Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

De ce Republica.ro nu este Republic.com 2.0

Aţi citi zilnic o platformă online unde autorii sau editorii postează articole cu care ideologic sunteţi în total dezacord? Aţi adăuga pe blogul personal, la blogroll, link spre jurnalişti sau lideri de opinie cu valori politice sau economice fundamental diferite? Obişnuiţi să daţi unfollow sau block celor care postează pe facebook perspective cu care nu empatizaţi, ba chiar le apreciaţi ca fiind scandaloase?

Cass Sunstein, profesorul american de la Harvard Law School, descrie în cartea sa Republic.com 2.0 modul cum internetul a dus la fragmentarea spaţiului public în „enclave identitare".

Cercetătorul observă că spre deosebire de televiziune care se adresează unui public larg unde oamenii, indiferent de vârstă sau apartenență socială, au posibilitatea de a se întâlni şi a negocia interesul public prin participarea la experiențe colective de consum media, social media fragmentează publicul generând „izolare".

Social media au dat oamenilor puterea de a filtra ceea ce doresc să citească sau să vadă, de a selecta știrile care le reprezintă cel mai bine interesele sau nevoile, adică de a se izola în propria bulă valorică. Având puterea de a filtra informațiile, adică de a decide ei înșiși agenda (the Daily Me) userii ajung să consume doar puncte de vedere cu care sunt de acord și nu se mai confruntă cu opiniile pe care nu le agreează. Logica reţelelor sociale e simplă: nu îți place, dai unfollow sau block. Îți place, îi dai join, share sau like.

Spre deosebire de optimiştii care văd în blogosferă un spaţiu democratic, Sunstein crede că pe măsură ce scade influența socială a ziarelor sau a televiziunilor generaliste și pe măsură ce sporește importanța agendei online individuale, pe internet se dezvoltă grupuri de consumatori care ajung să nu se mai intersecteze valoric cu cei diferiţi de gândirea şi viziunea lor.

Experiențele colective pe care oamenii le trăiau prin intermediul televiziunii făceau din media tradițională un fel de liant al comunității politice.

Consumul de conținut online în grupuri ideologice exclusiviste reduce numărul de experiențe colective de care aveau parte publicurile eterogene ale mijloacelor de comunicare tradiționale. Consecința izolării în bule online în care membrii își ascultă doar “ecoul propriilor voci” este “cyber-balcanismul”: într-o societate eterogenă social și etnic oamenilor le va fi tot mai greu să se înțeleagă și să se accepte unii pe alții. Radicalizarea discursului online și excluderea de la dialog - de exemplu prin banalul block pe facebook - conduc la „balcanizarea publicului și a opiniilor”.

Odată cu înmulțirea „insulelor de comunități online" a devenit tot mai dificil de construit o agendă publică, de propus un proiect comun în jurul unor valori larg împărtășite, punându-se astfel în pericol națiunea și chiar res publica. Republic.com 2.0 descrisă de Cass Sunstein este o republică în care indivizii nu mai împărtăşesc experienţe şi valori comune, ajung să se excludă și să se urască unii pe alții. Republica 2.0 este un spațiu bântuit de extremism și dominat de enclavizare. Reţelele sociale sporesc capacitatea oamenilor de a ridica un zid în jurul comunităților din care fac parte (Sunstein, 2007). 

Trăirea unor experiențe colective, împărtășirea de simboluri şi valori fac posibilă conviețuirea în aceeași comunitate, adică un limbaj comun al unei culturi (civice) bazată pe o agendă publică.

Consecința izolării în bule online în care membrii își ascultă doar „ecoul propriilor voci” este „cyber-balcanismul”: într-o societate eterogenă social și etnic oamenilor le va fi tot mai greu să se înțeleagă și să se accepte unii pe alții.

Totuşi, Sunstein notează că la această fragmentare se poate ajunge doar dacă membrii comunităților online îi ascultă exclusiv pe cei asemănători lor și îi blochează sau îi refuză de la dezbatere pe cei diferiți. Fenomen în desfăşurare. Dar pentru a se ajunge acolo ar trebui ca userii să ignore total media tradițională. Adică să nu mai preia pe agenda online teme de pe agenda media tradițională. Share-ul sau preluarea informaţiilor de pe media tradiţională arată că ruptura totală dintre mijloacele tradiționale de comunicare și mediul online este imposibilă.

Tragedia de la Colectiv este cel mai recent exemplu românesc că internetul leagă o comunitate. În România, protestele sociale din 2012, cele de mediu din 2013, cele generate de votul din diaspora din 2014 sau cele anti-sistem şi anti-corupție din 2015 își au originea în organizarea pe facebook. Experienţe colective şi valori la care tinerii au mărturisit adeziunea.

În ce măsură valorile celor care şi-au organizat revolta pe facebook şi au dărâmat guverne sunt reprezentative pentru o naţiune care consumă predominant televiziune este o altă poveste. Dar deşi consumă televiziune, românii declară că nu au încredere în televiziunile pe care le urmăresc.

Republica.ro poate fi construită ca o platformă unde valori politice eteroclite, de la stânga la dreapta, intră în polemică. Dezbaterea unor teme majore poate contribui la o agendă publică şi la un proiect în jurul unor valori comune democratice, ca dialogul şi respectul faţă de ce e diferit. Unde Republica.ro nu este Republic.com 2.0 a lui Cass Sunstein. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    bla,bla,bla alt pseudo-cercetător care spune și drege în funcție de finanțatori(politici în cazul de față).Așa zisa izolare în „bisericuțe„ sociale,ideologice,etc. au existat din totdeauna media fie veche sau modernă exacerbând-o în funcție de dorința finanțatorilor și foarte rar din dorința unor moderatori onești.Așa că nu s-a schimbat absolut nimic sub soare.Așa cum înainte ziarele,posturile de radio și tv erau „balcanizate„ și își aveau clienții lor aproape exclusivi așa și mediu online,nu a existat niciodată ceva generalist, să fim serioși,cine ar crede asemenea baliverne,nici măcar americanii de rând renumiți pt. superficialitatea lor.Este adevărat că acuma,factorii politici și de marketing au mai mult de muncă,căci manipularea și minciuna (surori ) pot fi mai ușor demascate decât prin media clasică,unde cetățeanul era un factor inert,fără drept la replică,lucru ce deranjează desigur.
    • Like 0
    • @
      Să spui că "nu a existat niciodată ceva generalist" înseamnă să nu înţelegi nimic din mass-media şi să fii habarnist. Presa de nişă istoric a apărut mai târziu, la fel şi televiziunile de ştiri. Televiziunea şi radioul au apărut ca şi canale generaliste. În schimb, social media - şi asta e observaţia articolului - fragmentează şi izolează în comunităţi unde utilizatorii de internet îşi ascultă propriile păreri interzicându-le altora să se exprime acolo. Evident că pe orice om cu scaun la cap îl deranjează că în media tradiţională telespectatorii nu puteau interveni şi asistau le emisiuni ca la dentist. Dar nici userul de internet, care e certăreţ si gălăgios fără să spună nimic, nu e mult mai deştept, vezi cazuri precum "radu".
      "Balcanizarea" nu se referă la o regiune geografică şi nici la fragmentare. Balcanizarea se referă fix la pafarismul de care dau dovadă cei mai mulţi comentatori din social-media. Iniţial se numeau troli, acum poartă numele de hateri.
      • Like 0
  • Razvan check icon
    As mai adauga o "fateta" care contribuie la acest izolationism si la creearea "bulelor" in mediul social , in special pe facebook (care are acum peste 8 milioane utilizatori romani). Diferite televiziuni , oameni politici , prezentatori si chiar institutii de stat care isi folosesc pagina de facebook pentru a impune doar un anumit tip de gandire , oricine iese din tiparul prestabilit este banat instant pe paginile respective limitand astfel dreptul cetatenilor de a mai participa in viitor la o discutie constructiva, cu critica de rigoare inclusa si nu doar cu variantele "URA..Sa traiasca... URA". Si am sa va dau cateva exemple : Pe pagina parlamentului sunt sterse comentariile zilnic , pe ce criterii nu am deslusit inca, lasand deoparte pe cei care aduc injurii .. Un alt exemplu ar fi Domnul Gadea de la Antene .. cred ca a banat mii de oameni pana acum pe pagina de facebook a Antenelor. Ultima isprava ..dupa invitarea Domnului Busoi intr-o emisiune la Antene a urmat razia pe facebook cel putin 50 de oameni banati si comentarii inlaturate toate ii criticau invitatul. Exemple sunt nenumarate si nu implica eu,tu,el ea ci institutii care isi "cresc" si permit accesul pe retelele de socializare doar unui anumit tip de oameni cel mai adesea cunoscuti drept "lingai" .
    • Like 2
  • In Romania, din pacate, lumea nu are deloc cultura dezbaterii. Nu s-a incurajat in nici o forma acest lucru in scoala sau in societate in general. Din acest motiv cred ca initiativa republica.ro este extrem de binevenita.
    Cand vorbim insa despre efectele retelelor de socializare si ale mediului online asupra modului in care lumea dezbate idei, tind sa fiu de acord cu concluziile lui Sunstein. Oamenii ar trebui, intr-un fel sau altul, sa fie expusi la toate fatetele unei probleme, iar mediul online, in ciuda diversitatii sale, le permite oamenilor confortul de a citi doar ceea ce le place. Ideea ca daca o persoana are o opinie, acea opinie va ramane neschimbata orice s-ar intampla nu numai ca este falsa, dar este si periculoasa.
    Pe de alta parte de unde a aparut concluzia ca tragedia de la colectiv a unit societatea? Cine a calculat care este nivelul de reprezentativitate pentru intreaga societate romaneasca a celor care au iesit in strada? Si in plusde asta, nu cumva tocmai acele iesiri instrada reprezinta un nou pas spre radicalizatea pomenita de Sunstein? In fond, idei de genul abolirii partidelor politice si interzicerea politicienilor de a mai candida nu sunt tocmai niste idei moderate.
    • Like 2
    • @ Razvan Florea
      Tragedia Colectiv nu “a unit societatea” neapărat, dar a afectat-o într-un mod atât de profund, la toate nivelurile, încât s-a cerut pe toate mediile schimbări profunde structurale. Unele radicale, e adevărat, deşi ideea „abolirii partidelor” nu cred că a fost atât de răspândită şi de larg îmbrăţişată, chiar dacă izolat s-a cerut. Eu am reţinut din proteste mai mult reforma partidelor parlamentare, reforma electorală şi apariţia altor partide noi.

      Când am spus că “tragedia de la Colectiv este cel mai recent exemplu românesc că internetul leagă o comunitate“ m-am referit la experienţa colectivă care a fost împartăşită online, care a legat grupurile online şi a produs o dezbatere majoră, care a condus la o reacţie colectivă, naţională: Că schimbările profunde (la nivel personal, la nivel social şi politic) sunt urgente, că nu mai putem continua la fel. Cred că ideea larg împărtăşită în online şi în stradă a fost aceea că politizarea excesivă (vezi numirile la vârful CNA, la serviciul public de radio şi televiziune, Avocatul poporului etc) şi corupţia sunt cele care ucid.

      Tragedia de la Colectiv a fost traită mai întâi pe internet şi amplificată apoi pe celelalte medii de comunicare (unele televiziuni nu au acoperit în seara tragediei evenimentul, televiziunea publică a pomenit doar prin news crawl)‎. Pe reţele sociale oamenii s-au organizat şi tot în online s-au mobilizat pentru a ieşi în stradă mai multe zile la rând. Aşa s-a intamplat si în 2014 cand mai întâi am văzut pe facebook că diaspora nu putea vota şi ulterior televiziunile de ştiri au amplificat momentul între cele două tururi. La fel în 2013 când tinerii s-au organizat pe reţele sociale împotriva proiectului abuziv RMGC şi abia apoi televiziunile au reflectat revoltele, după ce ignoraseră multă vreme subiectul exploatării aurului cu cianuri. În ambele situaţii experienţa care a legat oamenii a fost împartăşită, acoperită, discutată online. Şi a devenit o experienţă colectivă la care, evident, şi astăzi oamenii se pot raporta diferit. Televiziunile sau mijloacele tradiţionale de comunicare (old media) au făcut în aceste cazuri subiecte de dezbatere naţională teme care legaseră mai întâi comunităţile online pe social media.

      Pe de altă parte, şi eu cred ca Sunstein că reţelele sociale pot conduce la fragmentare şi izolare online. Mail ales dacă mediile tradiţionale, televiziunea, accentuează isteria din nevoia de rating. Cel mai recent exemplu este criza refugiaţilor, acolo unde internetul abundă de dezinformări şi intoxicări. În online ruptura a adâncit clivajul, iar dezacordul dintre cei care susţin primirea refugiaţilor versus cei care văd în refugiaţi terorişti camuflaţi a fragmentat pe reţele sociale în enclave valorice şi a radicalizat opiniile contradictorii. Consecinţa izolării în aceste bule - a faptului banal că oamenii s-au blocat unii pe alţii pe reţele sociale - este dispariţia dialogului şi accesului la argumente variate, izolarea în comunităţi online unde userii aud doar ecolul propriei voci, accentuarea intoleranţei şi urii faţă de cei care gândesc diferit.
      • Like 1
    • @ Antonio Momoc
      Eu cred ca acest este un mod naiv de a privi un nou tip de manipulate in masa. De data aceasta lucrurile sunt mai personale- se obtine o reactie nu pentru ca zice X sau Y politician la televizor cu care nu ai nimic in comun, ci pentru ca a dat share un prieten sau cuniscut pe care il apreciezi. Lucrul este valabil cred pentru ambele exemple date. Daca pentru alegerile din 2014 exista si dovada amplorii, avand in vedere intoar erea rezultatului din primul tur, in cel de-al doilea nu mi-e clar cum s-a ajuns la concluzia ca ar fi avut amploare nationala.
      Parerea mea este ca cei care au iesit in piata au iesit pe un val de emotie generata de un eveninent cu adevarat ingrozitor, dar restul nu mai are nici o legatura cu evenimentul in sine.
      • Like 0
  • Am observat si eu radicalizarea discursului on line insa daca acceptam democratila live eu cred ca trebuie sa o acceptam si on line. Nu sunt insa de acord cu comentariile sovine si insultale. Nu putem sa gandim si sa simtim toti la fel pentru ca viata insasi ar deveni plictisitoare. Deci eu sunt contra cyber-balcanismului.
    • Like 0
  • ,,A comunica virtual devine mai important decât a scrie o carte sau un articol ştiinţific, pentru că nici măcar inventarea e-book-urilor nu mai poate reînvia pasiunea pentru citit – în măsura în care cei ce citesc aceste rânduri sunt de acord că a citi e cu totul altceva decât a parcurge grăbit o ştire sau o material de pe un blog. " ( Viorel Guliciuc , Prefata, in Ipostaze ale limitelor cunoasterii, Editura cadrelor didactice, Bacau, 2013)
    • Like 1
  • Eu cred ca izolarea asta se intampla si atunci cand te uiti la televizor, daca ai convingerile tale nimeni nu ti le poate schimba, indiferent de platforma. La tv doar schimbi canalul, nu dai block...dupa cum scrie la sfarsit, mi se pare mai degraba ca internetul uneste tinerii, ca in cazul Colectiv, decat sa ii izoleze. E cu dus si intors..oricine filtreaza striile si le da propria interpretare dupa eperientele personale, fie ca e online sau fie ca citeste un ziar sau se uita la tv... manipularea exista si cei care sunt influentabili vor fi indiferent de platforma abordata, trebuie doar sa stii cum sa pui problema..
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult