Manifestanți în timpul unui protest în Madrid împotriva acordului încheiat între Bruxelles și țările Mercosur/ Foto Profimedia
Văd că s-a inflamat din nou populismul în România pe tema Acordului Comercial UE–Mercosur. Probabil că până mai ieri mulți dintre politicienii care strigă cel mai tare nici nu știau cum se pronunță „Mercosur”, darămite ce conține acordul.
Pentru context: discut acest subiect de ani de zile în secțiunea Mediu, Agricultură și Dezvoltare Rurală a EESC - European Economic and Social Committee, unde sunt reprezentate inclusiv toate marile organizații europene ale fermierilor. Fac parte din această secțiune de peste doi ani și, din această toamnă, sunt vicepreședintă. Așadar, câteva observații din mijlocul acestor dezbateri – my two cents.
Acordul cu Mercosur este exploatat politic până la absurd, deși beneficiile economice pentru UE depășesc clar riscurile. Lăsând la o parte geopolitica tot mai haotică (unde UE ar avea tot interesul să-și consolideze prieteniile), vorbim de ceva foarte concret - o piață de ~270 de milioane de consumatori, în creștere economică, care caută produse cu valoare adăugată mare.
Chiar și cu tarife de până la 35%, UE exportă deja în Mercosur circa 55 miliarde euro anual, inclusiv aproximativ 73.000 de automobile – multe produse în România sau cu componente românești.
Tehnologiile europene, piesele, subansamblele și know-how-ul industrial (inclusiv din România) au un potențial enorm de creștere odată cu eliminarea treptată a acestor tarife.
În paralel, protecțiile obținute pentru agricultura europeană sunt substanțiale, chiar dacă asta se spune mai rar:
- Importurile de carne de vită „premium” din America Latină vor intra în UE doar în limite extrem de reduse – aproximativ 1,5% din producția UE.
- Toate importurile (vită, pui etc.) trebuie să respecte exact aceleași standarde fito-sanitare, de siguranță alimentară și de mediu ca în UE.
- Cerealele, produsele forestiere și altele sunt supuse certificării și trasabilității, inclusiv cerințelor privind defrișările.
Nu există dublu standard.
Mai mult, ca parte a compromisului politic, agricultura europeană beneficiază de încă 45 de miliarde EUR în viitorul Cadru Financiar Multianual – pe lângă faptul că oricum CAP absoarbe peste un sfert din bugetul UE. Ce vrem să facem cu agricultura în Europa? Să rămânem la epoca plugului? Să producem "commodities", adică furaje pentru animale aici, dacă le putem importa mai ieftin din Mercosur? Sau mai bine producem mâncare, cu valoare adăugată mare pentru fermieri, dar și pt consumatori, cu potențial bun de export, etc?
Dacă vrem cu adevărat un trai decent pentru fermierii europeni și români, soluția nu este blocarea comerțului, ci politici inteligente în piața internă, educarea consumatorilor, achiziții publice deștepte, sprijin țintit pentru tranziție și valoare adăugată.
Europa are nevoie de competitivitate, inovare și exporturi cu valoare adăugată mare, nu de protecționism paternalist pentru sectoare care nu pot susține pe termen lung prosperitatea economică.
Hai să discutăm bunăstarea României și a Europei ca întreg, nu pe bucăți izolate și lozinci facile.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Articolul dumneavoastră este de apreciat. Totuși:
- de ce agricultorii europeni sunt împotriva acordului?
- ce exporta `Romania acum în Mercosur si care este valoarea acestui export?
- care este impactul asupra agricultorilor romani?
- menționați importul 'ieftin' de furaje. Împreună cu transportul, tot ieftin este?
- europenii fac pași înapoi referitor la trasabilitate ( cum ii spuneți dumneavoastră), datorită costului mare. Este adevărat?
- ne dați o cifra de 1,5% pentru carnea de vita premium. Nimic despre celelalte produse?