Sari la continut
Republica
Prevenție

Dilema americanilor pe care antreprenorul Matei Psatta i-a întâlnit la început de drum: „Ne întrebau de ce nu am luat jumătate de milion de dolari de la familie și prieteni. Eu râdeam și le spuneam: Nu știu ce prieteni și familie aveți voi…” Podcastul Business Sănătos

Matei Psatta este CEO și co-fondator al Blindspot, iar prin el mesaje referitoare la România au ajuns pe strălucitoarele billboard-uri de la New York. Compania, care are birouri la New York, Miami, Dubai și București și facilitează difuzarea reclamelor digitale pe afișajele uriașe din marile orașe americane, s-a născut din nevoia de a rezolva o problemă. „Am realizat că nu există o soluție pentru ea. Lucram la total altceva la momentul respectiv, o idee care nu s-a mai concretizat, dar aveam o idee potențial virală și am spus: Ce tare ar fi să punem mesajul ăsta pe un billboard. Hai să vorbim cu cei care au billboard-ul dacă putem să cumpărăm câteva ore la un preț mai mare, nici o problemă, dar nu vrem să cumpărăm o săptămână întreagă, că nu avea sens. Și era și ideea de missing out - Hei, n-ai văzut mesajul, acum asta e! Ne-am dus la ei și am întrebat: Putem să cumpărăm câteva ore, la ce preț vreți voi, nu e o chestie de preț neapărat? Și ei au spus: Domn’e, nu se poate, trebuie minimum câteva săptămâni, așa funcționează campaniile la noi, mai ales că totul e manual, trebuie să facem contracte... Și am spus că asta e o problemă și prima oară am crezut că problema e doar în România. OK, poate e mai arhaic sistemul, nu s-a tehnologizat încă și am început să ne uităm și în afară și am văzut că e aceeași problemă peste tot, pentru că majoritatea companiilor care dețin ecranele astea sau și formatele print statice au 100 de ani vechime și funcționează foarte old school, scuză-mi romgleza, și așa am început încet-încet să zicem: Ce ar fi dacă am construit această platformă care standardizează totul și elimină nevoia interacțiunii umane în această industrie?”, a povestit Matei Psatta, care a fost invitatul jurnalistului Claudiu Pândaru la podcastul Business Sănătos, realizat cu susținerea Rețelei de Sănătate Regina Maria.

A creat compania în România, însă și-a dat seama că aici nu o să reușească niciodată să construiască un business la scară largă, având în vedere că industria în care activa era una de nișă.

„În cel mai bun caz ar fi devenit un lifestyle business, care, OK, poate genera suficient cât să trăim doi-trei oameni din chestia asta, dar îmi doream un pic mai mult și știam că piața principală sunt Statele Unite, pentru că bugetele de publicitate sunt cele mai mari acolo. Și alte piețe mari, Asia e pe listă pentru noi, am avut niște incursiuni acolo, dar probabil din anii următori o să începem să ne implicăm mai serios și în Asia. Dar România a fost pentru noi întotdeauna o piață de test. Culmea, nouă ideea asta ne-a venit acum mai mult timp, doar că am lucrat la ea part-time mult timp și a devenit cu adevărat business din 2018”, a explicat el.

În SUA, accelerarea business-urilor e foarte rapidă, însă, în același timp, și condițiile de fundraising sunt cu totul altele. „Pe noi, când am ajuns prima oară în State, ne întreba lumea de ce n-am făcut ceea ce ei numesc un friends and family round, adică să vorbești cu prietenii și cu familia și să ridici tu vreo jumătate de milion de dolari de la ei. Și eu mereu râdeam și spuneam: Nu știu ce friends and family aveți voi, dar eu nu am friends and family care să poată să-mi dea, așa, din ce mai au în buzunare, juma de milion”, a povestit antreprenorul.

„În România, trebuie să ai un business care chiar poate să funcționeze și care chiar rezolvă o problemă reală”

Care este diferența dintre a avea un business în România și un business în SUA?

„În România, trebuie să ai un business care chiar poate să funcționeze și care chiar rezolvă o problemă reală”, a punctat Matei Psatta. „În State, există atâtea exemple de business-uri care nu rezolvă o problemă, dar care au crescut. E acum o știre cu o companie de scootere electrice, parcă Bird se numește, care era evaluată la un moment dat la 2 miliarde și ceva de dolari, iar acum a declarat faliment și e evaluată la un milion și jumătate de dolari toată compania. (...) Mulți cumpără visul acolo, sunt atâția oameni care au investit în State doar pe baza network-ului, Theranos e un exemplu super-cunoscut, pentru că Elizabeth Holmes era dintr-o familie care avea acces la tot felul de investitori și n-au trecut prin due dilligence-ul atât de minuțios prin care am trecut noi, de exemplu. Pe noi ne verifică la absolut fiecare virgulă, nu sar etape, pentru că suntem români”, afirmă Matei Psatta.

„În State, sunt mulți fondatori care au eșuat 4-5 business-uri până să ajungă la cel de succes. În România, nu prea îți permiți să treci prin chestia asta”

Experiența de antreprenor este complet diferită în SUA față de România, iar unele dintre deosebirile importante sunt flexibilitatea sistemului și raportarea la eșec. „Cred că în România este mult mai administrativ și mult mai operațional, nu îți permiți să visezi atât de mult. Nu poți să vii cu speech-uri motivaționale pe care le mai vedem pe Youtube - Mark Zuckerberg: Move fast and break things. În România dacă distrugi lucruri, de regulă, vine o instituție și îți bate la ușă și nu e foarte OK. În State, există însă această idee de hai să distrugem totul, să încercăm să o facem cu orice preț și vedem după aia ce iese, pentru că au mult mai multe plase de siguranță și au ecosistemul creat în așa fel încât să îți permită să eșuezi. Vezi falimentul pe care poți să-l declari acolo și nu e o problemă atât de mare. Sunt mulți fondatori care au eșuat 4-5 business-uri până să ajungă la cel de succes. În România, nu prea îți permiți să treci prin chestia, nici din punct de vedere cultural, nici administrativ”, crede antreprenorul.

Pe de altă parte, din punct de vedere al mentalității, românii au în opinia lui și un avantaj: sunt mai descurcăreți și pot să facă mai mult cu resurse mai puține.

Din ce în ce mai multe companii pornite din România îndrăznesc să iasă în lume și au început să aibă succes în străinătate, inclusiv în Statele Unite ale Americii.

„Mă bucură pentru că, în momentul în care am început să plecăm din țară, evitam de foarte multe ori să zicem că suntem din România, nu pentru că ne era rușine, dar era un dezavantaj. Preferam să spunem Europa. Mă bucur de fiecare dată când văd companii care vor să încerce să facă lucruri în afară, chit că este de dragul amplificării locale și de a spune o poveste. Sigur, multe din companiile care fac chestii în Times Square, de dragul impresiei, să spun așa, n-au business-uri în Statele Unite. Deci nu e un efect imediat în vânzare. Dar spun povestea merge mai departe în România și ajungem să vorbim despre asta. Ajungem să ne bucurăm că vedem lucrurile alea în țară și unele sunt gândite chiar foarte strategic. Am avut clienți care au făcut activări în fața billboard-ului, au făcut degustări cu produse românești. Mă bucură că îmi dă un sentiment de apartenență un pic mai mare versus: eu sunt excepția, eu sunt ăla care a plecat și a făcut lucrurile acolo. Am cunoscut oameni care sunt în New York, dar care nu sunt din New York, inclusiv din Asia, care au un sentiment de apartenență mult mai mare față de comunitatea lor față de cum au românii. Și îmi place să cred că contribuim și noi 1 % la a crea o comunitate un pic mai sănătoasă în afară, dar și aici a românilor care încearcă să facă lucruri împreună”, a spus Matei Psatta.

Urmăriți discuția dintre jurnalistul Claudiu Pândaru și antreprenorul Matei Psatta în podcastul „Business Sănătos”, atașat acestui articol.

Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria este o organizație preocupată să susțină sănătatea oamenilor, a organizațiilor și a societății.

Descoperă gama de abonamente Partener, creată special pentru companiile mici și mijlocii și ajută-ți angajații să economisească accesând servicii medicale premium #peabonament.

Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase. Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult