Tatăl meu s-a născut în 1947, sus, în Gällivare, la 100 de kilometri nord de Cercul Arctic. Cei din partea tatălui său erau sami, indigeni din nordul Scandinaviei, iar cei din partea mamei sale erau suedezi.
Mama mea s-a născut în 1949 și părinții ei aveau rădăcini finladeze, suedeze și kareliene. Zona din care provin era un loc trilingv, tricultural. Bunicii din partea mamei vorbeau cu mama în finlandeză, iar ea le răspundea în suedeză.
Strămoșilor mei vorbitori de sami le-a fost, la un punct din istorie interzis să își vorbească propria limbă și au fost supuși de către suedezi. Li s-a dat, de asemenea, nu nume suedez: Larsson.
Am luat prima gură de aer în 1972, în Gällivare, Laponia, unde soarele nu apune niciodată vara și unde nu răsare niciodată iarna. Ai putea spune că vremea și climatul sunt extreme pentru unii. Joacă însă un rol vital în viețile oamenilor. Să cresc acolo nu a fost deloc ciudat pentru mine. Era ciudat pentru alții pe care i-am întâlnit în timpul copilăriei mele. Erau multe conversații de genul „Oh, trebuie să fie foarte frig acolo” pe care le-am avut la la început cu oameni din sudul Suediei și, mai târziu, când am început să călătoresc, cu străinii.
Da, este întuneric și frig iarna. Dar asta nu este totul.
Să crești într-o zonă clasificată de UNESCO ca zonă din patrimoniul mondial este ceva. Toată copilăria mea am fost constant înconjurată de frumusețe naturală și aer curat. Muntele nostru din Gällivare este supranumit „Dundret” (n.r. Tunet). Când ești în vârf, poți, în zilele însorite, să vezi totul până la cel mai înalt multe al nostru, Kebnekasie. Trebuie să vă spun că munții noștri nu sunt înalți. În copilărie și în adolescență schiam mult, atât cross-country, cât și slalom.
Mi-a dat un uriaș sentiment de deschidere să cresc într-un loc precum Gällivare, unde pădurile, cu lacurile și cursurilor lor de apă, păreau nesfârșite, unde cerul deschis părea infinit, unde natura părea aproape neatinsă. Când stăteam pe vârful muntelui și era complet liniște, aveam un sentiment de serenitate și calm. Inima și mintea mi-au devenit larg deschise și grijulii față de natură și au devenit, de asemenea larg deschise și grijulii față de oameni, idei și situații. Exact, la fel de deschise ca și peisajul în care am crescut.
Cum iernile erau lungi și întunecate, am învățat răbdarea și am dezvoltat încrederea că, după întuneric, va fi din nou lumină. Metaforic vorbind, cred că m-a făcut o persoană rezistentă. Așa că, crescând în acest fel, am devenit un suflet liber.
Există, firește, multe alte lucruri care au influențat felul în care sunt astăzi: școala, familia, hobby-urile și așa mai departe. Dar acum, e timpul să vorbesc despre România și rădăcinile oamenilor.
Impresii.
Mulți români mă întreabă cum este posibil ca un suedez să fie atât de implicat în ceea ce privește România. Mulți, care nu mă cunosc personal, mă întreabă de asemenea dacă nu-mi „trădez” propria moștenire. Aș vrea să încerc să răspund acestor întrebări. Rădăcinile mele suedeze sunt puternice. Poate pentru că am crescut în acel loc special, magic, din mijlocul lui nicăieri. Am o fundație solidă!
Inima mea bate pentru România. Dorința de a-mi aduce contribuția în România este o pasiune, o flacără, o dorință, ceva ce trebuie să fac. Un scop. Altfel nu pot dormi noaptea.
Suedia înseamnă rădăcinile, iar România, ramurile unui copac care se întind până la cer. Suedia este nordul, frigul, România este sudul, căldura și le am pe toate acestea înăuntrul meu. Nu pot să descriu în alt fel. Sunt interconectate. Sunt mecanismul care împinge și cel care trage, gândirea-simțirea. Mă fac să mă simt completă.
Foto: Oana Pavelescu/Inquam Phots
De multe ori, inima mea a plâns în România, când m-am gândit la rădăcini și la cum au fost ele amuțite în trecut, în anumite situații. Istoria României este una extrem de emoțională și românii au luptat, au suferit și încă suferă, în timp ce politicienii continuă să îi înșele. Istoria, știința și religia au fost în anumite momente, din câte am înțeles până acum, ascunse și oamenii, după cum văd eu lucrurile, încearcă acum să recreeze, renască, reinstaureze, să facă mai mult cu iubirea lor față de țară și cu diponibilitatea de a-și exprima sentimentele, tradițiile și istoria.
Cum am o comunitate dedicată să fie constructivă (The Bucharest Lounge), intru de asemenea în contact cu un număr uriaș de oameni constructivi, care conduc organizații și inițiative ce lucrează pentru îmbunătățirea exprimării rădăcinilor românești, a istoriei și tradițiilor.
Îi admir. Iată câțiva oameni care mi-au ieșit în cale și au rămas: Părintele Tănase este o persoană unică pe care am întâlnit-o în 2011. El a pus bazele unei comunități în Valea Plopului și îi ajută pe copii, femei și pe cei aflați în nevoie. Unde societatea nu a fost acolo ca să ajute, a fost părintele Tănase. Rar mi-a fost dat să văd un om cu o mână atât de mare ca a lui. Vasile Lupașc, pentru că readuce la viață istoria prin cărțile sale și prin interesul său pentru istoria românească din Târgoviștea natală. Ioana Hasu, pentru că aduce poveștile de viață adevărată trăite de un membru al familiei sale, membru al grupului de rezistență din munții Făgăraș, o voce din trecut, pe care o transmite tinerilor de astăzi. Alina Zara Prunean, pentru că lucrează cu tinerii și le facilitează experiențe frumoase de învățare a istoriei lor, a tradițiilor, a meșteșugului din zona lor, la care se adaugă antreprenoriatul și instrumentele care pot schimba în bine viitorul. Elena Daniela Graura , proprietara restaurantului Casa Terra din Făgăraș, care gătește numai mâncare românească, naturală, și îi invită pe oameni să se bucure de ea, bucurându-se în acest fel de bogăția pe care pământul românesc o are de oferit. Lucrează cu noul și cu vechiul, iar sufletul său vorbește în timp ce face din mâncarea din Transilvania o formă de artă. Părintele Marius Corelan din Bucium și soția sa, Natalia, care sunt, probabil, doi dintre cei mai buni oameni pe care îi cunosc. Lucrează cu copiii și tinerii pentru a le întări mândria de a fi români prin diferite ateliere culturale și activități în aer liber. Am învățat enorm despre ortodoxia românească de la ei. Bianca din Dobrogea care renovează o casă în stil dobrogean și îi face pe constructori să lucreze cu tehnici tradiționale. Muzeul Satului din București, care organizează vara ateliere prin care copiii și tinerii să descopere meșteșugurile străvechi românești. The Impact HUB, din București, care creează un spațiu și o comunitate în care tinerii antreprenori bucureșteni să se întâlnească, să împărtășească idei și să crească împreună.
Există atât de multe organizații și inițiative în România, care lucrează toate pentru auto-exprimarea rădăcinilor românești și o fac într-un fel atât de frumos. În numai cinci ani de când m-am întors, în 2011, în România, am observat o schimbare în atitudine, motivație și disponibilitatea de a schimba lucrurile și un sentiment de mândrie în ceea ce privește exprimarea, într-un sens pozitiv, a rădăcinilor românești. Există mai multe inițiative locale și mai mulți oameni dispuși să stea, mândri și puternici, în picioare. Este bine să vezi acest lucru. Există un lucru care este fundamental și foarte important. Stați împreună.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mulțumesc Yvette!
Cu stimă,
Ovidiu Jurca
Despre radacini Primul gand ma duce la un pom fructifer care pentru a da roade bogate trebuie sa fie altoit din soiuri valoroase pe radacini sanatoase si rezistente la mediul inconjurator Pentru a face fructe mari, zemoase , aromate si gustoase caisul se altoieste pe cais salbatic adica zarzar Alti pomi fructiferi valorosi se altoiesc pe corcodusi si tot asa mai departe
Ceea ce va fi Yvette, va fi o persoana cu radacini sanatoase rezistenta la mediul inconjurator ce va prelua cele mai valoroase calitati ale romanilor (ramurile copacului ) : viata intrun mediu cu relief total variat de la munte la ses , la mare si delta cu peisaje minunate cu apa si aer inca curate ; clima temperata cu extreme climatice relativ reduse ; un popor cu cultura , traditii ,datini valoroase , alimente sanatoase si mancare gustoasa la tara ; un popor credincios , linistit , pasnic , primitor si ospitalier ; limba lina ca o curgere de apa , placuta la auz dupa cum spun strainii Sigur partile mai putin bune pe care noi romanii le recunoastem , speram si credem ca nu vor fi preluate de Yvette
Personalitatea lui Yvette Radacinile si modul de viata al oricarui popor sunt determinate de mediul inconjurator in care traieste incluzand clima , relieful , popoarele inconjuratoare si altele In acest fel radacinile lui Yvette au fost determinate de clima severa , relieful linistit si lipsa conflictelor majore cu vecinii
Eu o cunosc numai de 6 luni de pe internet din cei 5 ani de cand este apropiata foarte mult de tara noastra Am ramas uluit cand am vazuto pentru prima data intro emisiune la televizur vorbind ea ca suedeza despre iubirea ei pentru Romania Am cautat mai mult si am aflat istoria ei pe care o stim I-am scris ca o admir foarte mult , ca este un fenomen pe care nu l-am intalnit anterior ,ca este cel mai credibil sustinator a nostru fiind lipsita de interese materiale si ca sunt dispus sa o sprijin fara rezerve in activitatea ei de a schimba in bine imaginea Romaniei pentru ca este si dorinta mea ca roman Comentez de regula toate postarile ei
Am incercat sa ma apropriu de ea mai mult afland de dorinta ei de a se stabili definitiv la noi M-am oprit pentru ca pe buna dreptate : are timpul limitat ca profesor si mama a 2 copii, nu o cunosc personal si deocamdata sunt doar unul dintre cei 17500 prieteni ai ei pe internet Cu timpul sper sa o cunosc mai mult iar ea sa aiba incredere in apropierea mea de ea Intre mine si ea este o distanta si un raport ca de la parinte la copil
Are calitati deosebite de luptator pana la victoria finala adica : speranta ( ideal , scop ,vis ) , perseverenta si rabdare Este un om care cauta solutii Iata ce spune despre ea „ I have long patience I'm a happy fun living person with a will of steel „ Ca automatist care intelege rolul esential al reactiei negative intrun sistem ( al criticii in cazul nostru ) nu am gasit deocamdata parti negative ale caracterului ei Este nascuta in zodia Taur si daca cititi zodiacul veti intelege ce om valoros este ea In final , ea sunt ferm convins ca va fi o romanca ce va iubi tara si romanii Va fi , dupa cum spune ea , o inima care bate pentru noi , o flacara , o dorinta ,un scop pentru a carui indeplinire nu va puta dormi noaptea
Acum sa vorbim despre noi romanii , despre modul nostru pozitiv de a fi ( ramurile copacului despre care vorbeste Yvette ) Suntem formati de frumusetile deosebite inconjuratoare care au determinat simtul nostru artistic , cultura , traditiile , portul popular Am trait intrun mediu prielnic si clima temperata din care am obtinut alimente sanatoase si mancaruri gustoase Sufletul nostru ( in armonie cu natura ) pasnic , primitor , ospitalier este tot o urmare a modului in care am trait in decursul veacurilor Prin religie si limba ne-am pastrat unitatea ca popor Satul romanesc a fost intotdeauna sustenabil ( vesnicia s-a nascut la tara )
Dar sunt si aspecte negative in caracterul nostru ca popor determinate de istoria noastra astfel : Avem si am avut un spatiu in care traim , bogat in toate privintele ravnit de toate cele 4 imperii care ne-au inconjurat in decursul timpului Nu am ravnit la nimeni , nu am cucerit pe nimeni , ne –am aparat pamantul nostru In lupte ne-am folosit istetimea , ne-am retras in codri (codrul frate cu romanul ) , am abandonat locuintele , am parjolit granele in fata inamicilor , am otravit fantanile , am facut ambuscade , intrun cuvant am facut smecherii pentru a rezista , in schimbul luptei directe ( inclusiv in Mica Unire ) Am capatat de la fanarioti in 200 de ani de domnii obisnuinta ciubucului Am facut compromisuri ( merge si asa ) si nu am finalizat multe din proiectele noastre sub presiunea evenimentelor istorice acestea devenind obisnuinte in caracterul nostru ca popor Multe din nereusitele noastre ca tara mica , cu parti cucerite si stapanite in sute sau mii de ani de forte straine au indus in mentalul colectiv neancrederea in noi in forta si posibilitatile noastre Cu toate aceste vicisitudini putem spune din fericire ca la evenimentele cruciale in viata poporului nostru am fost uniti si le – am fructificat ( Unirea Mica , Unirea Mare , intrarea in NATO , intrarea in UE )
Ce trebuie sa facem pentru a fi mai buni Ce face Yvette pentru noi Simplu sunt doua solutii
a) Sa evidentiem si sa criticam relele in ideea de a le elimina Este ce face zi de zi majoritatea televiziunilor Rezultatul : Sadirea in mentalul colectiv al neputintei , ca nimic nu se schimba , ca toti sunt hoti si multe astfel de lucruri Lipsa solutiilor de urmat
b) O solutie inteleapta pe care a aleso Yvette privind promovarea Romaniei : Prezentarea imaginilor si faptelor pozitive Rezultatul : Prezentarea solutiilor trainice demne de urmat Costul este un efort relativ mai mare si mai indelungat Din fericire caracterul si calitatile personale ale lui Yvette si numarul foarte mare ( 17500 ) al prietenilor ei pe internet acopera aceste costuri
Multumim Yvette , te iubim si te urmam in efortul tau de a schimba imaginea negativa a tarii noastre spre binele nostru al tuturor romanilor