Cum se vede frica de extrema-dreaptă, direct de la Strasbourg. Agricultorii au câștigat. UE și-a redus ambițiile climatice pentru 2040

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

E marți dimineață, puțin trecut de ora 08, sunt în tramvai și mă îndrept către sediul Parlamentului European din Strasbourg. E multă poliție pe străzi, iar orașul pare mai blocat decât era cu o zi în urmă. De îndată ce cobor în fața Parlamentului, mă izbește zgomotul de claxoane. E protest. Fermierii francezi au venit să își ceară drepturile. Unii au dat foc la niște lemne într-un cazan, iar alții strigă împotriva agendei climatice a UE. Presa europeană îi filmează, în timp ce poliția supraveghează manifestația ca să nu se producă incidente nedorite.

Ajung în Parlament și urc la tribuna dedicată presei din Hemiciclu. Sala e cam goală. Câțiva eurodeputați într-o parte, alți câțiva în alta, iar în primele rânduri, Charles Michel și Ursula von der Leyen. 

Șefa Comisiei Europene ia cuvântul și propune eurodeputaților retragerea proiectului de lege care viza reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor în UE.

Proiectul fusese deja blocat de deputații europeni și criticat în cadrul recentelor proteste agricole care au cuprins Europa.

În condițiile în care negocierile dintre statele membre au intrat în impas, „propunerea a devenit un simbol al polarizării”, a spus Ursula von der Leyen. „Voi propune comisarilor ca această propunere să fie retrasă”, a adăugat șefa Comisiei, fără să excludă o viitoare nouă versiune care să fie „mult mai matură, cu participarea părților interesate”.

Retragerea acestui proiect figura pe lista revendicărilor fermierilor din UE, alături de înlăturarea obligației de a menţine o parte din terenul agricol neexploatată.

Pe scurt, în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) fermierii trebuie să respecte anumite condiții de mediu pentru a putea beneficia de ajutor european. Cu toate acestea, noua versiune a textului, care acoperă perioada 2023-2027, impunea ca 4% din terenul arabil să fie continuu într-o „zonă neproductivă”.

PAC este un sistem anual de subvenții în valoare de 55 de miliarde de euro, pe care se bazează securitatea alimentară a Europei de peste 60 de ani. Strategia PAC a fost decenii la rând următoarea: ferme mai mari, exploatații mai mari, standarde comune.

Experții climatici spun că agricultura intensivă este, de fapt, principala cauză a erodării biodiversităţii. În plus, presa franceză transmite că, în timp ce sectorul agricol s-a transformat în ultimii 50 de ani, cu ferme din ce în ce mai mari, biodiversitatea s-a prăbușit și ecosistemele s-au degradat în mediile agricole. Populațiile de păsări au scăzut cu 43%, peste 40% din apele de suprafață sunt afectate de poluare, iar solurile sunt din ce în ce mai deteriorate, după cum s-a arătat și într-un raport parlamentar privind dinamica biodiversității în peisajele agricole, publicat pe 24 ianuarie.

Frica Comisiei Europene în an electoral

Tot marți, sub presiunea intensă a fermierilor, Comisia Europeană a renunțat la pasaje esențiale din propunerea pentru un nou obiectiv de reducere a poluării cu gaze cu efect de seră pentru anul 2040.

„Toate sectoarele” ar trebui să contribuie la acest efort, se arată în planul Comisiei Europene citat de Politico Europe. Iar o mențiune privind o posibilă reducere cu 30% a poluării agricole între 2015 și 2040, care se regăsea în proiectele anterioare, a fost eliminată.

De asemenea, au fost eliminate recomandările pentru ca cetățenii să își schimbe comportamentul, cum ar fi să mănânce mai puțină carne, și un impuls pentru a pune capăt subvențiilor pentru combustibilii fosili.

În ultimele săptămâni, în multe țări din Europa au izbucnit proteste ale fermierilor, sectorul agricol exprimându-și nemulțumirea față de politicile ecologice ale UE.

Unele dintre cele mai mari demonstrații au avut loc în Germania, provocate de reducerea subvențiilor pentru motorină. Iar joia trecută, sute de tractoare au blocat centrul orașului Bruxelles, în timp ce sute de fermierii furioși au aruncat cu ouă în Parlamentul European și au dat foc la cauciucuri.

Cu toate că agricultura nu a fost pe ordinea de zi a reuniunii liderilor UE, care avea loc chiar în apropiere, politicienii europeni ar putea constata că ignorarea acestor nemulțumiri este pe riscul lor, mai ales în ales electoral și cu doar câteva luni înainte alegerilor europene.

UE s-a angajat să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050 și a stabilit un prim obiectiv intermediar pentru 2030: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelurile din 1990.

Politicienii de la Bruxelles s-a confruntat cu apeluri din partea grupurilor din industrie și a unor partide politice pentru a stabili o traiectorie climatică pentru 2040 care să nu stârnească și mai multă furie în rândul agricultorilor europeni.

Pentru următoarea etapă, adică politicile care trebuie implementate până în 2040, Comisia Europeană vizează o reducere cu 90% a emisiilor totale ale UE, ceea ce ar însemna că va trebui ca ritmul de reduceri al emisiilor să fie aproximativ același cu cel promis între 2020 și 2030.

Numai că actuala Comisie Europeană trebuie să țină cont de nemulțumirea crescândă, ilustrată de protestele fermierilor din ultimele săptămâni, față de impactul social și economic al mult lăudatului său Green Deal.

Planul UE pentru 2040 a fost modificat, ca să nu fie supărați cetățenii, iar o versiune actualizată a acestuia a încadrat agricultura într-o lumină mai pozitivă în comparație cu proiectele anterioare. De asemenea, a fost subliniat rolul pe care sectorul îl joacă în „suveranitatea alimentară” a UE.

Mai stă UE pe două picioare? 

În întreaga Europă, la dreapta spectrului politic, există o reacție tot mai vehementă față de setul de politici care vizează atingerea obiectivelor climatice ale blocului comunitar, iar mai mulți lideri politici europeni cer acum o „pauză” în ceea ce privește noile legi de mediu.

Cu toate acestea, luna trecută, comisarul UE pentru climă, Wopke Hoekstra, a avertizat că blocul trebuie să continue să stea „pe două picioare” în ceea ce privește ambițiile sale în materie de climă și, pe de altă parte să se asigure că sectoarele sale și companiile care le mențin în viață rămân competitive, iar tranziția către net zero există una echitabilă. 

Găsirea acestui echilibru se află în centrul unei scrisori comune trimisă de 11 state, inclusiv Franța, Germania și Spania, către Comisia Europeană. Împreună, aceste state, îndeamnă Comisia să stabilească o „țintă ambițioasă a UE în materie de climă” pentru 2040, dar solicită, de asemenea, o „tranziție corectă și justă”, care să „nu lase pe nimeni în urmă, în special pe cei mai vulnerabili cetățeni”.

Având în vedere că partidele de extremă-dreapta și naționaliste vor avea câștiguri semnificative la alegerile europene din iunie, dezbaterea climatică a devenit explozivă din punct de vedere politic. Iar acest lucru se simte și se vede extrem de clar pe holurile Parlamentului European.

Lecție dură pentru demnitarii UE

Mulți agricultori s-au plâns în ultimele săptămâni că normele europene existente în agricultură, precum cele ce țin de irigații și bunăstarea animalelor, sunt prea stricte. Mai mult, aceștia susțin că noile politici ecologice sunt nedrepte, nerealiste, neviabile din punct de vedere economic și, în cele din urmă, vor fi contraproductive.

Iar liderii politici ai UE i-au ascultat până la urmă și au subțiat angajamentele climatice ale blocului comunitar. Ce transmite acest lucru? Că liderilor politici le este frică de consecințele pe care le-ar putea suporta în timpul alegerilor dacă nu le oferă fermierilor suficiente concesii pentru ca aceștia să nu migreze electoral către formațiunile politice de extremă dreaptă.

Preocupările majore ale fermierilor variază de la o țară la alta, de la protestele germane împotriva reducerilor guvernamentale ale subvențiilor la motorină la protestele franceze împotriva acordurilor de liber schimb și a regulilor de mediu despre care ei spun că le reduc profitul.

Dar există nemulțumiri comune, cum ar fi creșterile prețurilor la energie, combinate cu o prăbușire a prețurilor efective pe care fermierii le primesc pentru multe dintre produsele lor.

Cert este că elita politică de la Bruxelles trebuie să înțeleagă că politicile europene ce țin de viitor nu se discută sau se reglementează cu câteva luni înainte de alegeri, pentru că riscul ca acestea să fie politizate este extrem de mare. 

Pasul în spate pe care îl face Ursula von der Leyen în materie de politici de mediu face parte dintr-o reducere mai amplă a ambițiilor ecologice ale Comisiei Europene, în încercarea de a liniști agricultorii, un electorat-cheie pentru grupul politic PPE de centru-dreapta din care face parte șefa Comisiei și care încearcă să rămână cel mai puternic grup parlamentar al UE după alegerile din această vară.

Împreună, devenim conștienți că putem face alegeri mai verzi în fiecare zi. Energia vine de la oameni. Acest text face parte din proiectul editorial VERDE, realizat împreună cu Societatea Omului Sănătos și platforma habits by Republica. Proiectul VERDE este realizat cu sprijinul CEZ România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp