Foto: Borislav Troshev / AFP / Profimedia
„La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul.
Și pământul era netocmit și gol. Întuneric era deasupra adâncului și Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor.
Și a zis Dumnezeu : „Să fie Lumină!” Și a fost lumină“ Biblia - Facerea Cap.1
Pentru cine nu știe, aceste rânduri sunt primul lucru pe care îl citești atunci când deschizi Biblia. Ele conțin toată esența credinței, pentru că toată esența credinței este în Lumină. Lumina care luminează calea, lumina care luminează inima, lumina care luminează în gândurile cele mai întunecate. Lumina cea izbăvitoare și lumina cea dătătoare de viață și căldură.
Cine își dorește să uităm de această Lumină? Cine își dorește diminuarea însemnătății ei? Cine are ca scop desprinderea de la esența credinței? Cine are ca interes lepădarea de la ideea centrală a ce înseamnă esența creștinătății? Da, creștinismul înglobează nenumărate valori bune, drepte, esențiale. Dar atunci de ce Biblia începe cu aceste rânduri de mai sus? În cap. 1, Dumnezeu a spus „Să fie Lumină!”.
Citiți și:
Trăim într-o epocă în care se perpetuează idei nenumărate care mai de care, fiecare are propria opinie în legătură cu lucrurile esențiale ale căpătâiului ființei, uitând cât de mici suntem de fapt în fața lui Dumnezeu. Frunze suflate de vânt, paie uscate. Asta ar trebui să ia aminte aceia care, într-un moment de rătăcire a sinelui, propun teme ale „corectitudinii politice”, teme care par normale, dar care duc, într-un final, la o disoluție a esenței. Ne dorim cumva această disoluție pentru a împăca și stânga și dreapta? Cu ce preț se propune această modificare a datei Sărbătorii Învierii? De ce trebuie să se alinieze ortodoxia după catolicism și nu invers? Oare nu Lumina lui Dumnezeu este cea care contează?
Lumina lui Hristos este simbolul renașterii, al izbăvirii vieții asupra morții, al binelui asupra răului. Ce se dorește a se sărbători odată cu schimbarea datei de sărbătorire a Paștelui? Care va fi simbolul care ne va ghida drumul? Ce ne va mai deschide drumurile către cimitirul unde mergem an de an să ducem părinților și bunicilor noștri adormiți simbolul Învierii? Un calendar? Preferăm asta în locul Luminii Sfinte de la Sfântul Mormânt?
Uneori prea multă rațiune ne poate întuneca mintea și ne poate călăuzi pe poteci greșite, poteci care nu fac parte din planul lui Dumnezeu pentru noi. Greutatea cuvântului Domnului ar trebui să înspăimânte pe cei care gândesc că pot nesocoti ceea ce Dumnezeu a lăsat. Căci Lumina în întuneric luminează și întunericul nu a cuprins-o. Lumina este calea precum iubirea este calea!
„Tăria și înțelepciunea sunt la El,
El gonește pe sfetnici în picioarele goale,
El destramă puterea împăraților,
El taie vorba celor meșteri la cuvânt,
El scoate din întuneric lucrurile ascunse și aduce la lumina ceea ce era acoperit de umbra”. Iov 12
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Oamenii care s-au nascut orbi pot fi crestini? Avand in vedere ca nu au vazut niciodata culori nici lumina, inseamna ca Nu pot fi credinciosi?
Daca nu conteaza data rastignirii, pastrand linia logica, conteaza data nasterii a fiecaruia dintre noi? Conteaza cand este ziua nationala? Si tot asa…
Pe scurt, eu personal, deși am încă dubii, totuși înclin să agreez ideea celebrării Învierii la aceeași dată, dar resping total motivațiile celor doi sus amintiți.