Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Despre eșec, cu onestitate. Uitându-te în spate la 2016 – tu ce ai învățat din erorile tale?

E Ș E C. Brr, nu prea ne place, nu? Tare sunt curioasă să știu ce informație vă vine în minte când citiți cuvântul eșec? Amintirea unui refuz, durerea unei nerealizări, stinghereala unei situații neplăcute? Vedeți voi, de multe ori asociem eșecul cu un element negativ. În școala românească suntem educați că eșecul este opusul succesului. Oare?

Mă uit în sertarul meu cu eșecuri și vă asigur că s-au strâns câteva, poate nu răsunătoare, dar suficient de dureroase pentru mine…

Când aveam vreo 20 de ani mi-am dorit să ajung profesoară de istorie și nu am ajuns. Mi-am dorit apoi să lucrez cu copiii instituționalizați și am făcut diverse specializări, dar nu am rămas în sistem, am terminat o facultate de drept, dar nu am profesat o singură zi… Mi-am consolidat traiectoria profesională de abia după 30 de ani – când am ajuns să conduc echipe din ce în ce mai complexe și așa am rămas pe o traiectorie constant ascendentă…. Destinul îmi pregătise altceva – am continuat să educ, mi-am cultivat pasiunea pentru istorie, fac voluntariat, dar pasiunea principală rămâne construcția durabilă a unui business – prin echipă și pentru oameni. Nicicând nu am muncit mai cu pasiune ca acum!

Îmi vin în minte eșecuri legate de unii oameni pe care i-am ajutat să crească drept lideri, oameni care au confirmat o vreme extraordinar, dar pentru că arseseră niște etape importante în evoluția lor ca lideri – au ratat ulterior „glorios”. Am învățat și eu dar și ei din acest proces…

Îmi mai vine în minte eșecul de a convinge niște „decision makers” de la vârful corporației că pentru un centru multilingvistic Clujul era o opțiune mult mai bună decât India…Dar așa am ajuns să deschid în timp record, în doar cinci luni, un centru de suport in Gurgaon – New Delhi și să mă expun la tot ceea ce implică managementul echipelor multiculturale.

Robert Kiosaki spunea „Câteodată câștigăm și câteodată…învățăm”. Pentru că, din punctul meu de vedere, eșecul este un vehicul către succes și nu un inamic – cu condiția să înveți din el de fiecare dată! Asadar: ce e mai de impact în mintea ta: dorința de a avea succes sau teama de a eșua? Până la urmă, cea mai mare barieră în calea succesului este culmea, frica de eșec!

Dar dacă ne-am schimba modul în care ne raportăm la eșec? Dacă totuși am învățat dintr-un eșec, de ce să-l trec la pierderi și de ce nu la câștiguri? De obicei, măsurăm succesul sau eșecul după rezultat și nu după efectul pe termen lung. Dar, dacă l-am măsura după efect? Am înțelege că toate acele experiențe neplăcute pe care le numim eșec ne-au ajutat să clădim succesul de azi.

Există o reclamă celebră Nike – cu Michael Jordan – în care el spune: „Am ratat peste 9000 de lovituri la coș în cariera mea, am pierdut peste 300 de jocuri, de 26 de ori mi s-a dat șansa să dau lovitura finală și am ratat – am ratat iar și iar și iar în viața mea. De aceea sunt omul de succes de astăzi.”

Eșecul este parte componentă a succesului, cu condiția să înveți de fiecare dată din el. Uitându-te în spate la 2016 – tu ce ai învățat din erorile tale? Este sau nu eșecul parte a succesului tău de azi?

Articol publicat pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am invatat din esecuri numai din momentul in care nu am mai regretat faptele sau conjuncturile care m-au dus la ele. Apoi, in timp, privind in urma, am ajuns sa ma bucur ca lucrurile s-au intamplat asa si nu altfel, pentru ca altfel nu as fi ajuns la intamplarile de azi! :)
    • Like 0
  • check icon
    „În școala românească suntem educați că eșecul este opusul succesului”. Unde, stimată autoare, pe pereții cărei școli scrie chestia asta? Eu nu am văzut inscripția asta. Ne arătați și nouă o poză, un desen, ceva, orice care să vă justifice afirmația?! Eu cred că pt dv. termenul „școală” este o nebuloasă din Andromeda, n-ați prea trecut p-acolo, scuzați-mă că sînt abrupt.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult