Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum poate România să iasă din cercul vicios al turismului de weekend și să devină o destinație de sejur, precum Austria

aeroport - turism

foto: Wavebreak / Profimedia

Cu doar 3% din PIB provenind din turism, România rămâne cea mai neatractivă destinație turistică din Uniunea Europeană. Dacă ar atinge media globală de 10% contribuție a turismului la PIB, veniturile din acest sector s-ar tripla, crescând de la aproximativ 10 miliarde de euro, la 30 de miliarde de euro.

Durata medie de ședere în unitățile de cazare din România, de doar 2,2 zile, reflectă un status quo dominat de turismul de weekend, o paradigmă care pare de nedepășit încă din perioada de după dispariția turismului sindicalizat de dinainte de 1989.

Acest model economic generează un cerc vicios: acoperirea cheltuielilor indirecte ale industriei din turismul de weekend se face prin adaosuri comerciale ridicate și investiții temperate. Rezultatul? Prețuri mari, și, inevitabil, un raport calitate-preț nesatisfăcător.

Ce înseamnă turism de sejur și cum facem trecerea de la turism de weekend, la turism de sejur?

În stațiunile montane din Austria, este aproape imposibil să găsești prețuri afișate pe noapte, acestea fiind înlocuite de tarife pentru sejururi de 7 zile. În contrast, în România, majoritatea operatorilor oferă exclusiv prețuri pe noapte, iar mulți dintre aceștia nu sunt pregătiți să funcționeze în timpul săptămânii, rămânând blocați în acest status quo sau cerc vicios al turismului de weekend.

Turismul de sejur presupune existența unui produs turistic care oferă activități variate și multiple opțiuni de petrecere a timpului pentru cel puțin 6 zile. Un astfel de produs nu poate fi dezvoltat la nivelul unei singure localități, ci trebuie construit la nivelul unei zone geografice mai extinse, care să integreze mai multe localități (UAT-uri).

Primul pas în dezvoltarea unei oferte turistice integrate pentru România este crearea unor oferte turistice zonale, bazate pe potențialul arealului natural. Adoptarea hărții geografice a țării ca reper central și sursă de inspirație pentru strategia națională de dezvoltare a turismului, împreună cu transpunerea principiilor de integrare locală în realitate, reprezintă fundamentul acestei transformări.

Odată cu dezvoltarea produselor turistice locale axate pe turismul de sejur, se poate construi o strategie de marketing coerentă și logică, menită să valorifice atât infrastructura existentă, cât și potențialul turistic major al României.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dacă eu nu am zile libere la job, ce vrei să fac? Dacă vrei să îmi impui pachete turistice de 7 zile, vă dispare și turismul de week-end.
    • Like 0
  • va ieși când la putere nu vor mai fi țărănoii lacomi de parvenire prin jaf atent supravegheat de securitate. țărănoii nu pot face lucruri de calitate, e imposibil. harul nu poate fi copiat, mimat. elita nu se poate naște. există dar nu poate răzbate. menționez harul pentru că este indiciul divin și doar el atrage. doar el poate crea. lepra politrucă nu are niciun rost.
    • Like 1
  • Infrastructura de transporturi, infrastructura de transporturi, infrastructura de transporturi: nedezvoltată și inadecvată rutier, feroviar, aerian, fluvial, maritim!
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult