(Foto: Guliver/Getty Images)
Fie că a trebuit să răspundeți la această întrebare, fie că a trebuit voi înșivă să o folosiți pentru a testa compatibilitatea candidatului cu rolul disponibil în organizația voastră ori în procesele de coaching în carieră – „Unde te vezi peste 5 ani? ” nu a fost niciodată o întrebare comodă.
Sigur, dacă-ți lași imaginația să umble zglobie – „peste cinci ani” e un fel de dorință cu deadline fix. Nu toți avem curajul însă sau onestitatea să zugrăvim acel răspuns exact așa cum ne trece prin cap. Îl cosmetizăm până când uneori răspunsul devine cât de cât dezirabil, cel puțin cam așa făceau mulți din cei pe care eu i-am intervievat ori i-am consiliat în carieră.
Mai este astăzi „Unde te vezi peste cinci ani?” o întrebare relevantă? Personal consider că nu.
În era inteligenței artificiale și a dezvoltării tehnologice, câte companii cunoașteți care încă funcționează cu strategii pe cinci ani? Sunt din ce în ce mai puține!
După criza economică din 2008 multe companii au înțeles că reinventarea și adaptarea la schimbare este un imperativ în business – la fel și angajații. Și rolurile lor evoluează, și carierele lor evoluează ceva mai rapid iar acum ideea că brandurile sunt și pentru persoane nu numai pentru produse și servicii este mai des îmbrățișată de profesioniști. Angajații nu își mai propun să iasă la pensie din joburile lor iar cei care stau cinci ani într-un rol sau loc – devin din ce în ce mai rari într-o piață în care a staționa fără o imbogățire a rolului curent sau fără mutare pe laterală ori verticală e egal cu a nu evolua profesional.
Și dacă totuși pui această întrebare candidatului tău extern sau intern – de la cei experimentați vei primi un răspuns dezirabil potențial fals care nu te ajută la nimic, iar de la cei neexperimentați vei primi „nu știu, nu m-am gândit atât de departe” sau în cel mai bun caz adevărul crud.
Și înainte de a pune totuși această intrebare ca Leader, Manager, Head of… întreabă-te: oare tu vei mai fi acolo peste cinci ani ca să afli răspunsul?
Bun, și acum care ar fi alternativele la această întrebare ținând cont de noul context – mă întrebați poate. Sugerez mai jos câteva:
Să presupunem că ai o baghetă magică și că ai putea să-ți dezvolți cariera cum ai vrea în următorii ani: ce ai face zi de zi? Pentru ce tip de companie te vezi lucrând? Pentru/cu ce fel de oameni ai lucra? Ce ai livra/produce și pentru cine? De ce este asta important pentru tine?
Când vorbim de cariera ta, care ar fi următorul „checkpoint”? În ce interval de timp? Cum știi că ai ajuns acolo, ce ai vedea, auzi, simți? Ce ar fi diferit pentru tine și pentru ceilalți? Ar fi ceva la fel? Care ar fi beneficiile pentru tine și pentru alții?
Dacă nimic nu se va schimba pentru tine aici în următorii cinci ai, vei fi ok cu asta?
„Unde te vezi peste cinci ani?” nu a fost niciodată o întrebare comodă și deși poate arăta viziune și leadership personal, astăzi trebuie să o reformulăm ca să aflăm răspunsurile de care avem nevoie atât în procesele de recrutare, cât și în cele de coaching în carieră. Tu personal o consideri perimată? Cum ai reformula-o?
Articol preluat de pe blogul autorului
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Personal, consider că promovarea brand-ului pentru persoane este o greșeală pentru că: abate atenția de la conținut la etichetă, produce așteptări nerealiste de ambele părți și promovează un individualism deja exacerbat care, pe termen lung, poate avea efecte dezastruoase pentru companie, dar mai ales pentru individ.
Cred că o conversație pertinentă ar fi în jurul valorilor personale și al limitelor. O discuție sinceră în jurul întrebării "cum vă petreceți, în general, timpul liber?" poate oferi suficiente indicii despre caracterul și personalitatea unui individ.