„Dușmanul iubirii nu este ura, ci teama. Boala dragostei este stresul de a fi îndrăgostit.” - spunea scriitorul Mike George. Putem înțelege de aici că ceea ce ne îndepărtează unul de celălalt în iubire nu este, în principal, lipsa atracției sau obișnuința dobândită în timp, ci mai degrabă propria noastră proiecție despre cum am vrea să iubim și să fim iubiți.
La începutul unei relații, fiecare își afișează, de cele mai multe ori în mod inconștient, cea mai bună variantă a lui. Varianta despre care noi credem că o va atrage pe cealaltă persoană și va stârni pasiune. Această acțiune, deși cu șanse mari de reușită inițială, ne și sabotează pe termen lung.
Deoarece viața are tendința să devină liniară, și la fel și relațiile odată cu ea, menținerea unui sine artificial, proiectat doar pentru a impresiona și a atrage, este greu de susținut pe termen lung. Astfel, încet-încet, odată cu obișnuința dintre parteneri, această personalitate semi-artificială începe să se disipeze și să lase loc adevăratului Eu, la ambii parteneri.
În felul acesta, relativ pe nesimțite, ambii parteneri se trezesc într-o relație cu o altă persoană decât cea cu care au început.
Sentimentul că „am fost păcălit” sau „nu mai ești cum erai la început” devine astfel inevitabil.
Putem evita această postură prin efortul conștient de a fi noi înșine încă de la începutul relației. De a ne afișa partenerului/partenerei așa cum suntem în realitate, fără a înflori, polei sau chiar ascunde anumite caracteristici ale personalității noastre.
Bineînțeles, acest lucru nu înseamnă să nu facem efortul de a fi respectuoși, iubitori sau afectuoși cu cealaltă persoană, ci mai degrabă să nu fim total opuși față de cum eram până să o cunoaștem sau de cum suntem în mod obișnuit. A fi sincer și onest la începutul unei relații nu reprezintă nici pe departe o renunțare la autodezvoltare sau la dorința de a ne schimba obiceiuri sau comportamente negative. Înseamnă însă a fi sincer și onest în privința lor. Avem astfel șansa ca persoana cu care intrăm în relație să ne cunoască cu adevărat și, astfel, să nu se simtă amăgită și dezamăgită când descoperă și alte fațete ale personalității noastre.
De asemenea, această abordare funcționează foarte bine și în sens opus: să facem efortul conștient să vedem persoana de lângă noi drept ceea și cine este ea, nu ceea ce proiectăm noi că ar putea fi sau deveni. În felul acesta, nu ne creăm așteptări nerealiste, ci acceptăm să intrăm într-o relație cu onestitate și deschidere.
Spor la iubit vă doresc!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.