Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Dincolo de RO-ALERT și ambuteiaje, furtunile din ultima vreme nu fac altceva decât să scoată în evidență acutizarea schimbărilor climatice din România

Furtună în București

Foto: Inquam Photos

Ok, să nu ne mai ascundem după deget. Dincolo de RO-ALERT, dincolo de ambuteiajele din București, dincolo de pagubele produse de copacii căzuți peste mașini, furtuna din capitală și din județele învecinate nu face altceva decât să scoată în evidență acutizarea schimbărilor climatice și în România.

- E de ajuns să deschidem fereastra sau să ieșim afară ca să simțim cât de cald este în atmosferă. Concret, pe măsură ce temperaturile medii de la suprafața Pământului cresc, are loc mai multă evaporare, care, la rândul său, crește precipitațiile totale.

- Într-o analiză de la începutul verii trecute, Roxana Bojariu, președintele consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, atenționa că numărul de zile cu precipitații abundente are o tendință crescătoare, simultan cu tendința descrescătoare a numărului de zile cu precipitații, ceea ce indică o creștere a intensității precipitațiilor.

- În plus, proiecțiile climatice viitoare arătau în vara anului 2021 că fenomenele meteo extreme se intensifică în același timp cu creșterea intensității și frecvenței valurilor de căldură și cu creșterea intensității precipitațiilor.

- În marile aglomerări urbane precum București, efectele schimbării climatice sunt amplificate de mediul artificial construit care determină, de exemplu, formarea insulei de căldură a orașului. Datorită izolării solului de atmosferă, scurgerea la suprafață a apei este amplificată și inundațiile urbane sunt și ele amplificate în orașe.

- Știința arată că spațiile verzi și lacurile care acționează ca rezervoare favorizează infiltrarea apei în sol și reduc din impactul inundațiilor urbane.

- Încă ceva: aerul cald poate reține mai multă umiditate decât aerul rece. Când aerul mai cald este răcit și umiditatea se condensează, adesea plouă mai puternic.

- În timpul verii, nivelul de umiditate este întotdeauna mai ridicat. De altfel, umiditatea este adesea asociată cu vremea caldă și lunile de vară. În timpul verii, aerul cald stochează mai multă umiditate și aproape de zece ori mai multă cantitate de apă decât în celelalte anotimpuri.

- Mai este un aspect ce trebui reținut: Furtunile prosperă în medii cu umiditate ridicată. Deoarece furtunile sunt sisteme meteorologice înalte și se bazează pe coloane de aer în creștere, ele sunt mai energizate atunci când aerul umed în creștere începe să se răcească în părțile superioare ale furtunii.

- Prin urmare, e nevoie să fim mai responsabili cu mediul înconjurător dacă vrem să avem șansa să ne bucurăm de petrichor (parfumul de pământ produs atunci când ploaia cade pe pământ uscat). Astfel, vom privi doar la dezastrul din fața noastră, pe care nu îl putem controla.

- Și pentru că totul se leagă, responsabilitatea de a ține încălzirea globală în limita de 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale este legată de poluarea aerului.

- Ca să vă faceți o idee, astăzi, Institul pentru Politici Energetice de la Universitatea din Chicago a lansat un raport în care precizează în mod principal că poluarea aerului cu particule fine, legată în principal de arderea combustibililor fosili, reduce speranţa de viaţă în medie cu peste doi ani la nivel mondial.

- Aceste microparticule (cunoscute sub numele de PM 2,5, adică au sub 2,5 microni - adică au un diametru de 30 de ori mai mic decât grosimea unui fir de păr), clasificate drept cancerigene de către ONU în 2013, pătrund adânc în plămâni şi apoi intră în sânge. Ele pot provoca boli respiratorii şi cardiovasculare.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Iar bătutul apei în piuă. Iar adunatul de știri selective ca să ajungem la concluzia dinainte stabilită. În logica asta poți demonstra orice.
    Au fost furtuni? Nu. Au căzut copaci? A căzut grindină? Băi ce chestie! Ceva nemaiîntâlnit!
    Faptul că a fost implementat sistemul ro-alert care exagerează cu mesajele e dovada clară că trăim o catastrofă climatică! QED
    ”În timpul verii, nivelul de umiditate este întotdeauna mai ridicat”. Asta de unde e tradusă? În România unde clima este temperat continentală verile sunt calde și uscate. Nu umede. Vara este cel mai uscat anotimp, despre ce naiba vorbim? Că apar ploi abundente uneori asta e deja altceva. Tot la noi lunile mai și iunie sunt, în mod normal cele mai ploioase luni din an. Asta înseamnă că verile sunt umede? Nu prea...
    Schimbarea climatică e ceva imuabil. Ne-am trezit recent că noi vrem cu tot dinadinsul să oprim clima la nivelul anului 1850. Are vreo logică? Nici măcar nu există o rețetă. Rețeta este sărăcie globală și limitări de consum pe care natura umană nu le acceptă.
    După care apar falșii prorooci cu sintagma: V-am spus eu!
    În concluzie: ” ... e nevoie să fim mai responsabili cu mediul înconjurător” de ce? ca ”să avem șansa să ne bucurăm de petrichor (parfumul de pământ produs atunci când ploaia cade pe pământ uscat”. Păi parcă era rău cu furtunile astea și ploi care vestesc schimbări climatice catastrofale? Acum e de bine?
    Ecologiștii de asfalt au descoperit un nou parfum. Băi ce frumoasă este viața! Să nu uităm să o protejăm!
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult