Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Doar cine nu vrea să vadă nu vede: spre deosebire de Ceaușescu, Georgescu și-a creat un cult al personalității încă înainte să ajungă președinte

Profil Călin Georgescu

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Începând de luni dimineața, după o noapte în care m-am trezit oră de oră pentru a verifica rezultatele parțiale, ștergându-mă repetat la ochi și punându-mi la îndoială starea mentală, mă străduiesc să-l cunosc pe cel care a apărut de nicăieri, și, aparent, s-a cocoțat tocmai în vârful preferințelor românilor. I-am vizionat clipurile monolog, le-am comparat cu interviurile, i-am analizat limbajul trupului, reacțiile, atitudinea (atât cât îmi permite priceperea), am citit o mulțime de opinii, atât pro, cât și contra. M-am uitat la susținătorii lui, încercând să le înțeleg opțiunea. Timpul este scurt, așa că am ajuns la momentul unor concluzii. 

Sunt șocat. Sunt șocat, în mod special, de strategia susținătorilor lui Georgescu. Vor să-l facă președinte, din postura de obscur, fără a-și asuma ideile lui, fără a-l expune criticii. Funcționează, în acest proces, ca niște sisteme, nu ca ființe umane, sunt doar niște boți în carne și oase. Îi propagă într-un ritm nebunesc postările, fără să își exprime, în vreun fel, punctul de vedere cu privire la mesaj. Nu își asumă nimic. Ei doar îți servesc „fructul otrăvit". 

Clipurile sunt ticluite impecabil, cu fond muzical strategic selectat, sunt însoțite de mesaje precum, „o fi adevărat?", „tu ce părere ai?", sau „ia uite ce zice omul ăsta", lăsând impresia inocenței și bunăvoinței celui care ți le vâră tocmai dincolo de bariera sistemului imunitar. Aparențele sunt, însă, că ei știu foarte bine ce fac, pe cine împing înainte, dar nu vor să fie asociați cu el, nu vor să fie confruntați cu ideile lui.

Apoi, sunt șocat de profilul candidatului Georgescu (iar avem un "escu", aproape, președinte). Pentru cine mai are ochi să vadă, urechi să audă și minte să discearnă, Georgescu are profilul unui lider autoritar cu potențial mai mare decât al lui Ceaușescu. Încerc, pe baza ieșirilor lui publice, să-mi imaginez un mandat de președinte al acestuia. 

Spre deosebire de alți dictatori, Georgescu și-a creat cultul personalității încă dinainte de a deține o funcție de putere. La prima lui întâlnire cu presa, de după câștigarea primului tur, a refuzat cu ostentație să răspundă la întrebări, a arătat ostilitate și dispreț față de reporterii chemați chiar de el, amenințându-i, direct cu justiția. Cu justiția lui, dacă va deveni președinte. Acesta joacă numai după regulile lui, fie că e la el acasă, fie că e în deplasare. Pretinde respect, asemenea unui monarh. Discuția merge numai în direcția dorită de el, deși invocă frecvent diplomația și dialogul. Exprimă, prin mimica sa, faptul că se înfrânează cu greu. Cadrul lui ideal este monologul, în fața unei camere pornite, singurul loc unde deține controlul deplin. Este convins despre sine că trebuie să vorbească neîntrerupt, atunci când dorește, doar despre ce dorește. În dialog, devine foarte repede agresiv cu interlocutorii, pe care îi desconsideră. Crede despre sine că este providențial, de necontestat. În discursul său este izolaționist, îngustează întotdeauna cadrul, nu ține cont de contextul global, promovează o lume utopică, în care ar fi posibile neutralitatea, independența și buna conviețuire cu toate popoarele și alianțele. Istoria ne-a arătat, în repetate rânduri, că această lume nu există. Consideră că președintele României trebuie să fie interesat doar de siguranța și bunăstarea românilor, deloc interesat de ce se întâmplă în imediata vecinătate. Deși mai multe voci îl aseamănă cu Viktor Orban, eu nu mi-l imaginez pe Călin Georgescu capabil să primească critici din partea președinților altor state. Probabil că politica externă și-o imaginează a fi realizată tot prin monologuri, înregistrate de la Cotroceni, eventual având-o alături pe nevasta sa, transmise apoi omologilor.

Conchizând, Călin Georgescu este de departe incompatibil cu funcția de președinte de stat într-un sistem democratic, cu atât mai puțin în contextul geopolitic și al alianțelor din care România face parte. Profilul lui, de lider autoritar, este evident, în ciuda înfrânărilor auto-impuse. Doar cine nu vrea să vadă nu vede.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Laura check icon
    O posibilă demascare a unii autoritar ce se ascunde în spatele camerelor o putem.dovedi într-o dezbatere publică între cei doi candidați. Se va organiza oare? Nu prea cred... şi uite aşa moare democraţia
    • Like 1
  • Corina check icon
    Câtă dreptate aveți! Uitați-vă și cum le cere acum tinerilor din piețe să plece acasă, amenințător. "Nu oamenii să dezbată, ci noi, candidații, să dezbatem", zice el. Vă dați seama că nici noi nu vom avea drept de a cuvânta prea mult pe Republica sau aiurea cu insul ăsta ca președinte. Să manifestăm și, mai ales, să votăm! Cât de naiv sau retrograd poți fi să nu vezi cât de periculos e, cum mustesc apucăturile dictatoriale în el!
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult

Imagine Micul Geniu

„În acel moment, tânărul din familie, un băiat de 17 ani, ne-a spus cu voce joasă: „Știți… am 17 ani și până acum nu am văzut niciodată cum arată lumina în casa mea.”

Citește mai mult