Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Deficitul urcă la 6,7% din PIB. Prima poză a momentului privind efectele în economie ale coronavirus. Ce ne spun cifrele transmise de Guvern

oameni pe strada - coronavirus - Foto Inquam Photos / Alberto Groşescu

Foto Inquam Photos / Alberto Groşescu

Deficitul bugetar urcă la 6,7% din PIB de la 3,6% cât era estimat pentru 2020, iar Comisia Națională de Prognoză anunță o contracție a economiei de 1,9% - sunt primele coordonate pe care se reașază bugetul României înainte cu o zi de intrarea într-o nouă lună de blocaje pe fondul stării de urgență provocată de pandemia de coronavirus.

Deficitul bugetar e aproape de o dublare, de la 40,5 mld. lei la 72,5 mld. lei. Ce înseamnă acest lucru? O nevoie de împrumuturi de pe piețele internaționale pentru a acoperi golul, de noi taxe nu poate fi vorba: Florin Cîțu spune că lecția principală a crizei din 2008-2009 a fost exact aceasta: nu crești taxele și dobânzile în perioadă de criză, pentru că ar însemna o frână majoră pentru economie.

Scăderea economică estimată de Comisia de Prognoză de numai 1,9% este una optimistă, dacă ne uităm la anunțul FMI de marți care estima o cădere economică pentru România de 5%, în timp ce analiştii băncilor comerciale estimează o scădere între 3,5% şi 4% din PIB pentru 2020. La nivel mondial, blocajul economic al ultimelor luni este așteptat să declanșeze cea mai severă recesiune de la Marea Criză economică din anii ’30.

Una peste alta, economia României s-a deteriorat semnificativ în ultima lună și jumătate. Oprirea totală sau parțială a unor părți importante din industrie din cauza restricțiilor dure impuse de autorități pentru a controla criza sanitară au însemnat o presiune suplimentară pe cheltuielile statului și o scădere puternică a veniturilor de peste 23 de miliarde de lei. De unde scad încasările? Din impozitul pe profit, din impozitul pe venit, din TVA, din accize și din CASS. Iată și cum arată cifrele:

- Din impozitul pe profit sunt estimate venituri mai mici cu 2,2 miliarde lei

- Din impozitul pe venit încasările scad cu 1,5 miliarde lei

- Din TVA, se estimează venituri mai mici cu 5,6 miliarde lei

- Din accize scăderea este de 2,6 miliarde lei

- Din contribuții de asigurări sociale (CASS) statul ar urma să încaseze mai puțin cu 8,3 miliarde lei.

Cresc în schimb cheltuielile, cu peste 12,5 miliarde de lei, aici intră și stimulul de risc pentru personalul medical – bonusul de 500 de euro anunțat chiar de președintele Klaus Iohannis. De departe, neprevăzutele cu cel mai important impact asupra finanțelor publice sunt măsurile pentru susținerea angajaților, prin introducerea șomajului tehnic suportat de către stat: un plus de cheltuieli de peste 6,9 miliarde de lei. Două ministere primesc fonduri suplimentare la actuala rectificare bugetară: Ministerul Sănătății - 3,8 miliarde de lei, iar Ministerul Muncii primește 8,1 miliarde lei. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din păcate veștile nu sunt prea bune. Chiar dacă UE ne lasă să mărim deficitul mult peste 3 % din cauza situației de criză, problemele structurale ale economiei românești ne vor pune în fața unor măsuri dificil de adoptat în anii care vin indiferent de partidul aflat la putere. Să nu uităm de curbele de sacrificiu suportate de părinții noștri în perioada comunistă pentru plata datoriilor externe. Cine uită va retrăi istoria. Să nu credeți că bancherii care acum ne împrumută cu multă larghețe vor face rabat de la dobânzile pe care le au de încasat pentru că a fost situație de criză. Ați uitat de Grecia ? Chiar dacă acum nu mai e sub controlul UE să nu uităm că și-a pierdut o parte din flotă , companiile de comunicații , un număr semnificativ de insule sau cea mai mare parte a porturilor și companiilor de stat. Toate astea pentru ce? Doar pentru că o parte din privilegiați strigă în gura mare că salariile și pensiile speciale ( mult peste ce își permite economia) este un drept câștigat ? După relaxarea condițiilor determinate de pandemie, ar trebui luate niște măsuri drastice. Tăierea tuturor privilegiilor care conferă venituri nemeritate în comparație cu munca depusă ( pensii speciale, indemnizații pentru revoluționari, o restrângere semnificativă a aparatului bugetar mai ales cel local, desființarea consiliilor locale și a primăriilor sub 5000 de locuitori etc) în așa fel încât nu numai încadrarea într-un deficit recomandat de 3 % să fie îndeplinit ci chiar să se prognozeze un excedent din care să se plătească datoriile deja create.
    • Like 0
  • Curs la 31 decembrie 2020: 1 euro = 5,5 lei
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult