Sari la continut
Republica
Comunicare

Cum poți să te pregătești, concret, pentru viitor: concentrează-te pe abilitate, de-abia apoi pe diplomă. 7 pași practici pentru angajați

Imagine sugestivă cu doi oameni într-o fabrică de roboți. Foto: Unai Huizi / imageBROKER / Profimedia

Foto: Unai Huizi / imageBROKER / Profimedia

Până în 2025, se estimează că jumătate din toți angajații vor avea nevoie de reconversie, recalificare sau de îmbunătățirea competențelor pentru a rămâne relevanți pe piața muncii, astfel că raportul WEF evidențiază necesitatea normalizării conceptelor de reskilling și upskilling în contextul previziunilor pentru anii următori.

Toate sursele de încredere citate până acum prezintă un consens general în ceea ce privește direcțiile majore de dezvoltare a competențelor pentru următorul deceniu: schimbarea de focus de pe sarcinile repetitive și manuale către cele care necesită mai multă gândire analitică, creativitate și interacțiune umană abordată corect, personalizat și empatic.

Pentru organizații, acest lucru înseamnă adaptarea strategiilor de învățare și dezvoltare pentru a pregăti angajații pentru viitorul muncii. Pentru angajați, înseamnă o investiție continuă în dezvoltarea personală și profesională.

Cum poți să te pregătești, concret, pentru viitor. Pași practici pentru angajați: 

  1. Identifică competențele care au cerere mare. Pentru a te adapta, este crucial să știi ce competențe sunt la mare căutare. Gândirea critică, creativitatea, inteligența emoțională, abilitățile de comunicare și cele tehnologice vor fi esențiale. Fii atent la trendurile din industrie și începe să le deprinzi cât de curând. 
  2. Continuă să înveți. Învățarea continuă este cheia pentru a rămâne relevant. Platformele online oferă o multitudine de cursuri care te pot ajuta să dobândești noile competențe necesare. LinkedIn și Coursera sunt doar câteva exemple unde poți găsi resurse valoroase. Ai în josul articolului mai multe astfel de platforme valoroase, în funcție de ce vrei să înveți. 
  3. Include învățarea în fluxul de muncă. Exersarea noilor competențe în activitățile zilnice poate accelera adaptarea. Acest lucru presupune să fii deschis la schimbare și să cauți oportunități de aplicare a noilor cunoștințe în proiectele curente.
  4. Dezvoltă-ți rețeaua de încredere. O rețea profesională puternică poate oferi acces la noi oportunități și resurse de învățare. Participă la conferințe, seminarii online și evenimente de networking pentru a te conecta cu profesioniști și lideri de opinie din domeniul tău.
  5. Păstrează-te deschis. Flexibilitatea este crucială într-o piață a muncii în continuă schimbare. Fii deschis la noi roluri, industrii și modele de lucru. Oportunitățile de reskilling și upskilling pot deschide uși către cariere sau evoluții profesionale neașteptate, dar interesante.
  6. Practică auto-reflecția și autodezvoltarea. Înțelegerea propriilor puncte forte și a zonelor care necesită îmbunătățire îți poate ghida corect și absolut intuitiv procesul de învățare. Setează-ți obiective de dezvoltare personală și profesională și urmărește-le activ.
  7. Acționează rapid și proactiv. Nu aștepta ca schimbările să te ia prin surprindere. Începe cât de repede să explorezi resurse de învățare, să-ți dezvolți competențele și să te adaptezi la noile realități ale pieței. Fiecare pas făcut azi te pregătește pentru succesul de mâine.

Concentrează-te pe abilitate, de-abia apoi pe diplomă 

Angajații new collar (în traducere liberă „guler nou") reprezintă o nouă categorie pe piața muncii, iar numărul lor este în continuă creștere. Cu ce sunt ei deosebiți? Se remarcă prin abilitățile tehnice avansate, care nu sunt însă susținute de studii în domeniu.  Numărul angajaților new collar crește cel mai repede în domenii precum sănătatea, ingineria și tehnologia, unde nevoia de specialiști depășea cu mult oferta pieței de talent. Mai ales în contextul în care 66% din populația lumii nu deține pregătire universitară. Și nu sunt nici plătiți prost - se plasează în jumătatea superioară a scării salariale, fiindcă-și demonstrează valoarea prin teste practice, nu prin diplome – iar remunerația lor este dictată și de cererea mare pentru competențele lor specifice.

Altfel spus, dacă ajungi să stăpânești cu adevărat competențele tot mai căutate pe piața muncii, nici măcar lipsa de certificare nu te poate ține în loc. 

Inteligența emoțională va fi mereu una dintre cele mai căutate competențe, deoarece reprezintă principalul „antidot” al mediului toxic de muncă, fiind asociată cu capacitatea de a identifica, înțelege și gestiona emoțiile proprii și pe ale celor din jur. 

Forumul Economic Mondial clasează inteligența emoțională ca fiind una dintre cele mai importante abilități la locul de muncă. Și McKinsey subliniază nevoia de competențe sociale și emoționale, anticipând că în rândul angajaților importanța acestora va crește mai rapid decât cea a competențelor cognitive.

Inovație în vremea neîncrederii: dispute, dezechilibru și prăpăstii adânci între noi

Peste tot în lume, oamenii vor mai multe cursuri în domeniu, vor să se simtă sprijiniți, însă conștientizează mai degrabă că șefii lor sunt depășiți, iar cursurile nu îi învață mare lucru. Barometrul de Încredere Edelman 2024 indică o ruptură între marea masă a societății și zonele de inovație, care a devenit noul factor de polarizare. Diferențele dintre clase, dezechilibrul uriaș între încrederea în mediul de afaceri și încrederea în guvernare au fost forțele care au stat la baza declinului încrederii.

Conform studiilor recente, angajații consideră că inovarea este prost gestionată, acest lucru fiind valabil pentru toate grupele de vârstă și toate nivelurile de venit. Peste 80% vor ca șeful lor să vorbească despre competențele viitorului, despre utilizarea etică a tehnologiei și despre impactul automatizării asupra locurilor de muncă. Ghici câți o și fac? Mai puțin de un sfert.

Angajații vor AI, companiile întârzie să le ofere

79% dintre angajații de la nivel global vor instruire în domeniul inteligenței artificiale, potrivit unui raport al Oliver Wyman. Cu toate acestea, doar 64% consideră că primesc formarea necesară, iar 57% constată că instruirea lor este complet inadecvată. 

Există o discrepanță imensă între rapiditatea cu care angajații adoptă tehnologia AI pentru sarcini individuale și ritmul lent al companiilor în integrarea acesteia. În plus, angajații plasează AI pe primul loc în topul prioritățile de recalificare, în timp ce șefii abia pe locul al patrulea ca importanță, după competențe soft precum gândirea analitică, leadershipul, influența socială sau cursurile de etichetă.

Cele mai căutate 5 abilități tehnice, dincolo de AI + de unde să le înveți:

În 2024, cine vrea să își asigure un parcurs profesional relevant în tehnologie trebuie să știe care sunt abilitățile tehnice cu cea mai rapidă creștere. Magnit, o companie de management al forței de muncă, a identificat cinci competențe esențiale care domină piața, în afara celor legate strict de inteligența artificială:

  1. Microsoft Azure - o platformă de cloud computing care ajută organizațiile să acceseze servicii variate, de la stocare de date până la gestionarea aplicațiilor. Microsoft oferă un traseu de învățare pentru a stăpâni Azure.
  2. Analiză de date - capacitatea de a colecta, analiza și interpreta date complexe pentru luarea deciziilor și crearea de soluții. General Assembly și LinkedIn Learning sunt platforme excelente pentru dezvoltarea acestor competențe.
  3. AWS (Amazon Web Services) - similar cu Azure, dar cu diferențe în modelul de prețuri și flexibilitate. Amazon promovează platforma AWS Skill Builder pentru dobândirea abilităților necesare.
  4. Jira - un instrument de colaborare și partajare a fluxurilor de lucru, folosit des în managementul de proiecte software. Atlassian University oferă cursuri și certificări.
  5. Cybersecurity - pe măsură ce mai multe organizații și angajați lucrează de acasă, securitatea cibernetică devine vitală. Cursuri precum Google's Cybersecurity Professional Certificate de pe Coursera oferă o bază solidă în acest domeniu.

Aceste abilități sunt esențiale pentru oricine lucrează în tehnologie sau aspiră să intre în acest domeniu. Oricare dintre ele se alătură competențelor soft ca cele mai importante în trusa de unelte a profesioniștilor - și îți pot oferi un avantaj competitiv serios în anii ce vor veni.

Adaptarea la viitorul muncii este un proces continuu de învățare, dezvoltare și ambiție. Perioada ce urmează va aduce provocări, dar și oportunități pentru cei pregătiți să se adapteze și să îmbrățișeze învățarea continuă. Prin dezvoltarea competențelor relevante și adoptarea unei mentalități de creștere, angajații pot traversa cu succes schimbările pieței muncii și își pot asigura un parcurs profesional împlinit și durabil. 

Viitorul va fi al celor care nu se vor lăsa descurajați ori chiar orbiți de teama că nu știu destule, dar nici nu se vor culca pe urechea că știu deja suficiente. Care e strategia ta pentru viitor?

Vă invităm să descoperiți podcastul Hacking Work și să vă abonați la newsletterul Hacking Work, pentru a primi în fiecare luni și joi dimineață cele mai proaspete știri și analize din piața globală a muncii. Să vă fie de folos! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult