Da, Metrorex e iresponsabil, dar și noi suntem nesimțiți. În zece ani, n-am auzit pe nimeni să strige împreună cu mine: „Pardon, se merge pe stânga, se staționează pe dreapta!”

Aglomeraţia de la metrou e subiectul săptămânii. E groaznic, e insuportabil.

Insuportabil e tot traficul şi aş fi egoist dacă aş spune că doar în Bucureşti este problema asta. Este cam în toată ţara. Dintre oraşele mari, doar în Braşov traficul auto este bun şi foarte bun, în rest, toate oraşele mari se confruntă cu problema traficului.

Din articolele apărute, dar mai ales din comentarii, concluzia care se trage este că vina este a autorităţilor. Da, aşa este, o parte din vină este a autorităţilor. Poate cea mai mare.

Dar şi noi avem o parte din vină.

Să vedem cam ce putem face noi, până să facă şi autorităţile ceva.

Păi am putea să stăm doar pe partea dreaptă atunci când mergem pe scările rulante. Nu este o idee a mea, ci am văzut-o la cele mai vechi metrouri din lume, anume în Londra şi Paris.

Acolo nu stă nimeni pe partea stângă. Acolo oamenii depăşesc în pas alergător pe cei ce stau pe dreapta.

Autorităţile au semnalizat scările rulante din toate staţiile de metrou din Bucureşti, de 10 ani.

Rezultatul nu se vede. Se stă (doarme) pe partea stângă a scărilor rulante în continuare. Cât să mai aşteptăm, alţi 10 ani ca toată lumea să se simtă?

Nu mă refer la voi, cei care citiţi, ştiu că voi aţi remarcat chestiunea, însă e bine să ştim că suntem un număr considerabil, care am dori să respectăm nişte reguli de bun simţ, care sunt pentru binele nostru.

Eu strig pardon şi uneori chiar ţip, chiar când nimeni nu mă susţine. Când sunt mai mult de 2-3 persoane în faţa mea pe scara rulantă, nimeni, niciodată, nu m-a susţinut.

Vă aştept data viitoare să îmi fiţi alături, să fim şi noi europeni.

Aţi remarcat probabil ce spaţii mari, unele chiar megalomanice, are metroul din Bucureşti. În Londra, senzaţia de claustrofobie încearcă pe oricine, pentru că acolo se merge la propriu, nu doar la figurat, prin tuburi. La noi spaţiile nu sunt doar înalte, ci şi late.

Am auzit voci care spun că metroul nostru nu a fost proiectat pentru 3 milioane de locuitori.

Ei bine, cred că la 1863, nici metroul londonez nu a fost proiectat pentru 10 milioane.

Sigur, deşi sunt mai late şi mai încăpătoare trenurile noastre, mult mai noi şi mai confortabile, ale lor vin din minut în minut, dar şi populaţia lor este pe măsură mai numeroasă.

Acolo însă totul e semnalizat impecabil. Eu, deşi sunt născut şi crescut în Bucureşti, încă mai am probleme de orientare în unele staţii de metrou. La Londra, deşi am fost doar în câteva vizite, semnalizarea m-a ajutat să ajung mereu unde am avut nevoie.

În privinţa asta, autorităţile nu îşi fac bine treaba.

Dar nici noi nu respectăm normele bunului simţ în staţiile de metrou.

Ne îmbulzim cu toţii, acaparând scările cu totul, pentru că suntem mulţi, iar cei care abia coboară în staţie, n-au loc nici măcar una câte una în spatele celeilalte, pe partea dreaptă a sensului de mers.

Aici, îmi e teamă că autorităţile nu au ce să facă, fiind vorba de bunul simţ colectiv.

Voi, cei care citiţi, nu faceţi aşa, dar fiţi voi cei care semnalaţi aceste anomalii celorlalţi. Poate nu sunteţi atât de puţini.

Mai țineți minte aurolacii de la metrou?

Lipsa de bun simţ ne face viaţa grea, exemplul elocvent este cu autobuzele Mercedes, care au ajuns în timp record mizerabile. La fel şi cu tramvaiele pline de cerşetori, de oameni ai străzii.

Până la urmă, la metrou, ideea cu oamenii de pază s-a dovedit foarte bună. Este curat. Aduceţi-vă aminte cum era înainte, când metroul era casa aurolacilor.

Am să dau şi eu vina pe autorităţi, ele sunt responsabile că nu suplimentează cu garnituri de tren, că nu susţin industria românească de vagoane, care sunt moderne şi mult mai ieftine şi că preferă din motive obscure să cumpere vagoane din ţări îndepărtate. Dar dacă nu vedem paiul din ochi şi pădurea de copaci, dacă ne văităm mereu de autorităţi, fără ca noi să fim schimbarea pe care vrem să o vedem în ceilalţi, vom bate pasul pe loc.

De 10 ani sunt semnalizate scările rulante… „Vă rugăm, staţionaţi pe partea dreaptă”. În toţi aceşti 10 ani, nu am auzit pe nimeni să strige odată cu mine PARDON!

Hai să începem cu asta, apoi vedem cum e şi cu urcatul treptelor, lăsând loc şi celor ce coboară.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp