Cum să atragem diaspora înapoi în țară. O rețetă în 7 pași de la un repatriat întâmpinat la prima călătorie în România cu „Bine ați venit acasă, trădătorilor!”

Foto - Lucian Alecu/ Shutterstock Editorial/ Profimedia

De ce pleacă românii din țară și ce putea face ca să îi atragem înapoi? Acestea sunt întrebări care stârnesc sentimente puternice în cei mai mulți dintre noi. Cei care au părăsit România sunt adesea supărați și se simt îndreptățiți pentru decizia pe care au fost „obligați” să o ia. Unii dintre cei rămași se simt trădați, chiar abandonați. Cei mai mulți avem păreri pronunțate legat de diaspora românească și prin acest articol nu aș vrea să mai pun „sare pe rană”. Recunosc motivele justificate pentru care mulți au emigrat. Cred însă că, atât în Occident cât și în România, contextul socio-economic s-a schimbat și avem premise pentru o întoarcere acasă. Încep cu istoria mea: 

Am locuit în România până la vârsta de 12 ani, când, în aprilie 1989, familia mea a emigrat în Statele Unite. Am experimentat zbuciumul emigrației, cu o limbă și o cultură diferite și cu munca de jos precum curățenia, construcțiile și grădinăritul. Cu ajutorul bunului Dumnezeu, al familiei și al comunității din Cleveland, OH, am avut însă privilegiul să merg la școală. În 1999 am devenit unul dintre cei mai tineri profesori de business la University of Akron, o universitate mare, cu 26.000 de studenți. În anul 2004, am fost recrutat ca expert Fulbright în Republica Moldova, iar în 2005, după ce m-am căsătorit, m-am repatriat permanent în România ca profesor și consultant de business la Universitatea Emanuel din Oradea. Chiar dacă la ultima întâlnire cu comunitatea din Cleveland le-am spus că „mă duc să vă pregătesc un loc, că acolo unde sunt eu să fiți și voi”, nu cred că toată lumea din diaspora trebuie să se întoarcă acasă! Am cinci frați și surori care împreună cu familiile lor au rămas în America. Cred însă, că într-un mod intenționat ar trebui să facem România atractivă, în primul rând pentru diaspora, dar și pentru cetățenii altor țări care ar alege să locuiască în România.

Contextul emigrării

Chiar dacă nu avem date exacte, se estimează că aproximativ 5 milioane de români au părăsit țara în ultimele decenii. Motivele sunt bine cunoscute: lipsa locurilor de muncă bine plătite; absența infrastructuri; un sistem educațional învechit și neprietenos; un sistem medical dificil și poate corupt; o administrație publică incompetentă și poate clientelară și o clasă politică care lasă de dorit. Cei mai mulți care au emigrat nu au făcut-o atât din convingere, cât din necesitate și poate chiar disperare. 

Din discuțiile și observațiile mele, unii doresc să se întoarcă acasă, în special din pricina copiilor. Chiar dacă au fost atrași de salarii mari, și-au dat seama că au cheltuieli și mai mari. Infrastructura e imperfectă și în Occident. Corupție și ipocrizie există și în țări civilizate. Unii au suferit de pe urma discriminării și chiar rasismului. Cei care au dorit să-și înceapă afaceri s-au izbit de constrângeri semnificative. Întrebarea este dacă se poate face ceva în România pentru a-i atrage pe acești românii înapoi. Răspunsul pe care îl aud de 20 de ani de când m-am repatriat este schimbarea guvernamentală. Mulți români rămași în țară se simt neputincioși și sunt într-o lungă așteptare a unei schimbări monumentale. Discuția este mereu la nivelul așteptărilor pasive, ca „ăștia” sau „ei” să facă o schimbare „acolo.”

Nu neg că o schimbare guvernamentală și administrativă ar avea un impact pozitiv asupra atractivității României. Cred însă că sunt lucruri de bun simț pe care le putem face fiecare dintre noi ca indivizi și comunitate în timp ce așteptăm activ o îmbunătățire guvernamentală. Recomandarea mea este să ne concentrăm pe lucrurile pe care le pot influența „eu”, sau „noi” „aici” și „acum”. Mulți din diaspora, chiar dacă sunt supărați pe țară, în adâncul sufletului iubesc România și unii chiar și-ar dori să se întoarcă. Chiar și aceia care nu se vor întoarce niciodată pot deveni suporteri a țării noastre. Cred că patriotismul este un sentiment lăsat de Dumnezeu și există în fiecare om. Bazat pe experiențele, observațiile și cercetările mele din ultimii 20 de ani, aș vrea să articulezi șapte lucruri de bun simț pe care le putem face ca indivizi și comunitate pentru a face România mai atractivă.

1. Optimism

Primul lucru pe care-l putem face pentru a atrage diaspora acasă este să creștem numărul de optimiști în România. Pentru unii, a fi optimist înseamnă să-ți închizi ochii la realitățile din jur sau să refuzi să vezi realitatea așa cum este. Ca reacție la acest optimism fals, mulți compatrioți de-ai noștri aleg să fie pesimiști care se cred realiști. Avem oameni specializați în identificarea tuturor lucrurilor negative care se întâmplă în țară. Se hrănesc și discută despre lucrurile care nu merg. Mass-media și rețelele sociale alimentează acest negativism, spre care oricum avem o predispoziție naturală. Alții s-au specializat în a critica orice și pe oricine, fără să se implice în vreo soluție.

Optimismul este „o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite (sperate), o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd”. Optimismul implică o luciditate perfectă, însă este o alegere de a te concentra pe lucrurile pe care le poți îmbunătăți. Optimismul înseamnă să-ți folosești creativitatea si înzestrările pentru a soluționa probleme, fie ele cât de mici. Implicit, optimiștii sunt harnici și nu se dau bătuți după primul faliment. Au o reziliență extraordinară pentru că își hrănesc mintea și sufletul cu felul în care lucrurile pot fi, nu cu felul în care sunt. Optimismul este o decizie intrinsecă si individuală și nu depinde de împrejurări. Cred că dacă am avea mai mulți optimiști în România, am avea șanse mai bune să atragem diaspora acasă și să facem țara noastră mai atractivă.

2. Îngăduință

Al doilea lucru pe care îl putem face pentru a atrage diaspora acasă este să creștem numărul de oameni îngăduitori în România. Pentru unii, îngăduința înseamnă lipsa de principii sau standarde și, de teamă să nu fie percepuți fără coloană vertebrală, devin critici. Țin minte că, în 1996, la prima mea călătorie în România, un grup de așa-ziși prieteni ne-au întâmpinat cu un zâmbet acru și ne-au spus: „Bine ați venit acasă, trădătorilor!” Din nefericire avem conaționali care percep emigrația ca o dezertare si sunt critici și batjocoritori la adresa celor care au plecat. S-ar putea să greșesc, însă cred că mulți români nu se întorc acasă de frică și rușine. Au avut experiențe negative cu cineva care i-a judecat, criticat sau bârfit și se tem că o eventuală întoarce ar fi întâmpinată de astfel de reacții.

Nu cred că este înțelept să „vopsești peste rugină” și dacă s-au făcut greșeli, acestea trebuiesc acceptate și reparate. Vreau însă să subliniez importanța bunătății și a îngăduinței. Cred ca „ce face farmecul unui om este bunătatea lui”! Avem nevoie de cat mai mulți români „fermecători” ca să-i primească pe cei din diaspora cu brațele deschise. Îngăduința nu înseamnă mușamalizare, dar implică respect și detașare față de deciziile altora. Îngăduința poate vedea o greșeală, însă nu se bucură de ea, nu o trâmbițează și nu o folosește pentru bășcălie sau manipulare. Omul îngăduitor oferă restaurare și se concentrează pe îmbunătățire. Cred că, dacă am avea în România un număr mai mare de oameni iertători și îngăduitori, celor din diaspora le-ar fi mult mai ușor să se întoarcă acasă.

3. Valori sufletești

Al treilea lucru pe care-l putem face pentru a atrage diaspora acasă este să creștem numărul de oamenilor care prioritizează valorile sufletești deasupra celor materiale. Valurile sufletești sunt caracterul, reputația, relațiile de familie și implicarea în comunitate. Acestea sunt cel mai bine încapsulate în întrebarea „La ce i-ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul?” Nu neg importanța lucrurilor materiale atât pentru cei rămași în țară, cât și pentru cei care au emigrat. Bunul simț și istoria însă ne învață că valorile sufletești sunt mai importante decât nevoile materiale. Materialismul este rădăcina lăcomiei, răutății, furtului, minciunii, corupției și altor lucruri de genul acesta care diminuează calitatea vieții oriunde în lume.

Dacă vrem ca România să devină o țară atractivă, avem nevoie de cat mai mulți oameni care să știe să echilibreze nevoile materiale cu cele spirituale. Știu că sunt subiectiv, însă din studiile și observațiile mele, cel mai bine poziționați pentru acest echilibru sunt antreprenorii. Aceștia pot avea un stil de viață decent din punct de vedere financiar. Dacă învață și să fie cumpătați, pot avea timp pentru caracter, familie și comunitate. Din nefericire, nu toți antreprenorii sunt echilibrați. Dar aceia care muncesc cinstit și creativ, pe termen lung au posibilitatea să realizeze acest echilibru. Cu cât vom avea mai mulții astfel de oameni în România, cu atât țara noastră va fi mai atractivă pentru cei din diaspora.

4. Comunitate

Al patrulea lucru pe care-l putem face pentru a atrage diaspora acasă este să clădim cât mai multe comunități de sustenabilitate, inclusiv comunități vocaționale. La scurtă vreme după ce m-am întors în țară, am avut o discuție cu un om înțelept pe care l-am întrebat cum a rezistat și de ce nu ai emigrat. Răspunsul lui mi-a rămas în minte până în ziua de astăzi: „Păi cum supraviețuiesc eschimoșii în Polul Nord? Foarte simplu, își fac un iglu care-i protejează de frig și vânt. Pentru mine acel iglu este biserica și comunitatea mea de prieteni.”

Dacă vrem să atragem diaspora acasă, trebuie să alcătuim astfel de comunități care să-i ajute pe cei care se întorc în navigarea sistemului. Occidentalii numesc această inițiativă „societatea civilă” sau „societatea voluntară”. O astfel de comunitate poate recomanda oportunități de business sau de angajare, medici, școli, etc. Poate oferi ghidaj și transparență în administrația publică. Poate preveni experiențe negative și poate oferi măsuri de protecție și securitate. Cu ajutorul tehnologiei, putem crea comunități online pentru informare și transparentizare. Cu timpul, sper să avem și servicii specializate de repatriere care să ofere consultanță contra cost. Putem mediatiza istorii de succes a românilor care s-au întors acasă. Cu cât vom avea mai multe comunități, cu atât va fi mai ușoară atragerea diasporei acasă.

5. Seriozitate

Al cincilea lucru pe care îl putem face, dacă vrem să atragem diaspora acasă, este să fim cât mai mulți oameni serioși în România. În 2005, când m-am stabilit permanent în țară, am auzit des folosit aceste cuvânt, dar nu cred că i-am înțeles importanță. Seriozitatea implică respectarea promisiunilor și absența minciuni. Omul serios îți dă informația corectă, completă și la timp. Omul serios nu crede că o scuză bună poate înlocui performanța. Omul serios nu își justifică comportamentul prin neseriozitatea și răutatea altora. Toți apreciem importanța seriozității și sincerității. Mulți însă nu conștientizăm propria noastră neseriozitate și efectele negative pe care o are asupra altora. În natura noastră avem o tendință păcătoasă să promitem mult și să facem puțin. Spunem cu ușurință o minciuna ca sa depășim o situație dificilă, fără să ne dăm seama că „cuvintele noastre vor determina vinovăția sau nevinovăția noastră.”

Cele mai dureroase experiențe pe care le-am avut în ultimii 20 de ani au fost cu persoane care au investit în țară, dar s-au izbit de neseriozitatea partenerilor, angajaților și câteodată chiar a rudelor. Local au găsit oamenii extrem de generoși în promisiuni și vorbe, dar de negăsit în fapte și implementare. Dacă vrem să atragem diaspora acasă trebuie să ne disciplinăm în vorbe și promisiuni: „DA-ul nostru sa fie DA, si NU-ul nostru sa fie NU.” Când vom incorpora seriozitatea în comportamentul nostru, atât relația cu diaspora cat și relațiile dintre noi vor crește în încredere.

6. Calm, curățenie și politețe

Al șaselea lucru pe care-l putem face să atragem diaspora acasă este să fim calmi, curați și politicoși. Știu că sună banal, dar calmul, curățenia și politețea comunică seriozitate și civilizație. Sunt multe lucruri pe care nu le putem controla, însă fiecare dintre noi putem controla igiena personală, nervii și limbajul pe care-l folosim. Aceste lucruri simple determină calitatea vieții, a relațiilor, a respectul de sine, a creativității și a productivității. Decizia de a fii calm, curat și politicos nu are efecte doar asupra celor din jur, dar crește și valoarea caracterului și reputației noastre.

Bătrânii noștri spuneau că „cel încet la mânie prețuiește mai mult decât un viteaz și cine este stăpân pe sine prețuiește mai mult decât cine cucerește cetăți”. Când vom avea în România suficienți oameni calmi, curați și politicoși cred că țara noastră va deveni atractivă. Cu aceste trăsături de caracter cred că vom putem crește și valoarea salariaților noștri. Vom putea clădi branduri internaționale care își vor putea permite să plătească salarii competitive la nivel global. Avem o țară atât de bogată și frumoasă, cred că noi o putem „sfinți” prin comportamentul nostru, dacă alegem să fim calmi, curați și politicoși.

7. Oportunități internaționale

Al șaptelea lucru pe care-l putem face ca să atragem diaspora acasă este să identificăm și să fructificam oportunități internaționale. Nu toți români se vor întoarce acasă. Personal mă rog și lucrez ca până în 16 decembrie, 2029 ziua când vom împlinit 40 de ani de la Revoluție să avem cel puțin 10% din diaspora întoarsă acasă. Dar în egală măsură cred că sunt multe oportunități internaționale pe care le putem fructifica în colaborare cu românii care vor rămâne în străinătate. Conflictul dintre axa Washington/Bruxelles și Beijing/Moscova poziționează România într-una dintre cele mai privilegiate situații din istoria ei. Creșterea economică din ultimii 20 de ani poate fi însoțită de influență geopolitică. România și românii pot deveni exportatori de modele socio-economice pentru țări în curs de dezvoltare.

Mă inspiră modelul Irlandei, al Indiei și, în special, al Israelului, care au identificat formule de colaborare între țara-mamă și diaspora. Ca exemplu de succes, în România avem sectorul de informatică care s-a clădit pe această colaborare cu diaspora. România beneficiază și de miliarde de euro în fonduri europene, alocate pentru dezvoltarea economică și socială. Putem dezvolta turismul, învățământul, serviciile medicale și de îngrijire. Pe termen mediu și lung împreună cu diaspora putem dezvolta sectorul energetic și agricol printre altele.

Concluzie

Majoritatea românilor suntem afectați de subiectul diasporei: unii au decis să emigreze, alții au decis să rămână; și unii, și alții au motive și justificări. Cred însă că este distructiv să continuăm discuția într-un mod adversar. Cred că vom fi o națiune mai binecuvântată dacă vom găsi formule de colaborare și unitate. Economic, social și cultural, România ar avea beneficii imense dacă o parte din diaspora s-ar întoarce acasă. Politicile de infrastructură, învățământ, sănătate, administrație publică etc. rămân factori importanți care determină atractivitatea țării noastre. În egală măsură, în acest articol am articulat lucruri pe care le putem face fiecare dintre noi într-un mod voluntar. Putem alege să fim optimiști, îngăduitori, să accentuăm valori sufletești, să clădim comunități sustenabile, să fim serioși, calmi și, împreună cu diaspora, să fructificăm oportunitățile internaționale. Închei cu ceea ce deseori spun studenților mei: „nu uitați cine știe să facă un bine și nu-l face, săvârșește un păcat”!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp