Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De ce „Unde te vezi peste 5 ani?” nu mai e o întrebare bună

Viitor - getty

(Foto: Guliver/Getty Images)

Fie că a trebuit să răspundeți la această întrebare, fie că a trebuit voi înșivă să o folosiți pentru a testa compatibilitatea candidatului cu rolul disponibil în organizația voastră ori în procesele de coaching în carieră – „Unde te vezi peste 5 ani? ” nu a fost niciodată o întrebare comodă.

Sigur, dacă-ți lași imaginația să umble zglobie – „peste cinci ani” e un fel de dorință cu deadline fix. Nu toți avem curajul însă sau onestitatea să zugrăvim acel răspuns exact așa cum ne trece prin cap. Îl cosmetizăm până când uneori răspunsul devine cât de cât dezirabil, cel puțin cam așa făceau mulți din cei pe care eu i-am intervievat ori i-am consiliat în carieră.

Mai este astăzi „Unde te vezi peste cinci ani?” o întrebare relevantă? Personal consider că nu.

În era inteligenței artificiale și a dezvoltării tehnologice, câte companii cunoașteți care încă funcționează cu strategii pe cinci ani? Sunt din ce în ce mai puține!

După criza economică din 2008 multe companii au înțeles că reinventarea și adaptarea la schimbare este un imperativ în business – la fel și angajații. Și rolurile lor evoluează, și carierele lor evoluează ceva mai rapid iar acum ideea că brandurile sunt și pentru persoane nu numai pentru produse și servicii este mai des îmbrățișată de profesioniști. Angajații nu își mai propun să iasă la pensie din joburile lor iar cei care stau cinci ani într-un rol sau loc – devin din ce în ce mai rari într-o piață în care a staționa fără o imbogățire a rolului curent sau fără mutare pe laterală ori verticală e egal cu a nu evolua profesional.

Și dacă totuși pui această întrebare candidatului tău extern sau intern – de la cei experimentați vei primi un răspuns dezirabil potențial fals care nu te ajută la nimic, iar de la cei neexperimentați vei primi „nu știu, nu m-am gândit atât de departe” sau în cel mai bun caz adevărul crud.

Și înainte de a pune totuși această intrebare ca Leader, Manager, Head of… întreabă-te: oare tu vei mai fi acolo peste cinci ani ca să afli răspunsul?

Bun, și acum care ar fi alternativele la această întrebare ținând cont de noul context – mă întrebați poate. Sugerez mai jos câteva:

Să presupunem că ai o baghetă magică și că ai putea să-ți dezvolți cariera cum ai vrea în următorii ani: ce ai face zi de zi? Pentru ce tip de companie te vezi lucrând? Pentru/cu ce fel de oameni ai lucra? Ce ai livra/produce și pentru cine? De ce este asta important pentru tine?

Când vorbim de cariera ta, care ar fi următorul „checkpoint”? În ce interval de timp? Cum știi că ai ajuns acolo, ce ai vedea, auzi, simți? Ce ar fi diferit pentru tine și pentru ceilalți? Ar fi ceva la fel? Care ar fi beneficiile pentru tine și pentru alții?

Dacă nimic nu se va schimba pentru tine aici în următorii cinci ai, vei fi ok cu asta?

„Unde te vezi peste cinci ani?” nu a fost niciodată o întrebare comodă și deși poate arăta viziune și leadership personal, astăzi trebuie să o reformulăm ca să aflăm răspunsurile de care avem nevoie atât în procesele de recrutare, cât și în cele de coaching în carieră. Tu personal o consideri perimată? Cum ai reformula-o?

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • D check icon
    Dacă privim cu atenție, întrebarea nu a fost niciodată, aplicată la scară generală, una bună. Cu siguranță poate fi relevantă, în anumite cazuri particulare, chiar și astăzi, dar atât.

    Personal, consider că promovarea brand-ului pentru persoane este o greșeală pentru că: abate atenția de la conținut la etichetă, produce așteptări nerealiste de ambele părți și promovează un individualism deja exacerbat care, pe termen lung, poate avea efecte dezastruoase pentru companie, dar mai ales pentru individ.

    Cred că o conversație pertinentă ar fi în jurul valorilor personale și al limitelor. O discuție sinceră în jurul întrebării "cum vă petreceți, în general, timpul liber?" poate oferi suficiente indicii despre caracterul și personalitatea unui individ.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult