Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Dacă un extraterestru ar vrea să cunoască toate popoarele de pe Pământ, cu cine ne-am duce noi, românii, la această întâlnire?

Timbre Eminescu

Foto: Getty Images

Să presupunem că un extraterestru vrea să cunoască toate popoarele de pe Pământ. 

Cu ce ne-am duce noi, românii, la această întâlnire, ca să știe trimisul cosmosului cine suntem, câtă spiritualitate e în noi, ce înălțimi ale gândirii și ale trăirii inimii le-am atins?

Ne-am putea duce cu Eminescu. Ne-am duce cu versurile Luceafărului și din La steaua. Ce dor o să i se facă de casa lui dintre stele când va înțelege versul: 

„La steaua care-a răsărit

E-o cale-atât de lungă,

Că mii de ani i-au trebuit

Luminii să ne-ajungă.”

Oare ce ar simți călătorul din stele citind aceste versuri din Luceafărul? Cutremurare, înțeles, dor, recunoaștere!? Poate se va întreba ce e aceea iubirea pământeană pentru care vrei să dai nemurirea? 

„Porni luceafărul. Creșteau

În cer a lui aripe,

Și căi de mii de ani treceau

În tot atâtea clipe.

Un cer de stele dedesubt,

Deasupra-i cer de stele -

Părea un fulger nentrerupt

Rătăcitor prin ele.

Și din a chaosului văi,

Jur împrejur de sine,

Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi,

Cum izvorau lumine;

Cum izvorând îl înconjor

Ca niște mări, de-a-notul...

El zboară, gând purtat de dor,

Pân' piere totul, totul;

Căci unde-ajunge nu-i hotar,

Nici ochi spre a cunoaște,

Și vremea-ncearcă în zadar

Din goluri a se naște.

Nu e nimic și totuși e

O sete care-l soarbe,

E un adânc asemene

Uitării celei oarbe.

– „De greul negrei vecinicii,

Părinte, mă dezleagă

Și lăudat pe veci să fii

Pe-a lumii scară-ntreagă;

O, cere-mi, Doamne, orice preț,

Dar dă-mi o altă soarte,

Căci tu izvor ești de vieți

Și dătător de moarte;

Reia-mi al nemuririi nimb

Și focul din privire,

Și pentru toate dă-mi în schimb

O oră de iubire...”

Om fi netrebnici, om fi fără țară, om fi fără lucruri sfinte, dar ceva din noi e deasupra netrebniciei, a lipsei țării și a lucrurilor sfinte. E fărâma din noi de Eminescu, căci unora dintre noi el ne-a devenit împărtășanie pentru suflet. 

Eminescu nu s-a născut din neant și nu s-a întrupat din eter. L-a născut acest pământ numit România și a pus în el tot ce putea avea mai înalt ca trăire și mai mult ca gândire și ni l-a dat să ne fie candelă în întuneric. 

Tot ce trebuie să facem e să nu lăsăm această candelă - Eminescu - se se stingă. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • @Eminescu nu s-a nascut din neant si nu s-a intrupat din eter @. Poate s-a nascut si intrupat intr-un laborator ! O rog din suflet pe autoare sa-mi spuna ce fumeaza ! Vreau si eu !
    • Like 2
  • cu romanele si articolele publicate de Luminita Aldea !
    • Like 0
  • Cu un taximetrist care sa il duca la aeroport, ca sigur nava cu care a venit e demult la fier vechi !
    • Like 0
  • Cu Balada lui Ciprian Porumbescu sau Rapsodia lui George Enescu, care e mai vioae, si coloana Infinitului a lui Brancusi. Pozele cu regi si regine sunt din pacate sunt nepotrivite. Nu reprezinta valori universale si nici pe noi ca natie.
    • Like 1
  • Într-adevăr, Eminescu este concretizarea unei bucăți de suflet frumos, de spiritualitate a poporului român. Eminescu e dovada faptului că NU suntem, așa cum dureros spuneți, ”netrebnici, fără țară, fără lucruri sfinte”. Există multe rele în poporul acesta, ca de fapt în toate popoarele, dar există și înălțare spirituală și frumusețe sufletească. Când văd că sunt unii (și nu puțini) care încearcă să promoveze ideea că Eminescu e depășit, că omul modern nu prea mai rezonează cu creația sa și cu modul său de a vedea lumea, ochii ni se limpezesc și vedem clar unde e răul în societatea românescă de azi. Cine ne vrea răul - în numele ”progresismului” ditrugător de suflete - și cine ne vrea binele și dăinuirea în armonie cu sufletul bun și aspirațiile noastre.
    ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?” Măreție și nemurire, alături de simbolul tău nemuritor, Eminescu.
    • Like 2
    • @ Dan Cojocaru
      Omul limitat, incult nu rezoneaza cu creatia eminesciana. E adevarat,eminescu este greu pentru oricine. Nu te poti limita la al "citi" la nivel de scoala. Pe parcursul vietii daca il citesti si recitesti descoperi noi taine. Este inepuizabil si este de neatins. Un asemenea adevarat geniu nu a mai fost pe taramurile astea. Spun asta fara a minimaliza alti multi meritosi. Da, neamul asta are si oameni mari dar pacat ca sunt mult prea multi ceilalti. "Prosti prosti dar multi" vorba lui alexandru lapusneanu.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chris Simion

Claudiu este doar unul dintre cei peste 11.000 de ctitori ai teatrului care se construiește în prezent pe Grivița, la nr 53, în București, la inițiativa cunoscutei regizoare, invitată recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu”.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro