Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Doi vârstnici, aceeași situație, altă țară. Anomalia de care se lovesc seniorii în România, unde sunt căutați la cuponul de pensie

Vârstnice la muzeu

Foto - Mark Scheuern/ Alamy/ Profimedia

Am să încep acest articol cu o anecdotă veche şi bine-cunoscută: Deunăzi am urcat în tramvai şi am observat o blondă ravisantă care stătea pe scaun şi mă privea cu insistenţă. În scurt timp mi-a spus cu o voce dulce şi cristalină: „Domnule, aş dori…” Inima îmi tresălta în piept de bucurie. De când nu mi se mai adresase o domnişoară atât de frumoasă! I-am răspuns „Spune, duduie scumpă, ce doreşti?” Atunci tânăra s-a ridicat cu graţie şi mi-a spus: „Doresc să vă ofer locul meu. Ocupaţi loc, vă rog!” Iată ce oferă o tânără frumoasă unui pensionar ca mine – a conchis povestitorul la finele anecdotei.

Chiar dacă aşteaptă cu nerăbdare să ajungă – în sfârşit – la vârsta pensionării, cred că nimeni nu sare în sus de bucurie în momentul când acest lucru chiar se întâmplă. Poate că unii se bucură, dar eu una nu m-am numărat printre ei. Am şi povestit acest lucru la vremea respectivă într-un articol întitulat Jocul de-a pensionarea şi – spre bucuria mea – am continuat să lucrez.

După o vreme, intrând în „pâinea de pensionar”, am constatat că şi pensionarii beneficiază şi de unele avantaje, precum reducerile de preţ la transportul feroviar şi urban, la biletele şi abonamente la teatru, operă şi filarmonică, la biletele de intrare la muzee, etc. Aceste înlesniri sunt menite să-i stimuleze să ducă o viaţă activă, să călătorească, să se bucure de binefacerile culturii şi relaxării.

De altfel, reducerile pentru seniori (în mod deliberat nu am folosit cuvântul pensionari) sunt valabile în majoritatea statelor europene şi nu numai. Această practică are o tradiţie de aproape un veac.

În SUA asistenţa federală a persoanelor vârstnice a fost instituită în 1935, prin Legea Securităţii Sociale promulgată de președintele Franklin D. Roosevelt, pe motiv că după Marea Criză Economică, vârstnicii – ale căror economii s-au topit – au devenit un grup vulnerabil. Ajutorarea vârstnicilor a devenit o normă şi a crescut de-a lungul timpului, fiind sporită în funcţie de costul vieţii. În mod interesant, chiar dacă treptat situaţia materială generală a vârstnicilor s-a îmbunătăţit (rata sărăciei fiind mult mai ridicată în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 17-27 de ani) facilităţile de care se bucură seniorii nu au fost desfiinţate.

În majoritatea ţărilor avansate înlesnirile se acordă tuturor seniorilor, nu doar pensionarilor, şi vizează atât transportul în comun, cât şi accesul la muzee şi alte instituţii culturale, ba chiar şi în bazele sportive şi staţiunile de odihnă. 

Vârstnicii din Uniunea Europeană beneficiază de facilităţi de călătorie şi nu numai. De pildă, în Austria şi Slovacia seniorii cu vârsta de peste 60 de ani beneficiază de reducerea substanţială a costurilor serviciilor de pe pârtiile de schi, bazinele de înot, etc. În general nu se solicită actele doveditoare pentru etatea celui care beneficiază de ele.

Informaţiile privind înlesnirile acordate seniorilor în diferite ţări pot fi găsite pe site-urile de turism.

Dacă în multe ţări singurul criteriu pentru acordarea reducerilor (cu unele excepţii la transportul feroviar şi urban) este vârsta, fără a conta cetăţenia persoanei, în România lucrurile stau diferit.

În primul rând nu se face vorbire de seniori, ci de… pensionari. Prevederile legale privind acordarea reducerilor vizează tichetele de călătorie pe tren, subvenţionate de stat, şi biletele de odihnă cu reducere, gestionate de Casa Naţională de Pensii.

În rest, înlesnirile sunt la latitudinea instituţiilor care le oferă. De pildă, prin hotărârea conducerii Muzeului de Artă din Cluj, nu numai pensionarii beneficiază de preţ redus la biletele de intrare, ci şi elevii şi studenţii, iar cei care studiază la instituţii cu profil de artă au intrarea liberă.

Îndeobşte nicăieri nu se cere dovada condiţiei de pensionar, vizitatorii fiind evaluaţi “ochiometric” înainte de a li se elibera biletele cu reducere. Uneori se solicită şi cartea de identitate dacă petentul pare prea… tânăr.

Compania de Transport în Comun din Cluj are în vedere atât pensionarii, cât şi… seniori (definiţi ca “persoane vârstnice”). Cei dintâi beneficiază de reducere pe o linie sau două – în funcţie de pensie – dacă au o pensie sub un anumit barem, fapt certificat de cuponul de pensie, în timp ce categoria vârstnicilor (care au împlinit 70 de ani) primesc abonamentul gratuit pe toate liniile, prezentând doar actul de identitate.

Filarmonica din Cluj acordă reduceri doar pensionarilor a căror pensie nu depăşeşte un anumit barem, solicitând, de asemenea, cuponul de pensie.

Totuşi, prezentarea cupoanelor de pensie este necesară şi în cazul eliberării abonamentelor pentru spectacolele teatrelor şi operelor clujene, chiar dacă reducerea de preţ nu este funcţie de cuantumul pensiei.

În mai 2018 s-a pus în aplicare Regulamentul General privind Protecția Datelor cu Caracter Personal UE 679/2016 (RGPD) şi Casa Naţională de Pensii (emitenta cupoanelor de pensie) a specificat că datele pe care le deţine sunt supuse acestui regulament. În aceste condiţii, după opinia mea, toate instituţiile care solicită cupoane de pensie ar trebui să se angajeze să respecte această lege, printr-un act semnat de beneficiar. Poate că unele instituţii o fac, dar eu nu am întâlnit un astfel de caz.

Cel mai mult m-a uimit “cutuma” de la Salina Turda, unde vizitatorilor care doresc să beneficieze de reducerea pentru pensionari li se solicită să prezinte cuponul de pensie la casieria de la intrare.

Am amânat publicarea acestui articol timp de două luni, aşteptând răspunsul administraţiei Salinei Turda la câteva întrebări trimise prin email. Eram curioasă de ce se solicită atât actul de identitate, cât şi cuponul de pensie pentru a se acorda biletul cu preţ redus, atâta vreme cât acest bilet nu este funcţie de valoarea pensiei? Ce se întâmplă cu soţia casnică (şi vârstnică) a unui pensionar? Trebuie să plătească preţul integral al biletului, nefiind pensionară? Cum se aplică regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal înscrise pe cuponul de pensie (nume, prenume, număr de dosar, cuantum pensie, etc)? Nu am fost învrednicită cu niciun răspuns.

Potrivit zicalei „calul de dar nu se caută la dinţi” şi dat fiind că facilităţile sunt acordate după bunăvoinţa instituţiilor, în loc să fiu nemulţumită şi cârcotaşă, ar fi cazul să mă „conformez”. Să port asupra mea cuponul de pensie şi să beneficiez de toate înlesnirile care mi se oferă. Numai că nu pot să nu semnalez situaţiile care nu mi se par în regulă.

Cele de mai sus demonstrează că la noi, în România, – spre deosebire de celelalte ţări din UE şi din alte părţi ale lumii – facilităţile vizează pensionarii şi nu seniorii.

Articol publicat inițial în Baabel.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Evident ca trebuie sa fie prezentat si cuponul de pensie pentru ca sunt multi pensionari care nu au implinit inca 50 de ani iar buletinul nu ii incadreaza automat in aceasta categorie.
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult