Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

De ce își dorește BNR ca aurul de la Londra să fie adus acasă

BNR - Getty Images

(Foto Guliver/Getty Images)

E lege: unicul profit pe care Banca Națională este obligată să-l obțină din rezerva de aur, acasă ori în străinătate, îl constituie creșterea credibilității statului în plan internațional. Or, atâta revărsare de idei populiste legate de acest patrimoniu, atâtea vorbe aruncate aiurea prin dezbateri publice, culminând cu minciuna că una ar fi în scripte și alta în realitate, nu fac altceva decât să știrbească rolul de capital de încredere al aurului aflat în custodie la Banca Anglliei. Acum, după ce Curtea Constituțională a dat verdictul final și aurul va fi adus acasă, adevărul privind rezerva de la Londra va trebui să fie restabilit integral.

A-ți spune opinia este un drept constituțional. Dar una este exprimarea opiniei și alta circularea unor informații false. Am în vedere, cu deosebire, reactivarea vocilor care, în spațiul public, învinuiesc de câțiva ani Banca Națională a României pentru că ar fi ratat un profit de 800 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să-l obțină de la Banca Angliei. Concret, Băncii Naționale i se reproșează: 1) că ar fi renunțat, în scopuri oculte, la dobânda cuvenită pentru aurul păstrat la Londra și 2) că ar întreține minciuna că nicio țară, dintre cele ale căror bănci centrale păstrează aur la Londra, la Banca Angliei, nu încasează dobândă. Dar argumentele cu care respectivele voci încearcă să-și susțină aceste învinuiri, potrivit cărora Banca Poloniei și Banca Bulgariei ar încasa dobânzi de la Banca Angliei, în timp ce BNR nu încasează, sunt rezultatul unor grave confuzii. 

1) Este BNR în culpă?

Adevărul este că unii dintre „povestitori” știu că nu spun adevărul. Alții însă, cei mai mulți, au căzut într-o capcană. Și unii, și alții susțin că Banca Națională ar fi în culpă. Și așa se ajunge să fie răspândită în spațiul public o ciudățenie: aceea că dacă BNR ar fi procedat, bunăoară, ca Banca Poloniei sau ca Banca Bulgariei, ar fi adus o grămadă de valută în visteria țării...Nici mai mult, nici mai puțin decât 800 de milioane de euro.

Ce ar trebui să se știe? Că Banca Poloniei și Banca Bulgariei au semnat contracte cu bănci private, cărora le pun la dispoziție aurul de la Banca Angliei, ca să-l folosească în operațiuni de piață – de arbitraj sau speculative. În timp ce Banca Angliei nu doar că nu le dă nicio dobândă, cum inexact este informat publicul de la noi, dar își ia și mâinile de pe aurul Poloniei și Bulgariei, suspendând custodia pe durata contrapartidei private. Și iată cum, în spațiul public, sunt reluate și iar reluate teme de natură să nască dacă nu convingeri măcar suspiciuni, dacă nu temeri măcar semne de întrebare cu privire la calitatea deciziilor și la rigoarea gestiunii legate de aurul monetar din rezerva internațională a Băncii Naționale a României. A nu elucida, întâi și întâi, această problematică, sub toate aspectele, absolut toate, înseamnă a face loc în continuare atât suspiciunilor, cât și semnelor de întrebare. Pentru că adevărul nu e în minți încinse, ci în legi și în documente oficiale.

2) Ce prevede legea

O instituție fundamentală a țării, cum este Banca Națională, nu-și ordonează strategiile după cum îi taie capul pe cei care o conduc. Și nici după cerințele vocilor din spațiul public. Obiectivele, direcțiile de acțiune, marja de inițiativă și limitele inovației, ce reglementează BNR și ce nu reglementează – totul e stipulat în legi. Și nimeni, absolut nimeni, nu-i poate cere Băncii Naționale să facă nimic din ceea ce legea nu-i cere să facă. Bunăoară, să riște aurul țării în speculații periculoase, pentru a câștiga nu 800 de milioane de euro, o cifră scoasă din pălărie, ci doar câteva milioane de euro, cum câștigă Banca Poloniei și Banca Bulgariei. Mai cu seamă că legea nu suflă un cuvânt despre activarea în acest fel a rezervei de aur.

Apoi, mai trebuie să se știe că toți cei care fac tapaj în legătură cu acest imaginar câștig fabulos (800 de milioane de euro) trec sub tăcere încă un adevăr. Ei lasă impresia că statul român ar putea folosi acest profit în interes public. O imposibilitate. Pentru că băncii centrale îi este interzis prin lege să finanțeze bugetul țării și orice investiție publică. Acest câștig, dacă ar fi fost obținut, ar fi revenit în exclusivitate Băncii Naționale.

Mai mult, acest câștig doar prezumat… ar fi putut să aducă pierderi pe ansamblul rezervelor internaționale în caz de eșec al operațiunilor de piață. Pentru că în acești ani încă tulburi este riscant să angajezi aurul țării în contrapartide private. Ca să nu mai amintim de riscul de faliment al unei eventuale bănci partenere, aurul nostru ajungând astfel în vreo masă credală.

BNR, în actuala conjunctură globală, într-o lume dominată de incertitudini și de riscuri, nu și-a permis să joace aurul țării la o ruletă periculoasă, și încă pentru venituri infime. Scopul principal al depozitării unei părți din rezerva de aur la Banca Angliei, în condiții de maximă securitate, cu garanția uneia dintre cele mai prestigioase bănci centrale din lume, fiind acela de a întări bonitatea financiară a țării. Pentru ca, pe această bază, să îmbunătățească rating-ul României și să reducă simțitor costurile finanțării internaționale obținute atât de autoritățile române, cât și de alte instituții ori companii publice și private din societatea românească.

Mai umblă totodată și vorba că aurul fizic, mutat de către BNR în străinătate, se află la dispoziţia custodelui. Încă un neadevăr. În realitate, aurul păstrat în contul deschis la Banca Angliei este în permanență și în totalitate la dispoziția BNR. Și nu poate să fie utilizat – sub nicio formă – de către custode sau de către altcineva. Banca Angliei poate să facă operațiuni prin acest cont numai la instrucțiunile și în numele Băncii Naționale a României. 

3) Ce arată documentele

Aurul, metal prețios ce este inclus în rezerva monetară a BNR, este administrat cu maximă grijă. Gestiunea aurului este extrem de riguroasă. Așa că insinuările ce au tot circulat în spațiul public, și încă mai circulă, referitoare ba la vânzări de aur, ba la dispariții de aur, sunt lipsite de orice temei. După ’89, Banca Națională nu a vândut nici un gram de aur. Și nici nu a dispărut vreun gram de aur. România a vândut aur doar înainte de ’89, când Ceaușescu făcea eforturi disperate să achite integral datoria externă. Au fost vândute, atunci, în perioada 1982-1987, peste 80 de tone de aur. În ’89, Ceaușescu a început să refacă stocul de aur și a cumpărat 20 de tone.  

Banca Națională a României dă seamă pentru fiecare gram de aur, păstrat fie în țară, fie în străinătate. Datele contabile exacte sunt prezentate în comunicate lunare sau în rapoartele înaintate Parlamentului, care sunt publice. Raportul pe anul 2018, bunăoară, trimis Parlamentului zilele trecute, este însoțit de Raportul asupra auditului situațiilor financiare, făcut de auditorul independent Ernst & Young Assurance Services SRL, care „evaluează rezonabilitatea estimărilor contabile și a prezentărilor aferente de informații”. Și încă un detaliu, extrem de important: acela că lucrurile se schimbă și la Banca Angliei. Dacă, până în 2015, băncile centrale ce aveau acolo aur în custodie nu puteau face verificări, din 2015 încoace le este acceptat auditul. BNR a făcut deja trei ani la rând câte un audit la Banca Angliei. Și programase un al patrulea audit în toamna acestui an.

Ce mai arată datele? Că deținem locul 35 în lume. Într-un tablou cuprinzând o sută de țări, fiecare deținând peste 1,5 tone de aur, poziția României este onorabilă. După opt țări, având fiecare peste 1000 de tone de aur în rezerve, și alte 14 având între 200 și 700 de tone, ne încadrăm în clasa a treia, împreună cu alte 14 țări cu rezerve între 100 și 700 de tone. Clasa a patra, cu 74 de țări, include rezerve între 1,4 și 90 de tone. Raportat la nevoi, avem exact cât ne trebuie pentru ca aurul să constituie un important activ de încredere.

România intrase, în ’90, cu 67 de tone de aur. Banca Națională, hotărâtă să-și asigure un stoc optim, a cumpărat continuu aur. În 2002, în rezerva internațională de la BNR existau 105 tone de aur. Astăzi, în rezerva de aur sunt 103,7 tone. Diferența față de 105 tone reprezintă despăgubirile acordate celor ce li s-a confiscat abuziv aurul după 1945. De reținut că toate aceste despăgubiri au fost acordate prin hotărâri ale instanțelor judecătorești.

4) Ce va urma?

Iată că, zilele trecute, Curtea Constituțională a consfințit că aurul de la Londra trebuie adus acasă... O decizie pe care BNR, acum, chiar și-o dorește. Pentru că se va vedea că toate cele 61 de tone de aur ale României, despre care evidențele contabile arată că sunt păstrate de BNR la Banca Angliei, sunt intacte.

Adevărul este că, în primii ani de după 1989, din nevoia refacerii prestigiului și credibilității internaționale a țării, pe care le conferă o rezervă semnificativă de metal prețios, BNR a cumpărat un timp cantități importante de aur. S-a oprit când stocul de aur a atins volumul optim. Apoi, între anii 1999 și 2002, a transferat la Banca Angliei, în contul deschis acolo de dinainte de 1989, o cantitate de 61 de tone de aur. Dreptul BNR de a păstra aur în străinătate i-l conferea Legea 312/2004. Și a făcut-o prin proprie decizie. Din considerente de totală transparență, decizia strategică a Consiliului de Administrație al BNR de a transfera la Banca Angliei 61 de tone de aur a fost comunicată, prin scrisori oficiale, Președintelui României, Parlamentului, Guvernului. Și autorităților statului ce erau în măsură să contribuie la siguranța transportului... Acum însă, după atâta revărsare de zvonuri în spațiul public, tocmai rolul de capital de încredere i-a fost ciuntit aurului de la Londra. Așa că, dacă tot îl aducem acasă, fiind cântărit, verificându-se monedă cu monedă, lingou cu lingou, BNR va dovedi că aurul din registre există în realitate. Absolut tot, până la ultimul gram.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Buna ziua,

    O intrebare cu tâlc:
    Din moment ce BNR e singurul cumparator al aurului din minele românesti, de ce a încetat sa cumpere si implicit minele s-au închis?
    • Like 0
    • @ Criss Stanculescu
      check icon
      Bună ziua
      Simplu: dacă minele de care vorbiți ar reuși să producă, competitiv, aur ÎN CONDIȚIILE RESPECTĂRII CONDIȚIILE PROTEJĂRII MEDIULUI (pe lîngă alte condiții, cum ar fi cele ale protejării vieții lucrătorilor, de exemplu) sunt sigur că BNR ar cumpăra de la ei (la prețul pieței, firește).
      .
      • Like 0
  • cromium check icon
    https://www.reuters.com/article/us-germany-gold-bundesbank/germany-brings-home-gold-reserves-ahead-of-schedule-idUSKCN1B31HL
    Si Germania a facut la fel cu o cantitate mult mai mare de aur la presiunea populatiei si populismului.Marea noastra problema e ca nu avem guvernul , constitutia si legile Germaniei...
    • Like 0
  • cristsib check icon
    Asadar intre 1999 si 2002 s-a transferat aurul in Anglia pe baza unei legi din 2004. Interesant!
    • Like 2
    • @ cristsib
      - asta da, am observat si eu neconcordanta in exprimare, dar unde-i Vasilescu, sa raspunda ???
      • Like 0
  • Alex check icon
    Excelent articol. Documentat, la obiect si fara partizanate emotionale sau politice. Daca am avea 200 de tone ar fi si mai bine. Probabil le vom avea, cand va scadea pretul pe piata internationala si vom intra din nou la cumparare.
    • Like 2
    • @ Alex
      - nu mai spune !! - n-ai fost in stare sa vezi greseala cu legea din 2004, dar faci presupuneri de viitor, si, chiar daca s-ar incepe cu cumparatul, cine va plati, adica tot poporul, din mizerul nivel de trai din acel viitor, mai mizer decat cel de azi .......
      • Like 0
  • Domnule Vasilescu, enumerati multe si marunte dar uitati un lucru esential si care CHIAR se poate intampla in ziua de azi, si anume - la cererea unei mari puteri ( mai precis USA sau UK) poate fi blocat accesul autoritatilor legitime ale Romaniei la rezerva de aur si, mai rau, aceasta rezerva poate fi pusa la dispozitia unui "guvern provizoriu" din exil. Este de ajuns sa castige stanga puterea la Coroceni si autoritatile romane pierd controlul aurului londonez. Va reamintesc faptul ca bolsevicii au blocat accesul autoritatilor legitime romanesti la tezaurul dus la Moscova de romani in cursul refugiului din primul razboi mondial, De curand s-a intamplat aceeasi manevra, cand USA cu UK au blocat accesul puterii legitime dinVenezuela la aurul venezuelan depus la aceeasi banca a Angliei unde suntem si noi chiriasi. Asa ca nu ne luati drept naivi atunci cand insirati verzi si uscate despre "intarirea increderii" si "imbunatatirea imaginii" Romaniei in strainatate. Se vede foarte clar cum este vazuta Romania de catre marile puteri - toti ambasadorii acestora ne dau ordine cu un tupeu golanesc, de parca Romania este un sarantoc la masa lor. Ei bine, "sarantocul" vrea sa-si tina banii acasa !
    • Like 1
    • @ Dara Idharro
      Da , aici Dara are dreptate, intotdeauna marile puteri isi aroga drepturi asupra bunurilor altora ( si aici nu ma refer numai la aur, e suficient sa vedem cum actioneaza Trump cand sechestreaza bunuri ale unor state sau ambasade ca sa nu mai spun de investitiile straine in tarile lor doar pentru ca la un moment dat acestea nu achieseaza la politica lor ) Exemplul Venezuelei e cel mai concludent , nu conteaza ca ei il vad ca un dictator , e reprezentatul legitim si aurul nu poate fi blocat ca sa nu mai spun de cererile de blocare venite din partea altor state ( mai ales din sistemul anglo-saxon) care e suficient pentru blocarea accesului. Rusii au aplicat acelasi model pentru tezaurul romanesc si desi au afirmat ca il vor inapoia autoritatilor comuniste legitime totusi acest lucru nu s-a mai intamplat si la fel ulterior cand a redevenit democratica nici acest fapt nu a contribuit la returnarea aurului.
      • Like 0
  • Întrebare pentru dl. Vasilescu: de ce ar vrea Banca Angliei, sau orice altă bancă din lume să „se lege la cap” cu grija păstrării în siguranță a rezervei de aur a altei bănci naționale ?!?
    • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      Pentru că plătim un comision anual de cca 63.000 de euro (echivalentul sumei de 300.000 lei).
      • Like 5
    • @ Florian Nicolaescu
      Delia MC Delia MC check icon
      Iar repatrierea, costul a mulți ani de chirie. Numai asigurarea transportului ar costa până la costul custodiei pe 23 de ani.
      • Like 5
    • @ Delia MC
      Să înțeleg că atunci când l-am dus „pe aur” în Anglia, transportul și asigurarea lui au fost „moca” ?!?
      • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Alien check icon
      Mai are vreo relevanta? Daca il aduci inapoi ti se returneaza banii de atunci?
      • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      Delia MC Delia MC check icon
      Asta nu știu. Ce să spun, google e mare... Dar acei bani sunt dați demult. Nu se mai întorc.

      De altfel s-a discutat mult despre această temă. Mulți pun întrebări cel puțin ciudate, având în vedere că numai Republica a publicat mai multe articole pe această temă. Iată încă o sursă:
      https://www.google.com/amp/s/romania.europalibera.org
      /amp/29854919.html

      Avem, și e bine așa, dreptul de a avea păreri diferite. Din punctul meu de vedere această idee se încadrează în genul binecunoscut, numai bună de umflat mușchii naționalismului și patriotismului găunos, un val pe care psd a crezut că-l călărește. Aceste valuri ar fi fost probabil menite să ne facă, ca și națiune, să ne sumețim la UE și cine știe...Lansat în vremea domniei Nenumitului, a continuat inerțial și datorită CCR sluga psd.

      Aceste scorneli au în comun: nu răspund unei cerințe urgente și nu sunt nici măcar necesare. Toate au rostul de a exacerba pornirile nationaliste. Toate. Și cu orice preț.

      Cum spuneam, fiecare cu părerea lui. De greenhorn, naiv, etc, etc.

      Postedit: se fac adesea comparații cu țări care au repatriat aprope tot/o parte din aur. Unele din cele care au optat pentru repatrierea integrală au economii stabile, negru pe alb, și nu au nevoie să garanteze cu ceva, sau nu prea le trebuie împrumuturi. Exemplul Germaniei, mult vehiculat, e interpretat, ca de obicei, scos din context. Germania are peste 3000 t de aur, din care a repatriat, evident, o parte. Multe ouă în mai multe coșuri. Nu a repatriat tot. Orice comparație e cel puțin rizibilă și hazardată. Când s-a mai discutat despre asta m-am informat însă am uitat din cifre și date. De asta mă mir că oamenii pun întrebări trăsnite, când informația e, ca să folosesc un clișeu, "la un click distanță"...,
      • Like 4
    • @ Delia MC
      Ioan check icon
      n-am văzut vreodată făcută vreo legătura între mișcarea asta cu plimbat aurul și brexit.
      e vreun pont, sau ?
      • Like 0
    • @ Ioan
      Delia MC Delia MC check icon
      puteți să vă interesați și singur. Dar eu n-am auzit de vreo țară care ține aurul în UK să se teamă de Brexit. Eu m-aș teme mai curând de prădătorii interni. Am uitat așa de repede cum ne temeam că vom avea dictatură...că eșafodajul acesteia era deja construit, mai lipsea puțin. Că toată această inutilă tevatură a fost inițiată de Nenumitul, pentru a mai coagula ceva electorat împrăștiat și pierdut din cauza greșelilor proprii. Mai urma ca la BNR să fie un supus de-al lor, nu uitați alegerile. Nu știa efectiv cu ce populism să mai vină, știind însă foarte bine că e ușor să sensibilizezi coarda naționalistă, pedalând pe clișee ca "România, colonie străină", "ne tratează ca pe slugi", etc, etc, idei perorate la nesfârșit de antene și alte hahalere. Mai ales că oamenii sunt înclinați să înghită tot ce li se pune sub nas, fără a se informa...
      • Like 0
  • Comentarii de greenhorns, incredibil! PSD foloseste aurul! Cum poti sa fi atat de prost de dai in gropi!Nemuritorul Adrian Vasilescu, alaturi de nemuritorul Mugur Isarescu (membru al Comisiei Bilderberg, parte a Comisiei Trilaterale)! A propos, Comisia Bilderberg tocmai nu i-a mai extins cu 2 ani mandatul dragului nostru evreu nemuritor (ca si cel de la Rezervele Federale SUA!) Mai comentatorilor lipsiti de database, macar cititi pe Wikipedia! Comentarii absolut infantile! Sunteti rude cu Basescu la prostie si hotie?? Va place ca bijuteriil sotiei sa le tineti la vecin sau in afar tarii??? Si uite, DA, eu vreau ca averea poporului roman sa stea in Romania! A propos, la BNR/Banca Centrala a Romaniei! ...Caeste doua comentarii sunt de un infantilism urias, pesemne si ca varsta si cultura universala si politica!
    • Like 1
    • @ Cristian Guidea
      Se vede că Sputnik nu prea știe "să vorbește" românește!
      • Like 2
    • @ Cristian Guidea
      Naționalism găunos... Cu tâlharii de la putere mi-aș ține și soția la Banca Angliei, nu numai bijuteriile ei! Dar pt adevărații greenhorns, reputația, bunul renume, nu însemnă mare lucru, banii din buzunar și de sub saltea le dau siguranța asta de seamănă a tupeu!
      • Like 7
  • dan check icon
    Stiam ca este profesionist Adrian Vasilescu dar naiv nicidecum.
    PSD va folosi aurul dupa bunul plac la fel ca in Venezuela.
    Cele 61 tone se vor evapora rapid.
    • Like 3
    • @ dan
      Delia MC Delia MC check icon
      Nu-i naiv. Doar ironic. Cred totuși că BNR va găsi o cale să atace această decizie nesabuită.
      • Like 4
    • @ dan
      Alex check icon
      Psd nu va face nimic, nu au nici parghiile legale si nici dorinta sa isi submineze si putinul capital politic care le-a ramas. Psd nu e nici dracul, nici Ceausescu, iar presupusul esec al Romaniei (care nu e fundamentat de nici o analiza serioasa, ci doar pe declaratii ale unor naivi, care habar nu au de guvernare) nu e vina PSD.
      • Like 0
    • @ Alex
      psd a făcut 10 august, a făcut OUG13, psd e o haită de penali ce a încălecat PSD-ul miilor de membrii ce-au fost cândva onești și demni și apoi a încălecat toată țara!
      • Like 5


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult