Sari la continut
Republica
Prevenție

Dilema americanilor pe care antreprenorul Matei Psatta i-a întâlnit la început de drum: „Ne întrebau de ce nu am luat jumătate de milion de dolari de la familie și prieteni. Eu râdeam și le spuneam: Nu știu ce prieteni și familie aveți voi…” Podcastul Business Sănătos

Matei Psatta este CEO și co-fondator al Blindspot, iar prin el mesaje referitoare la România au ajuns pe strălucitoarele billboard-uri de la New York. Compania, care are birouri la New York, Miami, Dubai și București și facilitează difuzarea reclamelor digitale pe afișajele uriașe din marile orașe americane, s-a născut din nevoia de a rezolva o problemă. „Am realizat că nu există o soluție pentru ea. Lucram la total altceva la momentul respectiv, o idee care nu s-a mai concretizat, dar aveam o idee potențial virală și am spus: Ce tare ar fi să punem mesajul ăsta pe un billboard. Hai să vorbim cu cei care au billboard-ul dacă putem să cumpărăm câteva ore la un preț mai mare, nici o problemă, dar nu vrem să cumpărăm o săptămână întreagă, că nu avea sens. Și era și ideea de missing out - Hei, n-ai văzut mesajul, acum asta e! Ne-am dus la ei și am întrebat: Putem să cumpărăm câteva ore, la ce preț vreți voi, nu e o chestie de preț neapărat? Și ei au spus: Domn’e, nu se poate, trebuie minimum câteva săptămâni, așa funcționează campaniile la noi, mai ales că totul e manual, trebuie să facem contracte... Și am spus că asta e o problemă și prima oară am crezut că problema e doar în România. OK, poate e mai arhaic sistemul, nu s-a tehnologizat încă și am început să ne uităm și în afară și am văzut că e aceeași problemă peste tot, pentru că majoritatea companiilor care dețin ecranele astea sau și formatele print statice au 100 de ani vechime și funcționează foarte old school, scuză-mi romgleza, și așa am început încet-încet să zicem: Ce ar fi dacă am construit această platformă care standardizează totul și elimină nevoia interacțiunii umane în această industrie?”, a povestit Matei Psatta, care a fost invitatul jurnalistului Claudiu Pândaru la podcastul Business Sănătos, realizat cu susținerea Rețelei de Sănătate Regina Maria.

A creat compania în România, însă și-a dat seama că aici nu o să reușească niciodată să construiască un business la scară largă, având în vedere că industria în care activa era una de nișă.

„În cel mai bun caz ar fi devenit un lifestyle business, care, OK, poate genera suficient cât să trăim doi-trei oameni din chestia asta, dar îmi doream un pic mai mult și știam că piața principală sunt Statele Unite, pentru că bugetele de publicitate sunt cele mai mari acolo. Și alte piețe mari, Asia e pe listă pentru noi, am avut niște incursiuni acolo, dar probabil din anii următori o să începem să ne implicăm mai serios și în Asia. Dar România a fost pentru noi întotdeauna o piață de test. Culmea, nouă ideea asta ne-a venit acum mai mult timp, doar că am lucrat la ea part-time mult timp și a devenit cu adevărat business din 2018”, a explicat el.

În SUA, accelerarea business-urilor e foarte rapidă, însă, în același timp, și condițiile de fundraising sunt cu totul altele. „Pe noi, când am ajuns prima oară în State, ne întreba lumea de ce n-am făcut ceea ce ei numesc un friends and family round, adică să vorbești cu prietenii și cu familia și să ridici tu vreo jumătate de milion de dolari de la ei. Și eu mereu râdeam și spuneam: Nu știu ce friends and family aveți voi, dar eu nu am friends and family care să poată să-mi dea, așa, din ce mai au în buzunare, juma de milion”, a povestit antreprenorul.

„În România, trebuie să ai un business care chiar poate să funcționeze și care chiar rezolvă o problemă reală”

Care este diferența dintre a avea un business în România și un business în SUA?

„În România, trebuie să ai un business care chiar poate să funcționeze și care chiar rezolvă o problemă reală”, a punctat Matei Psatta. „În State, există atâtea exemple de business-uri care nu rezolvă o problemă, dar care au crescut. E acum o știre cu o companie de scootere electrice, parcă Bird se numește, care era evaluată la un moment dat la 2 miliarde și ceva de dolari, iar acum a declarat faliment și e evaluată la un milion și jumătate de dolari toată compania. (...) Mulți cumpără visul acolo, sunt atâția oameni care au investit în State doar pe baza network-ului, Theranos e un exemplu super-cunoscut, pentru că Elizabeth Holmes era dintr-o familie care avea acces la tot felul de investitori și n-au trecut prin due dilligence-ul atât de minuțios prin care am trecut noi, de exemplu. Pe noi ne verifică la absolut fiecare virgulă, nu sar etape, pentru că suntem români”, afirmă Matei Psatta.

„În State, sunt mulți fondatori care au eșuat 4-5 business-uri până să ajungă la cel de succes. În România, nu prea îți permiți să treci prin chestia asta”

Experiența de antreprenor este complet diferită în SUA față de România, iar unele dintre deosebirile importante sunt flexibilitatea sistemului și raportarea la eșec. „Cred că în România este mult mai administrativ și mult mai operațional, nu îți permiți să visezi atât de mult. Nu poți să vii cu speech-uri motivaționale pe care le mai vedem pe Youtube - Mark Zuckerberg: Move fast and break things. În România dacă distrugi lucruri, de regulă, vine o instituție și îți bate la ușă și nu e foarte OK. În State, există însă această idee de hai să distrugem totul, să încercăm să o facem cu orice preț și vedem după aia ce iese, pentru că au mult mai multe plase de siguranță și au ecosistemul creat în așa fel încât să îți permită să eșuezi. Vezi falimentul pe care poți să-l declari acolo și nu e o problemă atât de mare. Sunt mulți fondatori care au eșuat 4-5 business-uri până să ajungă la cel de succes. În România, nu prea îți permiți să treci prin chestia, nici din punct de vedere cultural, nici administrativ”, crede antreprenorul.

Pe de altă parte, din punct de vedere al mentalității, românii au în opinia lui și un avantaj: sunt mai descurcăreți și pot să facă mai mult cu resurse mai puține.

Din ce în ce mai multe companii pornite din România îndrăznesc să iasă în lume și au început să aibă succes în străinătate, inclusiv în Statele Unite ale Americii.

„Mă bucură pentru că, în momentul în care am început să plecăm din țară, evitam de foarte multe ori să zicem că suntem din România, nu pentru că ne era rușine, dar era un dezavantaj. Preferam să spunem Europa. Mă bucur de fiecare dată când văd companii care vor să încerce să facă lucruri în afară, chit că este de dragul amplificării locale și de a spune o poveste. Sigur, multe din companiile care fac chestii în Times Square, de dragul impresiei, să spun așa, n-au business-uri în Statele Unite. Deci nu e un efect imediat în vânzare. Dar spun povestea merge mai departe în România și ajungem să vorbim despre asta. Ajungem să ne bucurăm că vedem lucrurile alea în țară și unele sunt gândite chiar foarte strategic. Am avut clienți care au făcut activări în fața billboard-ului, au făcut degustări cu produse românești. Mă bucură că îmi dă un sentiment de apartenență un pic mai mare versus: eu sunt excepția, eu sunt ăla care a plecat și a făcut lucrurile acolo. Am cunoscut oameni care sunt în New York, dar care nu sunt din New York, inclusiv din Asia, care au un sentiment de apartenență mult mai mare față de comunitatea lor față de cum au românii. Și îmi place să cred că contribuim și noi 1 % la a crea o comunitate un pic mai sănătoasă în afară, dar și aici a românilor care încearcă să facă lucruri împreună”, a spus Matei Psatta.

Urmăriți discuția dintre jurnalistul Claudiu Pândaru și antreprenorul Matei Psatta în podcastul „Business Sănătos”, atașat acestui articol.

Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria este o organizație preocupată să susțină sănătatea oamenilor, a organizațiilor și a societății.

Descoperă gama de abonamente Partener, creată special pentru companiile mici și mijlocii și ajută-ți angajații să economisească accesând servicii medicale premium #peabonament.

Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase. Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult