Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

De ce urăsc copiii școala

Copil trist la școală

Foto: Guliver Getty Images

După doar trei săptămâni de școală încep să înțeleg de ce detestă copiii români școala și de ce performanțele școlii românești sunt pe zi ce trece tot mai slabe.

E uluitor, de pildă, să constați că toți copiii din școala românească învață azi după niște programe elaborate înainte de nașterea lor. Numai că în ultimii douăzeci de ani s-a schimbat întreaga lume, s-au schimbat paradigmele cunoașterii, ale învățării, ale economiei și ale tehnologiei. Copiii de azi sunt mai înrudiți cu lumea digitală în care s-au născut direct decât cu părinții și profesorii lor sau cu mai-marii din ministere și institute ale educației, care au rămas încremeniți în modelul memorării de comentarii și reproducerii unei materii tot mai puțin adaptate la mizele lumii în care trăim.

Copiii ajung să urască școala pentru că materiile sunt supraîncărcate cu conținuturi monotone, care se succed cu o viteză copleșitoare și care sunt cea dintâi sursă a eșecului școlar. Profesorii, emoționant și vetust numiți „dascăli”, fac eforturi supraomenești de a fi cu un picior în lumea absurdă a programelor și planurilor de lecții și cu celălalt în lumea copiilor cu care lucrează zilnic. Sfâșiați între niște cerințe absurde, o vocație tot mai îndoielnică și o confruntare cu copii tot mai străini de lumea școlii, profesorii își pun la bătaie calitățile personale în speranța de a ține piept tuturor acestor valuri de presiune care se abat asupra lor. În unele cazuri reușesc, și atunci vorbim despre profesori model, în cele mai multe însă nu, iar atunci ei participă la menținerea unui sistem școlar absurd, lipsit de viziune și de atractivitate.

Un sistem care supraîncarcă elevul și îi blochează curiozitatea și aptitudinile, aducându-l în situația (sau în percepția) de eșec școlar. O situație pe care școala și profesorii ei s-au gândit să o repare, cum altfel decât prin sinistrul sistem al meditațiilor. Adică printr-o continuare în privat și pe bani a strategiei înseși care a provocat eșecul din școală. O școală deci care își recunoaște astfel propriul eșec, dar un eșec ce pare să convină tuturor. Evident, nimeni nu-i întreabă pe copii ce le convine lor. Urând școala, cad repede în tristeți profunde și în depresie.

Trebuie să o recunoaștem și să o spunem clar: acolo unde școala e performantă, unde profesorii și elevii sunt de excepție, asta se întâmplă în ciuda și împotriva sistemului, nu grație lui. Sistemul educațional românesc de astăzi (de la miniștri, secretari de stat și directori de minister până la inspectori, directori de școli, profesori și părinți) participă și el, alături de celelalte sisteme putrede din România, la sabotarea viitorului acestei țări.

Lipsa totală de viziune din învățământul românesc nu este însă o fatalitate. Dar pentru asta e nevoie de voință politică și de oameni competenți și hotărâți în fruntea lui. Pentru moment însă aceste condiții nu sunt reunite, iar criza școlii și ura copiilor față de ea nu fac decât să se adâncească.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Tov.-ul exagereaza, pe sleau bate campii. Sigur ca "scoala" nu e perfecta, niciunde nu e perfecta...
    • Like 2
  • Principala problemă a școlii românești este că nu crează competențe. Din punctul meu de vedere, în condițiile actuale ale dinamicii economice și sociale la nivel național și internațional, procesul educațional poate să devină performant doar dacă va funcționa respectând două principii fundamentale:
    - să fie specializat cât mai devreme;
    - să țină cont de tendințele dezvoltării economice și sociale pe termen mediu și lung.
    O altă problemă, la fel de importantă, este modul în care se desfășoară procesul educațional, și revine aici obsesiv problema competențelor create prin educație. Cu alte cuvinte, sistemul educațional românesc pune în continuare un accent pronunțat -începând de la clasele primare, până la învățământul universitar- pe acumularea de cunoștințe teoretice. Acum, când există nenumărate posibilități de stocare și accesare rapidă a informației, ar trebui ca educația și educarea să țină seama de vocație și de dezvoltarea capacității studentului de a găsi și aplica aceste informații, nu de a le memora.
    • Like 2
  • Slaba calitatea a educatiei se datoreaza faptului ca este centrata nu pe client - elevul, ci pe furnizor - profesor, sindicate, inspectorate, minister.
    Este un monopol sinistru care a distrus cea mai pretioasa resursa a tarii: viitorul!
    • Like 2
  • Sistemul de invatamant romanesc are 3 probleme: programa, metodologie, pedagogie. Toate 3 sunt prost tratate in universitati, doar profesorii care citesc in plus sunt profesori mai buni. Sunt multe cadre didactice care ies din tiparul programei, care reusesc sa introduca o problema de buget de familie in calcule, dar vorbesc de emotii si imbratisari la orele de engleza, care incep predarea la fizica cu un mic experiment. Restul sunt incompetenti.
    O solutie pe care o vad, imediata, e de implementat o pagina web la nivelul fiecarei scoli unde si copiii sa dea note si referinte la profesori. Anonim. Unde sa aiba curaj sa scoata dezlmanarea profesorului, ca vine beat, ca loveste copii, ca nu stapaneste materia, ca tzipa, sa aiba dreptul sa refuze un profesor la ora.
    • Like 2
    • @ Claudia Olteanu
      Nu vad care ar fi problema cu programa totusi. Programa nu interzice nicicum problemele de buget de familie la matematica, de exemplu. Metodologia nu pare sa fie ceva unitar, sunt profi si profi cu metode de predare diferite.
      • Like 2
    • @ Claudia Olteanu
      Programa prea stufoasa ocupa minte si timp si explica lipsa a 1-2 saptamanale pentru dezbateri, studiu de caz, analiza, lucru in echipa, proiecte, iesiri tematice, etc. Nu au nicio valoare de cultura generala integralele si derivatele, acestea pot fi lasate la nivel de universitate cum se intampla in multe tari vestice. La fel, pana la 12-13 ani fizica, chimia si stiintele naturale pot fi combinate intr-o singura materie cu implicatii practice, la fel istoria si geografia pot fi combinate intr-o singura materie si pus accentul pe lucrurile cotidiene cu aplicatii imediate. Cel putin asa sunt scolile in franta, belgia, olanda, etc. Din pacate structura universitara romaneasca nu e deschisa la asemenea schimbari (si cu siguranta vor fi intregi generatii de profesori si absolventi obtuzi sa inteleaga ca se poate mai simplu si mai bine si mai practic)
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Este la fel de "stufoasa" ca acum 10-20 de ani, poate chiar mai mult. Dezbateri, lucru pe echipa etc. se pot face. Stiu pentru ca eu am facut astfel de lucruri la scoala, respectiv liceu de stat. Matematica are si ea rolul ei in cultura generala iar ceea ce mentionati nu se face la toate liceele, programa de matematica este diferentiata in functie de profil. A face un terci din stiintele exacte iarasi nu vad cu ce ar ajuta. Ce se face in gimnaziu la acele materii deja este banal, dar este organizat destul de bine, Asta nu inseamna ca la fizica nu se foloseste matematica sau la chimie notiuni din fizica.
      • Like 0
  • Cei mai aprigi critici ai sistemului de educație românesc sunt tocmai beneficiarii acestui sistem „vetust, neancorat în realitate, care blochează spiritul critic și creativitatea, plin de balast cognitiv, inadecvat noilor paradigme cognitive, ș.a.m.d. ). Explicația o reprezintă tocmai faptul că existența lor, a criticilor aprigi, s-a întâmplat „în ciuda și împotriva sistemului, nu grație lui”. Astfel se explică și impardonabilul „panseu academic” conform căruia „Copiii de azi sunt mai înrudiți cu lumea digitală în care s-au născut direct decât cu părinții și profesorii lor...”.
    Nici un sistem social nu este perfect, toate au puncte tari și puncte slabe și toate au mecanisme de autoreglare, iar sistemul social de educație românesc nu iese din aceste tipare în nici un fel, nu este nici falimentar, nici cel mai prost, nici cel mai bun. În schimb acest sistem suferă de o perpetuă stare de tranziție cauzat de intervenția haotică a factorului politic în funcționarea sa precum și de intervențiile perfecționiștilor și criticilor de profesie.
    Dl. conferențiar este unul dintre criticii permanenți ai sistemului de învățământ românesc, al cărui beneficiar este, fără a propune o alternativă coerentă modernă, vizionară, articulată și funcțională la actualul sistem vetust și lipsit de viziune.
    • Like 2
  • "încep să înțeleg de ce detestă copiii români școala" - de unde stiti ca o detesta in general?

    "E uluitor, de pildă, să constați că toți copiii din școala românească învață azi după niște programe elaborate înainte de nașterea lor. " - care ar fi problema cu asta? Matematica si chimia nu s-au schimbat in ultimele decenii.

    "s-au schimbat paradigmele cunoașterii, ale învățării, ale economiei și ale tehnologiei." - haida! Ale tehnologiei, serios? Nu mai lucram cu circuite integrate? Am devenit cyborgi? Economia nu mai e in mare capitalista? S-au schimbat paradigmele invatarii, de unde rezulta asta? Eu am facut facultatea in afara tarii acum nu foarte mult timp si surpriza-surpriza paradigmele invatarii erau tot alea.

    " Copiii de azi sunt mai înrudiți cu lumea digitală în care s-au născut direct decât cu părinții" - recititi fraza asta si spuneti-mi dvs. cat de stupid vi se pare ca suna. Cum sa fie mai inruditi cu lumea digitala decat cu parintii, de unde ati scos o asemenea gogomanie?

    "materiile sunt supraîncărcate ... sunt cea dintâi sursă a eșecului școlar" - de unde rezulta asta? Aratati-mi va rog un studiu in care este tratata in detaliu problema esecului scolar, cu toate cauzele posibile in care sa fie demonstrat faptul ca programele scolare sunt cea dintai cauza. As vrea sa vad cine l-a publicat, in ce revista de specialitate, si ce metode au folosit.

    "Trebuie să o recunoaștem și să o spunem clar: acolo unde școala e performantă, unde profesorii și elevii sunt de excepție, asta se întâmplă în ciuda și împotriva sistemului, nu grație lui." - de ce trebuie sa recunoastem ceva pentru care nu exista dovezi suficiente?
    • Like 6
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Uneori ai idei puține și fixe. Cine să facă studii, Ambramburica? Genunche Pop? Popimea care e nelipsita la fiecare deschidere de an școlar? Si de ce le-ar face, la urma urmei?
      Rezultatele pentru tine nu-s un indiciu ca ceva nu-i în regula?
      • Like 2
    • @ Parerist
      Ministerul, da, sau IRES sau un departament de stiinte socio-umane de la una din universitati sau o alta organizatie. Nu conteaza cine le-ar face cat timp sunt facute corect.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Da, dar de ce... E greu, de durata și s-ar putea sa nu ne placa rezultatele. E mai simplu sa ne plângem de lipsa de bani, si sa nu facem nimic. Sau sa ne lăudăm cu "rezultate" scoase din context.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Sigur, si sa scoatem concluzii din burta, bazate pe impresii personale si atat. Greu, costisitor, corect asa se lucreaza, cu date. Daca ministerul nu vrea sa faca studiile alea (ciudat insa cum presiunea de obicei nu aici se pune, ci direct pe schimbari), OK, le pot face altii.
      • Like 3
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Durează un an doi pana faci studiile, încă unul doi pana implementezi concluziile, și rezultatele le vezi după cel puțin un ciclu. Aka, dacă vorbim de școala primara după 10-12-15 ani. Hai mai bine sa ne plângem ca nu-s bani, și când sunt luam termopane și tăiem "pamblici*, ca astea sunt vizibile imediat.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      calitatea scolii e data nu de numarul copiilor care fac performanta pentru cei geniali vor fi geniali in orice mediu inclusiv in homeschooling sau scoala slaba. Calitatea scolii e data din cei care vin de acasa fara sa stie sa citeasca si sa calculeze, si sa invete astea, sa le stapaneasca si sa poata citi si intelege un text de la 9-10 ani, sa poata face calcule mentale rapide pana la 10-11 ani, la 12 ani sa poata tine conversational de baza o limba straina si sa poata urmari harta tarii si orienta si cunoaste zona, etc.
      Sunt evaluari gen PISA ce arata cat de slaba e scoala romaneasca, si de 70 de ani e asa.
      • Like 2
    • @ Parerist
      Da, sa lucrezi corect e greu, asa e. Cum ziceam, nu doar ministerul poate sa faca studii.
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      "cei geniali vor fi geniali in orice mediu inclusiv in homeschooling sau scoala slaba" - nu vad de ce ar fi neaparat asa, sau cum un copil "genial" (nu toti cei care fac performanta au un IQ de 180, poate nici macar majoritatea nu se incadreaza acolo) ar face performanta intr-o scoala slaba, sau lucrand pe o programa slaba.
      Testele PISA nu spun tot, si in nici un caz nu ne dau corelatiile intre analfabetismul functional de exemplu si cauzele exacte care duc la fenomenul asta.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Nu-s doar testele PISA. Alea sunt bune ca pot fi comparate diferite scoli intre ele.
      Insa si testele "interne" gen capacitate sau BAC spun cam aceeasi poveste. Desi standardele scad, rezultatele scad si ele. Cred ca daca dai la mate acum testul de BAC din 1939 e tragedie nationala. Probabil ar iesi in strada si elevii cu tot cu parintii lor.
      Nu e nevoie de un IQ de 180 ca sa performezi intr-un domeniu sau altul. Sunt studii care spun ca in jur de 2% din populatie are aptitudini pentru cate ceva. Dpmd un sistem de invatamant in care scoate 1% performeri intr-un domeniu merita desfiintat. Iar unul care scoate 4% merita copiat.
      • Like 1
    • @ Parerist
      Rata de promovabilitate a ramas cam aceeasi in ultimii ani, cu o crestere artificiala facuta de dom' Campeanu din pix (exact scaderea standardelor). La testarea nationala e haios pentru ca 1-2 sutimi pot sa insemne azi diferenta intre a intra sau nu la un anume liceu, pentru ca acolo dificultatea a scazut stupid de mult si numarul de elevi cu note mari a crescut. Din nou problema mea e: de ce? Nu vad pe nimeni sa studieze problema in detaliu si sa faca un clasament al cauzelor care duc la fenomenele astea - analfabetism functional, abandon, esec scolar etc.

      De acord ca nu e nevoie de un IQ de 180 sa ai o performanta buna la olimpiade, de exemplu, tocmai asta spuneam si eu, ca termenul "genial" mi se pare un pic exagerat in contextul asta, desi foarte multi il folosesc. Mie ideea de copiere nu mi se pare neaparat una buna, mai ales cand nu stii cu ce lucrezi de fapt in prezent.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Da, cam asa e. in plus, ce numim IQ, si sunt membra MENSA, multumesc frumos :) e o chestie foarte imbarligata. E clar ca iti poate place ca om sa ai un IQ de 180, dar cat de genial esti e de dezbatut.

      Conceptul de IQ in sine e de dezbatut. De la Stanford-Binet incoace, si ei erau pe la 1900 toamna, conceptul de IQ devine cascaval elvetian (mit die gantzen Lochen drinen....).

      IQ inseamna varsta mentala/varsta fizica * 100. In primul rand, felul in care se masoara nu merge pentru adulti, si in al doilea rand, cu toate incercarile de a scoate diverse bias-uri din testare, nu suntem acolo, inca.

      Circumstantele conteaza mai mult decat IQ-ul. Poti sa fii super inteligent, nativ, dar sa nu ajungi altceva decat cioban pentru ca nu stii sa tii un creion in mana.
      • Like 3
    • @ Maria Zamfir
      Parerist check icon
      ... Sau poți sa fii premiant cu coronita tot timpul și sa ajungi un hamster in slujba unuia mult mai prost decât tine pentru simplul fapt ca teama de eșec insuflata toată tinerețea te împiedică sa încerci mai mult și să-ți asumi vreun risc, sau sa faci vreun pas în afara zonei de confort. Mai bine hamster cu coronita decât tigru mai jigarit...
      • Like 1
    • @ Parerist
      Nu toti sunt sau vor sa fie antreprenori, nu vad de ce ar fi asta unica masura a succesului. Daca ai facut liceu de stat in Romania, ai diploma de la MIT si lucrezi la Google pe un salariu super bun, cum NU e asta o poveste de succes?
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Dacă definești povestea de succes prin prisma banilor, intri într-o zona periculoasa pentru România :D Riști sa ramai cu impresia ca mai bine înveți sa cânți rime cu bani și dușmani, sa alergi după o minge sau sa pui borduri decât sa înveți algoritmii să-ți împingă reclame :D
      • Like 0
    • @ Parerist
      Mira-m-as ca Becali sau Gutza sa poata sa obtina o diploma de la MIT :D
      Eu ma gandeam la o combinatie de bani si educatie care sa includa sau nu si antreprenoriatul. Banii conteaza si ei, ca ne place sau nu.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Eu ma gândeam la un "game changer" in orice domeniu, cu sau fără bani asociați.
      Apropo, ai văzut ce a pățit Penrose? :) însă pe asta îl suspectez ca era premiant de mic, că-i din familie de 'telectuali... deși nu știu dacă învățământul britanic seamănă cu al nostru, chiar și de acum juma de secol.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Game changer-i adevarati sunt foarte putini pe generatie, mai putini decat premianti/olimpici. Din cate am observat eu cel putin premiant sau olimpic inclusiv din alte tari (chiar vestice, nu neaparat bulgari/rusi/etc.) poate foarte bine sa insemne persoana care vrea job la Goldman Sachs sau Google sau feisbuc. Nu toti oamenii inteligenti sunt neaparat monumente de moralitate care vor sa salveze lumea sau niste super-curajosi care sa faca urmatoarele Tesla sau SpaceX.
      Foarte frumos pentru Penrose :)
      Scoala insa a facut-o in sistem particular, nu in cel de stat britanic (University College School, zice wiki). Nu stiu in ce masura se compara cu sistemul nostru de stat si cata legatura are cu Nobelul luat anul asta.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Popa Teo Popa Teo check icon
      Multumesc pentru punctul de vedere corect. "Evident, nimeni nu-i întreabă pe copii ce le convine lor. " Evident ca nu-i intreaba, asa cum mamele nu-i intreaba ce le-ar conveni lor sa manince la prinz si seara si raspunsul ar fi pizza sau galetusa de KFC, ci le da (sper) mincare variata si sanatoasa. Asta seamana cu consultarea pe strada a trecatorului daca ar dori ca aerul sa aiba mai putin azot si mai mult oxigen,,. Cum ar arata un sistem de invtamint creat pe sistemul "cele convine copiilor?" Despre ce vorbim aici? Dar instigam la hatereala la adresa scolii. Ia uitati-va la interviutile de pe strada ale lui Jay Leno si vedeti unde duce asta in cea mai mare natiune a lumii...
      • Like 0


Îți recomandăm

iziBAC

„Am primit mesaje după ultima sesiune de Bac, pe unul dintre ele chiar l-am postat. Era o fată care nu a putut să se pregătească pentru biologie și a învățat la această materie doar cu iziBAC și în contextul acesta a luat 9.20”, povestește Adrian Stratulat.

Citește mai mult

RacketPal

„Două luni am făcut research, am vorbit cu peste 500 de oameni. I-am găsit pe grupuri de Facebook, m-am dus la terenuri. Am făcut un sondaj și peste 70% aveau aceeași problemă ca și noi”, spune unul dintre fondatori.

Citește mai mult