Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum va arăta salariul minim european. La nivelul UE va exista o formulă de calcul a salariului minim pentru toții angajații din blocul comunitar

oameni pe strada UE

Foto Guliver/Getty Images

Condițiile echitabile de muncă sunt centrul unei economii de piață funcționale. Cetățenii se așteaptă ca Uniunea Europeană să le ofere niveluri ridicate de bunăstare, în timp ce economia se îndreaptă către modele de creștere mai ecologice și mai digitalizate. Veniturile adecvate sunt esențiale pentru asigurarea condițiilor de muncă echitabile și a nivelului de trai decent pentru angajații europeni. Pentru a răspunde acestei provocări, la nivelul Uniunii Europene (UE), vor avea loc în perioada următoare discuții între Comisia Europeană (CE), mediul de afaceri și sindicate pentru a introduce un salariu minim și echitabil pentru toți angajații din UE. Perioada de consultare a început deja în ianuarie 2020 și va dura aproximativ șase săptămâni. Rezultatele urmează să se concretizeze într-o propunere care va fi prezentată în vara acestui an și încorporată într-un plan de acțiune ce va fi publicat în 2021.

Această propunere are scopul de a stabili o formulă de calcul a salariului minim la nivel european și nu va reprezenta o sumă anume, întrucât diferențele între salariile minime actuale în statele membre UE sunt considerabile. Mai exact, salariul minim va fi stabilit într-un mod transparent și previzibil în conformitate cu practicile naționale și respectând autonomia partenerilor sociali. 

După cum se știe, în România, salariul minim se situează mult sub media salariilor statelor membre. Dacă ne uităm la datele Eurostat, la 1 iulie 2019, salariile minime lunare variau considerabil între statele membre, de la 286 euro în Bulgaria, la 2.071 euro în Luxemburg, media europeană fiind de 932 euro. Important de menționat este că pentru statele membre UE, care nu se află în zona euro, precum Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și România, nivelul salariilor minime este influențat de cursurile de schimb utilizate pentru a converti moneda națională la euro.

Îngrijorător pentru România este și proporția angajaților care câștigă salariul minim. Datele prezentate de CE ne arată că ponderea lucrătorilor care câștigă salariul minim în UE este estimată la niveluri care variază de la sub 5% (de exemplu, în Malta, Belgia, Cehia) până la aproximativ 25% (în România). Observăm, astfel, că ocupăm ultima poziție în rândul statelor membre în ceea ce privește proporția angajaților care au fost plătiți cu salariul minim la nivel național.

Se urmărește, astfel, stabilirea unui cadru pentru determinarea salariului minim la nivel european, mai exact, se are în vedere calcularea acestuia la aproximativ 60% din salariul mediu din statele membre. Datele Institutului Național de Statistică din noiembrie 2019 ne arătau că, în România, salariul mediu net era de aproximativ 3.200 de lei, în timp ce salariul minim pe economie era de 1.160 de lei, acesta din urmă reprezentând 36% din salariul mediu. În acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să crească cu 760 de lei, ajungând la 1.920 lei net. Potrivit însă prevederilor legale, în 2020, salariul minim brut pe economie este stabilit la 2.230 lei, ceea ce ar însemna un salariu net de 1.346 lei. Legea bugetului stabilește un salariu mediu brut de 5.429 lei, adică 3.176 lei net. În acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să crească cu 559 lei, ajungând la 1.905 lei net (pentru această analiză nu am luat în calcul salariul diferențiat).

La nivelul angajatorilor, creșterea salariului minim s-ar transpune într-o ușoară creștere a costurilor cu angajații. În condițiile în care costurile salariale în UE ar crește considerabil, un efect pe care am putea să îl vedem este migrarea companiilor în alte state non-UE cu un cost favorabil al forței de muncă . Însă, trebuie să avem în vedere faptul că, în momentul în care o companie decide să facă o investiție sau o dezinvestiție, costurile salariale nu sunt singurul factor de analizat.

La o primă vedere, pentru angajați, o creștere a salariului minim ar presupune venituri mai mari și un nivel al bunăstării mai mare. Totuși, acest lucru este înșelător, întrucât în acest context va crește și rata inflației ce se va resimți în prețul produselor și al serviciilor. Mai mult, în anumite cazuri, creșterea salariului minim va determina o scădere a beneficiilor sociale pentru că nu s-ar mai îndeplini criteriile de eligibilitate pentru anumite forme de sprijin. Din punctul meu de vedere, doar creșterea salariului minim nu va însemna neapărat și reducerea inegalității între cei cu salarii mari și cei cu salarii mici și nu va îmbunătăți considerabil nivelul de trai al oamenilor. Problema inegalității este amplă și pentru a o aborda este nevoie de o întreagă serie de politici publice și de măsuri.

Creșterea salariului minim este una dintre acestea, însă nu este singura soluție. Studii recente1 2au demonstrat că politicile care încurajează rate mai mari de economisire și reducerea costurilor de construcție pentru gospodării pot oferi o mai bună securitate economică familiilor aflate în dificultate. În plus, este imperativ ca cetățenii să aibă acces facil la educație și la programe de formare profesională. Investițiile în capitalul uman reprezintă cea mai bună modalitate de a crește bunăstarea individuală și de a îmbunătăți forța de muncă. Echitatea în educație ar putea aduce un standard minim de bunăstare.

Având în vedere și revoluția digitală, un pas important pentru a ajuta forța de muncă să se pregătească pentru locurile de muncă ale viitorului va fi furnizarea de noi abilități necesare pentru a face față schimbărilor de pe piața muncii. Ca atare, angajatorii vor trebui să investească mai mult în formarea angajaților lor. În plus, guvernele lumii să găsească o soluție și să stimuleze aceste investiții în capitalul uman. Astfel de stimulente ar putea acoperi, printre altele, cheltuielile cu pregătirea și educația.

În concluzie, salut ideea de a introduce un salariu minim la nivelul statelor membre, însă, pentru a-și atinge scopul, și anume creșterea bunăstării populației, trebuie avute în vedere politici publice ample în mai multe domenii ale economiei, de exemplu, în învățământ și sănătate. Să nu uităm că problema inegalității este intens dezbătută la nivel mondial, unde există inițiative de introducere a unui venit minim garantat pentru toate persoanele. Într-o lume în care munca nu poate fi garantată, și care, de cele mai multe ori, nu este capabilă să acopere nevoile umane de bază (hrană, locuință, sănătate, educație), există din ce în ce mai mulți susținători ai venitului de bază garantat. Deși la acest moment pare un subiect utopic, consider că merită să fie dezbătut.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Este discutabila aceasta reglementare, dar se doreste cresterea nivelului de salarizare pentru categoriile inferioare ale fortei de munca si fixarea lor de glie. Pentru a limita exodul muncitorilor ce doresc un loc de munca mai bine platit.

    Apreciez efortul UE de a egaliza veniturile celor ce muncesc -la munca egala-, de a uniformiza calitatea marfurilor vandute in UE, de a impune acelasi tarif la telefoane sau acelasi incarcator.
    Totusi, cand se va ocupa UE de egalizarea dobinzilor la depozitele bancare ale populatiei, in intreaga UE? (Nu la imprumuturi; imprumuturile bancare au alta filozofie si depind de riscul pe care-l prezinta cel ce se imprumuta sau zona in care locuieste. Dar dobinzile la depozite; mai ales in valuta, de ce sunt diferite, de la tara la tara?)
    • Like 0
  • UE arată din ce în ce mai mult ca un stat transnaţional paternalist. Mai pe scurt: marxist. Sună prost, dar asta e realitatea. Excesul de reglementări este specific stângismului. Pe de altă parte, am ajuns tributari înţelesului dat democraţiei de noii ideologi ai stângii, care, ne place sau nu, au reuşit să confişte foarte eficient temele centrale ale politicii.
    • Like 1
  • Salariul minim European, in viitor, va arata ca Europenii de azi. PROST!!!
    Asa am vazut eu in Franta in '97,... ca cica nu aveai voie sa lucrezi mai mult de 8 ore pe zi, si 36 de ore pe saptamana,... ca iti dadeau socialistii in cap...
    Asa ceva nu am vazut in US. Aici, daca esti owner de firma, poti sa muncesti si 24 de ore pe zi. Nimeni nu o sa-ti spuna (impuna) tie ce sa faci.
    LIBERTATEA!! Este greu de inteles pentru iobagii si "taranii" din EUROPA! :)
    Si atunci ce astepti? Sa-ti dea Regina Angliei salariu "minim"! :) Haha!
    • Like 4
    • @ Silviu Frandos
      ion check icon
      daca esti owner de firma, poti sa muncesti si 24 de ore pe zi oriunde, deci si in Franta ! dar daca esti salariat cu salariu mic, minim, diferenta e ca in USA oamenii au cate doua sau trei joburi ca sa poata trai, iar in Franta exista un venit "social" compus din ajutoare pentru chirie, copii, transport, electricitate, etc ! unde e mai bine pentru "omul de rand" ?????
      • Like 3
    • @ Silviu Frandos
      Daca esti "owner" nicaieri in lume nu ti se impune cate ore sa muncesti. Daca esti angajat(nu in Romania)ai un numar de ore saptamanal pe care il poti depasi doar facand o cerere in acest sens in momentul semnarii contractului de munca. O alta cauza a restrictionarii numarului de ore lucrate este suma platita pentru ore suplimentare si taxele aferente. Iar una dintre cele mai importante cauze(ceea ce in Romania este considerata aberatie) este eficienta si siguranta muncitorului. Un lucrator obosit este mai putin eficient si predispus la accidente. Un lucrator accidentat este total neproductiv si purtator de cheltuieli suplimentare. Inyelegi acum despre ce vorbim?
      • Like 2
    • @ Iustin Grama
      maripos check icon
      Nu e greu de inteles. Dar daca gandea putin, n-ar mai fi scris aberatia de mai sus.
      • Like 0
    • @ maripos
      E raiul pe pamant in SUA, de-aia stati cu pistoalele la brau. Stai voi linistiti acolo la voi in secolul 19 si munciti 25 de ore pe zi ca, vorba aia, o sa aveti timp sa va odihniti pe lumea cealalta.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Ștefan Briceag

De la externarea din spital, Ștefan Dănuț Briceag a făcut totul ca să poată relua controlul asupra propriei vieți. În februarie 2018, la 6 luni după accident, s-a mutat împreună cu prietena sa, Iulia, care care i-a fost și îi este alături. „Nu știam că există acest gen de femeie. Iar când cunoști o fată ca ea, te întrebi: Chiar există? După un astfel de accident, când te aștepți ca și mama să plece de lângă tine, ea mi-a zis: Plec când vreau eu, nu când vrei tu.” (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult

Am mulţi cunoscuţi, prieteni si multe rude care au emigrat şi au demonstrat că pot fi cei mai buni evoluând în deplasare. Au demonstrat-o prin muncă asiduă, seriozitate şi perseverenţă. (Foto: Ionel Pop Doncilă)

Maradona din Bacău
Citește mai mult