Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Cum să gătești cu ce ți-a mai rămas prin frigider. Două rețete ingenioase

Vânătă în stil asiatic

Una din măsurile cele mai importante pe care le-au luat britanicii ca să reziste în Al Doilea Război Mondial a fost înființarea programului de raționalizare a mâncării numit „Ministry of Food”. O instituție creată pentru a asigura o nutriție adecvată fiecărui britanic cu resurse alimentare limitate.

Războiul din Ucraina, împreună cu anxietățile aferente, m-a făcut inevitabil sa mă gândesc la scenarii mai puțin optimiste, care în contextul unei crize alimentare ar trebui să ne prindă cât de cât pregătiți.

Așadar, am hotărât să dau drumul imaginației și, grație bagajului meu culinar, să „scot untul din frigider” și să vă prezint niște rețete ingenioase, simple, cu puține ingrediente (dintre cele pe care le găsim în mai toate frigiderele), dar extraordinar de gustoase.

Scopul meu este să vă încurajez ca la rândul vostru să experimentați combinații cu ingrediente simple și pe care le știm cu toții.

Cu puține excepții, ce avem in frigider ne poate hrăni încă de 2-3 ori pe cât avem impresia la o prima deschidere de ușă. În principiu, trebuie să găsim un ingredient principal, apoi unul care să susțină, să poarte gustul ingredientului principal și câteva condimente. Gândiți-vă la orice fel de mâncare preferat. Haideți să luăm clasicul nostru prânz de duminică, o referință a traiului îndestulat. 

Piure de cartofi cu tocăniță de pui. Ingredientul principal - puiul, purtătorul de gust - cartofii și condimentul - ceapa, sarea și boiaua. Alt exemplu, spaghetti all’amatriciana. Ingredientul principal - sucul de roșii, purtătorul de gust - pastele, iar condimentul - slăninuța și cu usturoiul.

În momentele grele de criză alimentară sunt foarte importante purtătoarele de gust care dau consistență și umplu stomacul și condimentele care pot chiar „fenta” ingredientul principal.

Astăzi am găsit în frigider o vânătă, o legătură de ceapă verde pe cale să se usuce și un ardei iute. Mai am un schnitzel de ieri, o lămâie, un cartof și un rest de pesto de busuioc într-un borcănel. Un rest de vin alb de alaltăieri și niște alune rămase de la meci.

Așadar voi face două feluri de mâncare. O vânătă înăbușită în stil asiatic și o să revigorez schnitzelul, transformându-l într-o scalopina al limone cu cartofi natur.

Vânăta am tăiat-o longitudinal în două. Am crestat miezul cu un cuțit mic în pătrățele (exact ca pe mango) ținând vânăta în căușul palmei și tăind miezul în patru linii diagonale la 90 de grade, având grijă să nu tăiem coaja. În acest fel se vor pătrunde mult mai repede și se vor găti mai ușor. Le-am așezat cu fața în jos într-o cratiță anti-aderentă, am adăugat peste ele un pahar de apă (250ml) și am pus capacul. Le-am copt la foc mediu vreo zece minute, până s-a evaporat aproape toată apa. Am ridicat capacul, am adăugat un fir abundent de ulei, un pumn de alune, un păhărel mic de sos de soia (dacă aveți Teriyaki ...chiar mai bine) și ardeiul iute tăiat mărunt. Am luat de pe foc și am împrăștiat deasupra ceapa verde (curățată de frunzele uscate) și tăiată în stil asiatic, în diagonală. Nu e nevoie de sare, deoarece au suficientă alunele și sosul de soia. Dacă vreți puteți condimenta și cu puțin piper.

Pentru a doua rețetă am pus cartoful curățat și tăiat cuburi de 2 cm la fiert în apă cu sare. Apoi pentru scalopina al limone, am topit în tigaie o lingură de unt și puțin ulei am adăugat un praf de piper proaspăt măcinat și o linguriță cu făină, am întins schnitzel-ul pe ambele laturi la încălzit la foc moale. Am stropit cu o lingură de vin alb și am adăugat sucul de la lămâia mea. Acesta, împreună cu restul, creează un sos delicat. Când au fost fierți și cartofii, i-am strecurat și i-am învelit într-un sos verde făcut dintr-o lingură de pesto și una de ulei. Am potrivit de sare și le-am servit calde.

În acest fel am scos untul din frigider și la propriu, și la figurat, salvând ingrediente pe care altfel poate le-aș fi aruncat. Neavând o bucată de telemea proaspătă, probabil ceapa mea se usca de tot, iar cartoful meu ar fi făcut muguri de unul singur. Cu toții putem salva mâncare cu puțină imaginație sau chiar întrebându-ne mamele și bunicile, care, trăind la rândul lor vremuri dificile, știu o sumedenie de trucuri in bucătărie. În acest fel putem să ne aducem contribuția la o viață mai respectuoasă cu resursele și să aruncăm mai puțină mâncare. Să nu mai vorbim de satisfacția și respectul de sine pe care ți-o aduce o cina delicioasă făcută din „aproape nimic”.

Până la următoarea deschidere a ușii frigiderului, vă doresc multă imaginație în bucătărie.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult