Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

De ce să produci în România, când în China e mai ieftin? Despre încăpățânarea celor de la The Happy Toe de a face un produs local pentru oameni „cool” de pretutindeni. Republica antreprenorilor

Happy Toe

photo icon Happy Toe

Dacă îți propui să produci în România, ai, teoretic, această posibilitate pentru că sunt destul de multe fabrici. Practic însă, dacă pornești un business de nișă, trebuie să le convingi să lucreze după alte tipare decât cele pe care le știu, și în cantități mai mici decât sunt obișnuite să o facă. Lucru deloc simplu. Fondatorii brandului The Happy Toe, Sorina și Constantin Bindea și Ionuț Dâmbu, au reușit, dar aceasta nu a fost decât una dintre provocările de început. Abia acum, după trei ani de tatonări, spun că au găsit formula care să le permită să crească producția astfel încât business-ul să devină cu adevărat profitabil. Asta după ce, la începutul anului trecut, au fost la un pas să renunțe.

 


„Ne-am încăpățânat să producem în România. Sigur că ar fi fost mai ușor din punct de vedere al costurilor să producem în China, dar pe partea de logistică și de comunicare, nu. În plus, pentru Dumnezeu, avem o grămadă de fabrici în România! Numai să vrea să treacă de la șoseta normală, clasică, la un produs mai fain. Și, sincer, sunt mândru că am reușit să le producem aici și sper să ajungem să vindem cât mai mult și afară”, spune Ionuț.

Fabricile se lasă greu convinse să facă șosete cu modele și desene pentru că timpul de producție este dublu, iar costurile, atât cu materia primă, cât și cu resursa umană, sunt mai mari. În plus, un antreprenor la început de drum nu își permite să comande volume mari și să-și blocheze banii în stocuri până nu a testat piața, și atunci, „refuzul e după colț”. De aceea, a fost nevoie de ceva timp până să găsească o fabrică care să accepte să facă multe modele în cantități mici.

„Când am primit primul răspuns pozitiv, nici nu am mai căutat. Noi am cerut lucruri mai complexe, pe care ei nu erau obișnuiți să le producă. Puteam să cumpărăm direct din China șosete gata făcute pentru că sunt peste 1.000 de modele, dar vrem să producem valoare aici. În cazul nostru nostru sunt multe discuții ‘du-te-vino’ până ajungi la produsul final, iar faptul că producem aici ne ajută să ajungem mai repede la un rezultat”, spune Constantin, care se ocupă, printre altele, și de relația cu furnizorii. 

În prezent, șosetele The Happy Toe se produc la fabrica Elca de la Câmpina, cu o tradiție de peste 100 de ani, la Laboratorul de Șosete, o fabrică mică din Craiova, și în Aiud, la fabrica Adventus.

Să nu faci afaceri cu prietenii?

Un principiu pe care mulți antreprenori îl respectă. Nu însă și Sorina, Constantin și Ionuț, care se cunosc din liceu și sunt la al doilea business împreună. Anterior, timp de zece ani, au lucrat în aceeași formulă dezvoltând jocuri și aplicații mobile pentru copii.

Ce i-a ținut laolaltă atâta vreme? Principiile comune pe care le-au transferat și în business și faptul că sunt foarte diferiți și reușesc să se completeze, în ciuda faptului că lucrează de la distanță. Pentru că Ionuț locuiește de 10 ani în Germania, unde soția sa lucrează ca medic.

Ideea de a face șosete le-a venit pentru că ei înșiși purtau astfel de articole vestimentare și, pentru că în urmă cu 3-4 ani, pe piață erau puține variante din care să alegi, s-au gândit că este „o portiță pe care o pot deschide”.   

„Porți astfel de șosete când vrei să te simți cool sau să zâmbești uitându-te la ele. Ori să-ți amintești de persoana de la care le-ai primit. Acum 4 ani erai un pic mai diferit dacă purtai astfel de șosete, acum au devenit mai mainstream. Clienții noștri le aleg din diferite motive, dar cred că toți vor să transmită același mesaj: că sunt veseli”, spune Ionuț.

Primele modele au fost „desenate” de Sorina și Constantin. Unele sunt licențiate, iar altele făcute de ei. Cu ajutorul unei aplicații, soții Bindea combină paternuri și culori și transpun „pixel cu pixel” modelul care ajunge în fabric, la tricotat.

„Am început 2020 doar cu dorința de a scăpa de stocuri”

Se spune că e nevoie de trei ani pentru ca a vedea dacă nu business merge sau nu. Un principiu care s-a confirmat și în cazul The Happy Toe. După un 2018 început în forță, cu campanii online eficiente care au adus comenzi consistente, în 2019 creșterea a fost frânată de câteva schimbări făcute în gestionarea afacerii, tocmai în încercarea găsirii formulei optime de funcționare.

„La cum a mers 2019, am zis numai să scăpăm de stocuri și să ne apucăm de altceva. Dar a venit 2020 care ne-a făcut să ne răzgândim. Nu știu dacă ne-a ajutat exclusiv pandemia. Cred mai degrabă că am reușit să găsim rețeta între publicitate, prețuri și oferte, care s-a suprapus peste faptul că românii au început să conștientizeze că trebuie să ne ajutăm noi între noi”, spune Constantin.

În ceea ce privește volumele vândute, situația a fost aproximativ aceeași în ultimii doi ani: 20.000 de perechi. Ce a făcut însă diferența între 2019 și 2020, a fost investiția în publicitate. Anul trecut, investițiile au fost mai mici și mai eficiente, iar profitul mai mare.

În prezent, aproximativ 75% din vânzări se fac direct, prin intermediul site-ului propriu, iar restul atât prin distribuitori online, cât și prin lanțuri de retail și magazine de nișă. Șosetele The Happy Toe au ajuns și în Polonia, Germania, Austria, Elveția, Marea Britanie și Spania. Până de curând comenzile veneau exclusiv de la persoane fizice, dar de anul trecut s-a început colaborarea cu un reseller online care distribuie în toată Europa.

„Pentru noi, cel mai profitabil este să vindem în retail pentru că în online costurile cu publicitatea sunt foarte mari. Ai crede că e mai profitabil în online, pentru că faci o vânzare directă, dar ca să ajungă omul la tine pe site, te costă”, explică Sorina.

„Cum să ajungi milionar din șosete? Trebuie să fi fost miliardar înainte”

O glumă de care se amuză de fiecare dată cei trei prieteni de la The Happy Toe, dar în spatele căreia se află, de fapt, provocarea pe care o presupune un astfel de business. Și-au setat însă așteptări realiste, așa cum ar trebui să facă oricine începe o afacere.

„Până să faci profit într-un business, durează. Afacerea noastră va deveni profitabilă dacă scalăm și ajungem la volume mari și costuri cât mai mici. Până acum nu putem spune că ne-am plătit salariile și încă nu trăim din această afacere. Am trăit din economii. Dar acum vrem o să transformăm într-un business în adevăratul sens al cuvântului”, spune Constantin.

Planurile de viitor ale The Happy Toe vizează lansarea unor colecții de șosete pentru copii, gestionarea producției astfel încât business-ul să treacă de la statul de „sezonier” la unul cu flux continuu, precum și lansarea versiunilor în mai multe limbi a site-ului. Iar dacă lucrurile merg bine, cei trei prieteni se gândesc ca în timp să încerce să producă și încălțăminte sub același brand.

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Să te naști cu asta și să-ți placă să faci lucruri. E nevoie însă și de răbdare și curaj.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Aceleași lucruri plus tinerețe, o doză de inconștiență și entuziasm.

A fost vreun moment în care ați vrut să renunțați? Nu a fost doar unul. Norocul nostru este că suntem trei și ne motivăm unul pe altul. Lucrând de la distanță nu ne molipsim așa repede unul de la altul.

Care a fost momentul în care v-ați dat seama că sunteți pe drumul cel bun? În februarie 2018, când după o campanie de o zi, am avut 400 de comenzi. Și, în general, de fiecare dată când primim feedback de clienți și ne transmit cât sunt de mulțumiți.

Ce este antreprenorul? Cel care reușește să facă o afacere profitabilă.

Fișă de business. Obiectiv

Investiție inițială: 15.000 euro

Timp de recuperare a investiției: N/A

Număr de angajați – 1

Cifră de afaceri 2020 – 305.000 lei

Profit – 53.000 lei 

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Cumpără de la o afacere mică este o campanie Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Problema e oarecum simpla..totul incepe cu educatia societatii. Dar, faptul ca noi, am ramas si ramanem cu mentalitatea ieftin si bun,ofera raspunsul la problema..Cat timp nu se va intelege ca produsele de 2 lei sunt un paradox economic, plusvaloarea intelectuala si fizica nu vor exista. Da, Asia ofera produse pentru orice buzunar, doar sa fie vanzare..Calitatea, e cu totul alt subiect. Jos palaria pentru curajul , dar mai ales pentru nebunia asumata de a produce fabricat in Romania!
    • Like 0
  • Și eu îmi doresc de mult să cumpăr lucruri făcute în România, în primul rând deoarece aș dori ca banii mei să rămână în România. Iar în ceea ce privește șosetele, oricum nu aș purta șosete chinezești din multe motive; primul dintre ele ar fi că fac totul din zgârcenie - bumbacul nu prea e bumbac, elasticul e atât de strâns că sugrumă circulația. Și al doilea ar fi că nu doresc de loc să subvenționez Partidul Comunist Chinez. Așa că mă bucur de apariția acestei mărci. Dar unde o vom găsi? Și intenționează să facă și șosete pentru oameni cu nevoi speciale, ex. pentru diabetici sau oameni cu probleme de circulație? E o piață pentru astfel de șosete, deși sunt în România câteva făbricuțe care fabrică așa ceva, dar au desfacere doar zonală.
    • Like 1
  • Nume check icon
    Cu siguranta sunt destul de multe produse care se pot face si in Romania, cu conditia ca piata sa vrea sa accepte sa plateasca diferenta de pret de productie si sa se mandreasca ca cumpara marfa din Romania.
    Aici este marea problema a noastra. Ipocrizie cat cuprinde!!!
    Toti vrem rosii de Romania - cu gustul de la bunica (care oricum nu mai exista) - dar sunt curios cine o sa dea 12 lei/kg cand rosiile din Turcia sunt la jumatate de pret. Nu cumpar un Logan nou produs in Romania, ci un junghi din Germania la jumatate de pret. Nu cumpar oua romanesti, ci oua aduse din Polonia ca sunt mai ieftine. Si multe alte exemple. Spre deosebire de polonezi care se mandresc de faptul ca produc si consuma/folosesc produse poloneze, chiar daca sunt mai scumpe si de multe ori si mai prost calitativ.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult