 săli de curs și un bar, erau prezentați publicului venit la evenimentul de deschidere.

Pe 29 februarie, Recul a deschis prima stagiune în noul spațiu, iar acum își așteaptă spectatorii, dar și cursanții.

Epilog. 4 linii de business

Echipa Recul și-a propus să dezvolte acest business în mai multe direcții. Astfel, pe lângă reprezentațiile de teatru, o altă linie a afacerii lor o reprezintă cursurile. Pe de o parte cursurile de improvizație, atât pentru adulții care vor să se relaxezeze sau să scape de rutina zilnică, cât și pentru copiii care înțeleg joaca altfel, iar pe de altă parte cursurile de învățare intuitivă, concepute pentru diverse categorii de vârstă.

Un alt segment vizat este cel al programelor dedicate companiilor, de la traininguri special concepute în funcție specificul și nevoile echipei, până la teambuildinguri.

De asemenea, pentru că spațiul este generos și dotat cu toate echipamentele necesare, proiectul Recul poate merge și în zona găzduiri de evenimente mari, cum sunt expozițiile, lansarile de carte sau evenimente corporate.

FIȘĂ DE BUSINESS. SUBIECTIV

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Consecvență. Să mergi mai departe, să treci de la o zi la alta ca să ajungi la ceea ce ți-ai propus.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Creativitate ca să găsești soluții alternative și flexibilitate, pentru că un obstacol poate fi, de fapt, un unghi diferit din care să te uiți la problemă.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? Când nu reușeam să găsesc bani și trebuia să spun asta echipei.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? Când spațiul a început să prindă contur, când au apărut gradenele

Ce este antreprenorul? Este cel care face ceea ce spune că o să facă. În sensul că își urmărește obiectivul.

FIȘĂ DE BUSINESS. OBIECTIV

Investiția inițială - 200.000 de euro

Număr de angajați – echipa este formată din 9 persoane cu diverse forme de colaborare

Timp de recuperare a investiției – 2 ani

Cifră de afaceri – N/A

Profit – N/A

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult