Dacă 70% dintre tineri ar vota, politicienii și-ar face campaniile în mall-uri

sursa foto: captura Facebook / George Simion

„Noi suntem copiii, golanii mioritici

Predestinați a fi deținuți politici

Lazăr, Sfântul Sava, Șincai, MF3

Și Mihai Viteazu, suntem cei mai răi!

Avem cu toții blugi și părul vâlvoi

Nu vrem să-i fim slugi lui Ceaușescu doi!

- Dr. Barbi

Un politician rrromân a vrut să vorbească în fața unor elevi. Nici nu a deschis bine gura, că au început să se audă huiduieli. Politicianul spune, firește, că e o minciună. Bun, legat de asta eu cred că merită o întrebare: dacă eu, un cetățean simplu, aș fi încercat să intru în liceu și să iau cuvântul, directoarea mi-ar fi dat drumul?

„Mi s-a scurs sângele în picioare și în mintea mea a fost scandalul cu filmatul cu telefon, că nu e primit. Despre ce vorbim? Probabil că trebuia să aleg varianta în care mă filmează și mă face cu ou și cu oțet că nu îl las în școală. Asta ar fi fost varianta cea mai bună.”(sursa G4Media) 

Întâmplarea m-a dus cu gândul la „golanii” din Piața Universității. În România, a fi tânăr este egal cu a fi om al străzii, faci parte dintr-o categorie socială cu statut de etnie tolerată care trebuie dresată. În cel mai bun caz, menirea ta este să reciți „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, să ții o tavă cu pâine și sare pentru ștabul de la partid venit la tăiat de panglici și, eventual, să cânți la ceva. După ce faci lucruri de genul ăsta să nu uiți să taci, că a adus ospătarul mâncarea. Rasa superioară în fața căreia trebuie să fii slugă este formată din inși săriți de 50 de ani care plâng după un paradis pierdut și te tratează de parcă din cauza ta nu mai e bine, așa cum era pe vremuri. Orice faci, până și modul în care respiri, este văzut și analizat prin masca de sudură a lui Icsuliță, pensionat de la Tractorul Brașov, care nici nu concepe ideea că tu, tânăr, adică automat bătut în cap, te gândești la a protesta, darmite s-o mai pui și în practică. În fond, ce știi tu? Lasă, bă, astea cu netul, tacheții de la Dacie știi să-i schimbi?

De obicei, atunci când sunt nevoit să explic de ce tinerii trebuie să sară primii în mișcări sociale și politice, dau exemplu Revoluția din ’89. Argumentul este, totuși, relativ, dacă vrei să i-l aduci în vedere lui Icsuliță, vei fi mitraliat cu erori de logică elementară și conspirații de rigoare. Trecând peste acest meșteșug de prostie, mama mea a ieșit în stradă atunci, având vârsta pe care o am eu acum. Pentru că a făcut asta, eu pot astăzi să scriu rândurile de aici și să-l fac pe Icsuliță s-o înjure pe ea și pe rudele ei decedate. Când mi-a venit și mie rândul să-mi fac datoria de tânăr, la 10 august 2018, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să-i cer ei să vină cu mine în Piața Victoriei, m-am dus singur. De ea depindea cineva, de mine nimeni.

Ăsta este și motivul principal pentru care tinerii trebuie să fie pe baricade, ei nu au ce să piardă, ce Dumnezeu să le ia guvernul, șobolanii din cămine? Bineînțeles, nu sunt absurd, așa cum e Icsuliță și cei din specia lui, există oameni din aceeași generație care, chiar dacă nu participă activ la mișcări de protest, susțin tinerii. Ei sunt, de obicei, cei care au făcut la fel când aveau 20 de ani. Evident, tinerii nu sunt perfecți. Personal, îmi este foarte greu să privesc demografia votului și să văd că cea mai slabă prezență este la tineri. Cu toate că ar exista o justificare parțială pentru situația asta. Atunci când îți vine în față un personaj cu cravata înfiptă în beregată, care mestecă borduri pe post de discurs, îți vine, tânăr fiind, să pleci acasă, mai ales că omul care încearcă să te convingă să pui ștampila pe el nu prea pare să îți cunoască problemele și nici nu arată vreo intenție că ar vrea să le rezolve. Totuși, tinerilor trebuie să le intre în cap următorul lucru: candidații vor doar atât, să câștige. Ca să facă asta, ei se uită pe demografia votului și adoptă un discurs și un plan de guvernare menit să satisfacă nevoile și dorințele ălora care se prezintă la vot. Cum la vot se prezintă foarte puțini tineri, îi cam doare undeva de ei, că sunt slabe șanse să câștige dacă promit că dau înapoi gratuitatea pe CFR studenților, așa că bagă ‘nainte cu patrie, popor, varză, viezure. Dacă, în schimb, 70% dintre tineri ar vota, politicienii și-ar face campaniile electorale în mall-uri. 

Probabil că există oameni tentați să pună situația de la care am pornit și textul ăsta sub semnul luptei între generații. Este foarte greu să etichetezi ceea ce se întâmplă în România drept „luptă între generații”. Abordarea tinerilor este simplă: avem o idee, vrem s-o spunem, iar ca răspuns primim urletele lui Icsuliță despre ce frumos era cu pionierii și tirada populistă a aleșilor. Așa că tinerii adoptă metoda fatală: „Auziți, poate aveți treabă și noi vă reținem. Pa!”. Dar dacă generația mea zice „Pa!”, la fel zice și bugetul național, implicit pensiile, alea despre care se vorbește de dimineață până seara. În acest moment, majoritatea contribuabililor este formată din oameni proveniți din generația „decrețeilor”, adică oameni care în 10, 12, maximum 15 ani ies la pensie. Jumătate dintre tineri spun că vor să plece din țară. Dacă se întâmplă asta, și se va întâmpla, probabil, că nu cred că se va produce o conștientizare pe plan popular a nevoii de a ține tinerii cu orice preț în țară, am dat, pe românește, de dracu. Dacă nu vreți să se întâmple asta, data viitoare când vedeți un tânăr că huiduie un politician, dați-i un microfon și întrebați-l de ce huiduie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp