Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De Telegraaf: Poliția olandeză nu exclude posibilitatea ca, printre infractorii implicați, să fie și români. Hoții, posibil să fi ajuns deja în Germania

muzeu Olanda

foto: Hollandse Hoogte / Shutterstock Editorial / Profimedia

Poliția este pe urmele celor trei hoți care au furat câteva obiecte dacice extrem de valoroase din Muzeul Drents în Assen, Olanda, sâmbătă dimineață. Publicația De Telegraaf scrie că există suficiente indicii cu ajutorul cărora echipa formată din 35 de polițiști îi poate urmări pe cei trei fugari, precum și pe o altă persoană bănuită că ar putea fi implicată de asemenea în jaf.

Analiza imaginilor de pe camerele de supraveghere din muzeu și cercetările suplimentare le-au oferit detectivilor informații interesante, adaugă publicația olandeză. Totodată, anchetatorii au informații potrivit cărora cei trei făptași și-au schimbat hainele într-un pasaj, lângă Rolde, un sat la mică distanță de Assen. Poliția presupune că făptașii au fugit spre Germania. 

aflați și: 

Echipa de poliție olandeză implicată în anchetă este formată din investigatori tactici, specialiști în criminalistică, membri ai echipei naționale de artă a Unității Naționale de Expertiză și Operațiuni. Există, de asemenea, o strânsă legătură cu poliția română, notează publicația olandeză, care a obținut informații ce arată că anchetatorii nu exclud posibilitatea ca „infractori români să fie implicați direct sau indirect în jaf”. „Obiectele de valoare pot fi folosite ca mijloc de schimb de către infractori sau pot fi solicitate ca răscumpărare”, menționează De Telegraaf.

Forțele de poliție au făcut apel la persoanele care au informații sau imagini legate de jaf să le prezinte autorităților competente. Amintim că un atac cu exploziv a dus la distrugerea singurului zid exterior al muzeului Drents în Assen, iar trei persoane au pătruns în muzeu și au furat patru dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), a anunțat Ministerul Culturii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Nu pot să excludă pentru că nu știu mare lucru cum de altfel nu pot exclude că sunt americani sau francezi.
    • Like 1
  • RazvanP check icon
    Operațiunea de spălare a început...
    • Like 2
  • Binefacerile Schengen-lui mult dorit și admirat.
    • Like 1
    • @ Zugravu Mircea
      Mihai check icon
      N-are treabă cu Schengen pentru că pe aceiași logică ar trebui granițe intre statele americane. Oricum asta să fie paguba dacă contabilizam pierderile anuale ale economiei noastre, pe lângă investitorii pierdute din această cauză.
      • Like 1
    • @ Mihai
      Schengen are "treaba". Nu degeaba unele state UE suspenda libera trecere a frontierelor. Schengen permite trecerea granițelor fara niciun control. Asta înseamnă că oricare criminal, spărgător de bănci și muzee, terorist poate fugi și adăposti unde vrea și duce cu el orice: arme, droguri, opere de artă, etc. Nu cred că-ți spun noutăți.
      • Like 1
    • @ Zugravu Mircea
      Mihai check icon
      Și în America poate face la fel pe un teritoriu mult mai vast, ca să nu mai zic de Canada. Dacă există urgențe sigur că pot fi introduse controlate la frontieră iar pe teritoriul lor pot avea loc oricând. Asta cu Schengen legat de artefactul respectiv e acum temă parazitată de personaje cu deficiențe intelectuale care se leagă de orice doar doar pică ceva voturi ieftine.
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult