De mare actualitate, în contextul marii fierberi din societate privitoare la schimbarea curriculei la gimnaziu, este și problema manualelor școlare. Nu este interviu cu marii diriguitori ai educației din România, din care să lipsească întrebarea: ...și manualele școlare vor fi gata la timp?...
Adevărul este că, încă de acum câțiva ani, când nu-știu-care-partid, la putere atunci, nu-știu-care-ministru, a schimbat curricula, trecând de la obiective la competențe (care obiective?, care competențe?- când conținuturile însele nu erau adecvate secolului XXI?), dar manualele nu au fost schimbate – și aici, mă refer la gimnaziu. Ne-am trezit atunci că trebuie să predăm conținuturi din programă, care nu se regăseau în manuale. Profesorii cei mai comozi au început atunci să ceară elevilor diverse auxiliare, care erau mai apropiate de conținuturile care trebuiau predate. De aici, prosperitatea unor edituri și a unor autori de manuale, pe banii părinților. Apărea și o inechitate între elevi, nu toți puteau să cumpere acele auxiliare, mai ales dacă li se cereau la aproape toate materiile.
Alți profesori au început să experimenteze. Dacă erau importante doar conținuturile, fiecare din aceștia încerca să croiască o fișă, pe măsura clasei, care să conțină o parte teoretică și una practică, cu aplicații care să răspundă la conținuturile respective. Pot aici să vă dau un scurt exemplu. La o clasă a VII-a, la o școală de cartier, cu copii din familii defavorizate, la care predau din acest an, erau elevi care nu învățaseră nimic doi ani de zile la matematică. Trecând peste inerentele faze de început, în care ne-am tatonat reciproc, în care am înțeles fiecare că nu suntem dușmani și că ne putem respecta reciproc, am ajuns la „teorema lui Thales”. Ce-am făcut, ca să pot să-i învăț ceva pe acești copii? Am făcut o prezentare video a teoremei, care n-a prea convins și nici nu a suscitat vreun interes (dacă încercam să le-o dictez sau să scriu pe tablă, nu-i păsa nimănui). Le-am arătat apoi un și filmuleț despre Thales. Le-am schițat un exemplu practic de construcție acoperișuri, cu ajutorul teoremei, explicându-le și câte ceva din lumea construcțiilor, unde mulți dintre ei vor munci, probabil. Am creat și o fișă, cu o parte teoretică, și cu o problemă rezolvată. Următoarea problemă era la fel, cu aceleași notații, dar cu alte date numerice. În celelalte, schimbam și notațiile, dar și condițiile problemei. Vă asigur că au fost liniștiți toată ora și au lucrat fiecare, după înțelegerea sa. Câțiva erau chiar încântați că se pot descurca...
Un elev are, în medie, 10 manuale pe an. Pe ciclu de învățământ(primar, gimnazial, liceal), cam 40. Înmulțiți cu 25 de lei, prețul mediu al unui manual, și obținem o sumă de 1000 lei. Sumă pe care statul ar cheltui-o mai bine cu achiziționarea unei tablete bune sau a unui notebook, pe fiecare ciclu de învățământ per elev, decât pe niște manuale care nu reflectă toate conținuturile în cel mai fericit mod și nu se adresează întotdeauna clasei pe care o ai în față.
Unii profesori au mers și mai departe și, în funcție de priceperi, au ajuns să caute să insereze în lecții și imagini, conținut video, jocuri didactice, etc., care există din abundență pe internet, creat de profesori români sau de dincolo. Sunt dascăli care au ajuns să creeze lecții interactive, excelente, cu fond muzical, pe gustul elevilor. Mult mai aproape de cerințele secolului XXI. Mult mai aproape de gadgeturile din dotarea elevilor, pe care oricum și le aduc la școală. S-a ajuns până acolo încât unii profesori dau teste cu feed-back pe internet. Profesorii ceilalți, cei cu auxiliarele, și o parte a societății, conservatoare, sunt de-a dreptul oripilați: cum, domnule, să dea teză de pe telefon sau de acasă, stând în fața calculatorului? Ăștia nu-s normali...
Și iată-ne ajunși aici: ce rost ar mai avea manualele în societatea informațională? Un elev are, în medie, 10 manuale pe an. Pe ciclu de învățământ (primar, gimnazial, liceal), cam 40. Înmulțiți cu 25 de lei, prețul mediu al unui manual, și obținem o sumă de 1000 lei. Sumă pe care statul ar cheltui-o mai bine cu achiziționarea unei tablete bune sau a unui notebook, pe fiecare ciclu de învățământ per elev, decât pe niște manuale care nu reflectă toate conținuturile în cel mai fericit mod și nu se adresează întotdeauna clasei pe care o ai în față. (Manuale care nasc multe controverse și îmbogățesc autori în grațiile unora sau edituri la modă. Editurile și autorii ar putea trăi bine și din editarea de auxiliare pentru aprofundare sau extindere, pentru cei care doresc performanță, cercuri, concursuri, etc. Tipărite sau digitale...)
Atunci, fiecare elev ar avea pe ce să lucreze, lecțiile ar fi interactive, pe măsura secolului în care trăim, și, mai cred eu, deosebit de interesante. Ar exista și echitate. Profesorii nu s-ar mai lovi zilnic de dotarea insuficientă a școlii în calculatoare, proiectoare, table minune și copiatoare. Și n-ar mai trebui să-și cheltuie salariile, și așa minuscule de-o veșnicie, pe hârtie și toner. Și n-ar avea ce face, ar trebui să caute permanent, ar trebui să se pregătească zilnic. Rămâne cel competent. Celălalt se reorientează. Și n-ar mai fi nevoie de atâtea teme. Învățarea s-ar face în clasă. Temele ar putea fi unele chiar plăcute, fixarea cunoștințelor făcându-se pe joculețe tematice indicate de profesor. Ar mai îndepărta copiii de la tv, Counter Strike sau altele asemenea. Și ghiozdanele ar cântări mult mai puțin...
S-ar putea crea astfel și o platformă educațională, pe care bine și-o imagina domnul profesor Mircea Miclea, care ar reuni o bază de date cu lecții interactive și de unde profesorii ar putea alege conținutul ce se potrivește cel mai bine clasei respective.
Dacă v-a plăcut visul meu, mă bucur. Dar astfel văd eu educația de secol XXI! Știu că vor sări mulți la gâtul meu... Fiecare poate avea o opinie, nu-i așa?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
In ceea ce priveste renuntarea la manuale probabil ar fi o greseala. Combinatia manuale - informatii pe suport electronic ar putea fi avantajoasa atat pentru elevi cat si pentru profesori.
La aparitia ceasurilor digitale s-a crezut ca ceasurile clasice cu limbi vor disparea. Nu a fost sa fie :-) . Cele mai raspandite ceasuri sunt cele electronice cu aspect clasic, cu limbi, o combinatie de modern si clasic.
Incontestabil formatul pdf are multe avantaje. Informatia pe hartie sau in format electronic o asimilam diferit. Nu stiu de ce, se fac cercetari in acest domeniu dar in anumite cazuri hartia te ajuta sa asimilezi mai multa informatie.
In Canada studentii la inginerie de software folosesc hartia clasica pentru examene. De asemenea cand invata folosesc creionul si hartia. Ce-i drept sunt examene pe care le sustin in format electronic, sunt partiale care combinate pot reprezenta circa 20% din examenul final pe care le sustin in fata laptop-ului acasa. Temele pentru acasa sunt majoritatea in format electronic. Cu toate acestea universitatile impun un anumit numar de manuale iar examenele finale se vor desfasura pe hartie.
Am luat ca exemplu studentii la inginerie de software deoarece ma asteptam ca acestia sa lucreze numai cu format electronic. In celelalte discipline hartia este larg folosita.
Succes atat dvs cat si elevilor.
Cât despre edituri, cu cât mai mulți oameni cu carte, cu atat mai mulți cititori pe termen lung.
Apreciez in primul rand faptul ca se gaseste un profesor de matematica, care incearca sa recupereze din handicapul acumulat de elevii sai in anii scolari precedenti. Cu tablete merge, cat merge si in anumite conditii si in anumite ore, si chiar la anumite teme. Apreciazi si faptul ca unii (nu cei din minister sau din inspectoratele bugetofage si corupte) il sustin. Il sustin si eu cu anumite precizari:
Mai devreme sau mai tarziu se va generalizat tabletul, laptopul, tabla interactiva, insa deocamdata unde sunt probleme de alfabetizare, sau unde cei care stiu sa citeasca (multi dintre ei), NU INTELEG TEXTUL CITIT, pana atunci mijlocul exclusiv TABLETUL, nu e suficient. Nu ma leg de conditiile tehnice precare, din scolile de la tara, ci de faptul ca mai intai elevii trebuie sa stie sa scrie, sa citeasca, sa calculeze si pe urma alternativ sau selectiv sa se foloseasca de tehnica digitala. In etapa actuala cred ca MANUALELE ATRACTIVE, CARE SA FIE TESTATE/VALIDATE DE ELEVI si nu doar de comisii din minister. Manuale care sa nu fie stufoase, nici enciclopedii, ci pe intelesul fiecarei generatii, sa fie ilustrate, colorate, cu CD-uri atasate, si atunci se poate capta atentia/interesul elevilor. Apoi temele, lectiile sa aiba aplicatii practice, si legate de viata cotidiana. Sa fie predate cu suflet, cu daruire, elevii sa fie tratatati si colaboratori, parteneri, prohgramele sa fie descongestionate, scoala sa invete pe elev sa invete, sa se orienteze, sa caute si sa gaseasca raspunsuri si la problemele care ii preocupa pe elevi, si cu filme si filmulete, si cu desene animate, dar si lectura suficienta si teme interesante. Nu sa crestem tocilari, dar nici dependenti de facebook, sa ne gandim si la faptul, indiferent daca ecranul e de la TV sau de la calculatro/de la tablet, sau de la telefon, tot ecran e, si asa sunt foarte multi prunci cu ochelari si pe viitor vor fi si mai multi.
Recunosc ca o tableta ar da elevilor si parintilor mai multe flexibilitate. Ar putea achizitiona la libera alegere si alte materiale dupa care sa invete copilul in timpul lor liber. Ar putea chiar declina oferta de la stat si sa le achizitioneze copiilor modele mai bune. Libertatea de alegere conteaza si ar optimiza cheltuielile statului. Intr-o tara condusa mai bine si mai corect.
Includ aici niste linkuri catre lectii MIT (universitate privata... vom fi si noi in viitor sa platim pentru educatie de calitate, cand cea publica va deveni un ghiveci?)
https://www.youtube.com/watch?v=TkJ_WgruM2g&index=2&list=PLUl4u3cNGP61-9PEhRognw5vryrSEVLPr
http://ocw.mit.edu/courses/mathematics/18-01sc-single-variable-calculus-fall-2010/1.-differentiation/part-a-definition-and-basic-rules/session-1-introduction-to-derivatives/