Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Deficitul urcă la 6,7% din PIB. Prima poză a momentului privind efectele în economie ale coronavirus. Ce ne spun cifrele transmise de Guvern

oameni pe strada - coronavirus - Foto Inquam Photos / Alberto Groşescu

Foto Inquam Photos / Alberto Groşescu

Deficitul bugetar urcă la 6,7% din PIB de la 3,6% cât era estimat pentru 2020, iar Comisia Națională de Prognoză anunță o contracție a economiei de 1,9% - sunt primele coordonate pe care se reașază bugetul României înainte cu o zi de intrarea într-o nouă lună de blocaje pe fondul stării de urgență provocată de pandemia de coronavirus.

Deficitul bugetar e aproape de o dublare, de la 40,5 mld. lei la 72,5 mld. lei. Ce înseamnă acest lucru? O nevoie de împrumuturi de pe piețele internaționale pentru a acoperi golul, de noi taxe nu poate fi vorba: Florin Cîțu spune că lecția principală a crizei din 2008-2009 a fost exact aceasta: nu crești taxele și dobânzile în perioadă de criză, pentru că ar însemna o frână majoră pentru economie.

Scăderea economică estimată de Comisia de Prognoză de numai 1,9% este una optimistă, dacă ne uităm la anunțul FMI de marți care estima o cădere economică pentru România de 5%, în timp ce analiştii băncilor comerciale estimează o scădere între 3,5% şi 4% din PIB pentru 2020. La nivel mondial, blocajul economic al ultimelor luni este așteptat să declanșeze cea mai severă recesiune de la Marea Criză economică din anii ’30.

Una peste alta, economia României s-a deteriorat semnificativ în ultima lună și jumătate. Oprirea totală sau parțială a unor părți importante din industrie din cauza restricțiilor dure impuse de autorități pentru a controla criza sanitară au însemnat o presiune suplimentară pe cheltuielile statului și o scădere puternică a veniturilor de peste 23 de miliarde de lei. De unde scad încasările? Din impozitul pe profit, din impozitul pe venit, din TVA, din accize și din CASS. Iată și cum arată cifrele:

- Din impozitul pe profit sunt estimate venituri mai mici cu 2,2 miliarde lei

- Din impozitul pe venit încasările scad cu 1,5 miliarde lei

- Din TVA, se estimează venituri mai mici cu 5,6 miliarde lei

- Din accize scăderea este de 2,6 miliarde lei

- Din contribuții de asigurări sociale (CASS) statul ar urma să încaseze mai puțin cu 8,3 miliarde lei.

Cresc în schimb cheltuielile, cu peste 12,5 miliarde de lei, aici intră și stimulul de risc pentru personalul medical – bonusul de 500 de euro anunțat chiar de președintele Klaus Iohannis. De departe, neprevăzutele cu cel mai important impact asupra finanțelor publice sunt măsurile pentru susținerea angajaților, prin introducerea șomajului tehnic suportat de către stat: un plus de cheltuieli de peste 6,9 miliarde de lei. Două ministere primesc fonduri suplimentare la actuala rectificare bugetară: Ministerul Sănătății - 3,8 miliarde de lei, iar Ministerul Muncii primește 8,1 miliarde lei. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din păcate veștile nu sunt prea bune. Chiar dacă UE ne lasă să mărim deficitul mult peste 3 % din cauza situației de criză, problemele structurale ale economiei românești ne vor pune în fața unor măsuri dificil de adoptat în anii care vin indiferent de partidul aflat la putere. Să nu uităm de curbele de sacrificiu suportate de părinții noștri în perioada comunistă pentru plata datoriilor externe. Cine uită va retrăi istoria. Să nu credeți că bancherii care acum ne împrumută cu multă larghețe vor face rabat de la dobânzile pe care le au de încasat pentru că a fost situație de criză. Ați uitat de Grecia ? Chiar dacă acum nu mai e sub controlul UE să nu uităm că și-a pierdut o parte din flotă , companiile de comunicații , un număr semnificativ de insule sau cea mai mare parte a porturilor și companiilor de stat. Toate astea pentru ce? Doar pentru că o parte din privilegiați strigă în gura mare că salariile și pensiile speciale ( mult peste ce își permite economia) este un drept câștigat ? După relaxarea condițiilor determinate de pandemie, ar trebui luate niște măsuri drastice. Tăierea tuturor privilegiilor care conferă venituri nemeritate în comparație cu munca depusă ( pensii speciale, indemnizații pentru revoluționari, o restrângere semnificativă a aparatului bugetar mai ales cel local, desființarea consiliilor locale și a primăriilor sub 5000 de locuitori etc) în așa fel încât nu numai încadrarea într-un deficit recomandat de 3 % să fie îndeplinit ci chiar să se prognozeze un excedent din care să se plătească datoriile deja create.
    • Like 0
  • Curs la 31 decembrie 2020: 1 euro = 5,5 lei
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult