Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Cum se ofilește un business de succes atunci când îți pleacă pălmașul în Angola

Annona

Foto: Majdi Fathi/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Anona sau Annona, numită și mărul zaharos, crema de mere sau darul dulce (sugar apple, custard apple sau sweet-sop) este un fruct tropical care nu arată foarte atractiv. Mai ales în comparație cu aspectul altor fructe exotice așezate împreună cu ea pe tarabă sau pe un platou. (v. foto 1).

Foto 1: Anona.

Întotdeauna când le propun prietenilor care mă vizitează în Madeira să guste din anona, întâmpin reținere, fiind tentați de alte fructe mult mai atractive vizual.

Nici copacul ce zămislește acest fruct nu mă ajută prea mult în promovarea lui. Seamănă cu un măr, mai degrabă sălbatic, în care vezi niște fructe adeseori mici și zbârcite, de un verde deloc atrăgător (v. foto 2). Eșec total în festivalul de copaci fructiferi din Madeira.

Foto 2: Anona în copac

Ca să-i conving pe prieteni să guste din acest veritabil dar dulce, le povestesc despre valențele curative ale fructului.

Anona este larg recunoscută, în relatările mai mult sau mai puțin științifice, ca fructul anticancer, fructul recomandat diabeticilor sau fructul cu rol însemnat pentru întărirea sistemului imunitar, pentru combatarea a numeroase afecțiuni: dermatologice, cardiovasculare, psihice etc.

Citind recomandările de pe internet, capeți convingerea că mușcând din acest fruct te-ai înfruptat dintr-un panaceu.

Cu toate acestea, satisfacția celui care, cu reținere, gustă prima dată din anona nu este dată de valențele ei pe plan medical, ci de gustul delicios, în total contrast cu aspectul, de o savoare care greu poate fi redată în cuvinte.

Avându-și originea în zona Caraibelor și Americii Centrale, acest pom fructifer miraculos a fost aclimatizat în multe zone tropicale și subtropicale de pe glob, așa că azi îl regăsim atât în Madeira, cât și în țări din Africa Centrală, Angola de exemplu.

Anona da Madeira, certificată ca produs tradițional, constituie unul dintre cele mai râvnite fructe exotice de către cei ce vizitează insula, datorită atuurilor medicale și promovării intense în rândul turiștilor (inclusiv prin organizarea an de an a unui festival dedicat ei). Numai că perioada în care ea poate fi achiziționată la un preț rezonabil (1,5-2 euro/kg) este limitată la ultimele și primele luni ale anului, când se coace în condiții strict naturale. Dacă vrei să mănânci o anona regional (de origine madeireză, nu de import) din recolte timpurii sau târzii în raport cu sezonul normal, vei plăti pe ea prețuri și de 5-6 ori mai mari, bucuros fiind că totuși ai găsit-o.

Producerea unor fructe de calitate, fără defecte, e dificilă, fiind un copac pretențios care necesită o atentă și continuă îngrijire, precum și controlul asupra a numeroși factori de sol sau climatici. În afara vârfului de sezon e produsă în cantități mici, doar de niște pomicultori experți, puțini la număr.

Amator de anona și îndrumat de un localnic, încă din 2017 am găsit o livadă îngrijită de un astfel de expert. Reușea să scoată, inclusiv în anii cu condiții climatice neprielnice, fructe de cea mai bună calitate, pe care le puteai găsi chiar și în extrasezon. Joao îngrijea pomii toată ziua, cu o dăruire cum rar vezi la un om care muncește pentru un patron. O făcea nu din dragoste pentru proprietarul plantației, ci pentru copacii care rodesc fructul miraculos. Proprietarul, din ce ne povestea Joao, se purta cu el fără prea mult respect, jignindu-l adeseori și plătindu-l prost. Nu prea ținea cont că munca și priceperea lui Joao îl ajutau să obțină un profit însemnat și să fie considerat unul dintre cei mai buni furnizori de anona pentru comercianții din Mercado do Lavradores, piața din Funchal unde fructele madeireze sunt vândute turiștilor la prețuri considerabile.

De vreo doi ani, sursa mea de anona s-a cam ofilit, nu prea mai găsesc fructe în extrasezon și calitatea e departe de nivelul cu care ne obișnuisem. Și tot de atunci nu îl mai regăsesc pe Joao îngrijind de livadă. L-am întrebat pe proprietar ce s-a întâmplat, de ce producțiile sale au scăzut și în cantitate și în calitate. Mi-a oferit tot felul de explicații legate de vremea nefavorabilă. Când l-am întrebat unde e Joao, s-a întunecat la față, zicându-mi că era un prost lucrător și l-a dat afară. Am rămas un pic nedumerit.

I-am povestit celui ce mă îndrumase în găsirea sursei de anona discuția cu proprietarul livadei. A râs în hohote. După care mi-a relatat că și pentru el era o pierdere că acest cultivator nu mai reușea să mențină standardele ridicate, oferindu-mi și cauza „ofilirii” sale: „Anona lui a plecat în Angola, pentru că se purta urât cu ea și o plătea mizerabil”.

Văzând că ridic mirat din ochi, mi-a explicat că într-o zi în Mercado do Lavradores a venit un cuplu de francezi care s-au bucurat enorm că găsesc la tarabe anona da Madeira de foarte bună calitate, în extrasezon. Au tot insistat, până au aflat locul în care era produsă, după care s-au dus să îl cunoască... pe Joao, nu pe proprietar.

Francezii aveau o plantație mare de anona în Angola.

Acum, portughezul Joao îngrijește livada de anona a unor francezi, în fosta colonie portugheză Angola, mai respectat și bine plătit.

Le recomand să guste anona tuturor celor ce au un business care se bazează pe competențele unui pălmaș ca Joao. De oameni ca el depind chiar și firme care se cred mari și puternice și care nu își dau seama că, de cele mai multe ori, valoarea angajaților aduce savoarea profitului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult