Domeniul de pe piața muncii aflat „într-o creștere incredibilă”. Interviu cu antreprenoarea Hannah Phang: „Există multe locuri de muncă prin care poți ajuta la tranziția ecologică la orice nivel”

Foto: CSC 2024

Provocările muncii în domeniul sustenabilității poate duce adesea la epuizare, mai ales din cauza cerințelor mari din acest domeniu, a lipsei resurselor și a presiunii continue de a găsi soluții rapide pentru problemele care deja sunt globale. Asta a spus Hannah Phang, cofondatoare a The Now Work (o platformă care conectează experți în sustenabilitate cu locuri de muncă relevante), pe scena Climate Change Summit de la București. Republica a stat de vorbă cu Hannah, iar aceasta a ținut să spună că în cadrul rețelei pe care a creat-o, pentru a preveni burnout-ul, oameni lucrează ca freelanceri mai degrabă decât să aibă un loc de muncă într-o corporație sau agenție. În dialogul purtat în foaierul Operei Naționale, Hannah Phang a mai indicat că modelul actual de muncă, bazat pe principiile „Taylorismului” din era revoluției industriale, nu mai este adecvat, iar în actuala lume, cu provocări din ce în ce mai mari, este nevoie de o abordare nouă care să valorifice colaborarea, creativitatea și inovația, și să sprijine sănătatea mentală a echipelor.

Hannah a povestit că a lucrat mai mulți ani în publicitate, iar în urmă cu 10 ani a simțit nevoia să folosească abilitățile sale pentru a rezolva probleme, nu pentru a le agrava. Așa a ajuns să fie cofondatoare a unei platforme care să faciliteze munca flexibilă și să conecteze cei mai bun lucrători din domeniul sustenabilității cu organizații și companii.

„Profesiile în energie regenerabilă, raportare corporativă și coordonare a sustenabilității sunt tot mai căutate, iar eu încurajez pregătirea unor experți în aceste domenii prin înțelegerea reglementărilor și obiectivelor viitoare ce țin de acestea și de domeniul mai larg al sustenabilității”, a indicat Hannah Phang. 

5 idei din interviu:

• Se preconizează o creștere uriașă a cererii de competențe în zona de sustenabilitate, cu roluri diverse în energie regenerabilă, raportare corporativă și coordonare.

• Echipele dintr-o companie sau organizație care lucrează în domeniul sustenabilității trebuie văzute ca motoare ale transformării afacerilor, nu doar ca departamente de conformitate.

• Este esențial ca organizațiile și companiile să aibă acțiuni solide înainte de a comunica despre sustenabilitate pentru a evita să facă greenwashing.

• Exemple precum cel din cartierul Hackney din Londra arată cum comunitățile locale pot susține economia circulară prin inițiative de agricultură urbană și reciclare.

• Cerințele mari și presiunea constantă pusă pe experții în zona de sustenabilitate dintr-o companie sau organizație pot conduce adesea la epuizare. 

Întrebată cum arată acum piața globală a muncii în domeniul sustenabilității, Hannah Phang a făcut trimitere la un raport Linkedin privind competențele ecologice în care s-a constatat că, până în 2050, vor exista de două ori mai multe locuri de muncă care necesită competențe ecologice decât există acum.

„În ceea ce privește piața globală a muncii în domeniul sustenabilității, aceasta este într-o creștere incredibilă. Există multe locuri de muncă prin care poți ajuta la tranziția ecologică la orice nivel, fie global, fie național ori local. Noi, la The Now Work, ne concentrăm foarte mult asupra modului în care oamenii se dezvoltă mai mult și se recalifică pentru aceste noi locuri de muncă, căci am văzut că este o cerere imensă în acest moment”, spune Hannah Phang.

Experta în sustenabilitate spune că a întâlnit oameni care lucrează pe diverse poziții în domeniul sustenabilității și care au ajuns la burnout.

„Am întâlnit oameni care erau atât de epuizați încât nu puteau face față să se întoarcă la un loc de muncă standard sau nu puteau fizic să se întoarcă la muncă și, prin urmare, aveau nevoie să lucreze în regim independent pentru a fi capabili să-și organizeze mai bine timpul lor și să se simtă mai în control în ceea ce privește carierele lor. Așa că în cadrul rețelei pe care am creat-o, pentru a preveni burnout-ul, oameni lucrează ca freelanceri mai degrabă decât să aibă un loc de muncă într-o corporație sau agenție”, a indict Hannah în interviul pentru Republica.

Hannah Phang spune că există câteva modalități prin care se poate dezvolta într-adevăr o grijă pentru oamenii care lucrează în această industrie a sustenabilității.

„Atunci când CEO-ul unei companii este interesat de sustenabilitate sau este un campion al sustenabilității, acest lucru face ca în întreaga companie să fie normal ca sustenabilitatea să fie văzută ca o prioritate și nu ca ceva de ignorat sau căreia să i se acorde atenție doar secundară.

Noi lucrăm cu echipele ca să vedem modul în care interacționează cu restul afacerii. Practic, noi vrem să repoziționăm echipele de sustenabilitate de la a avea doar sarcini pentru niște operațiuni și să le facem să fie văzute ca echipe care pot sprijini fiecare alt departament al unui business și să ajute la atingerea obiectivelor mai repede.

Noi ne uităm și la care sunt cauzele majore de frustrare pentru cei care lucrează în sustenabilitate și încercăm să le explicăm că există limite la ceea ce poate face în domeniul sustenabilității într-o organizație. Îi ajutăm pe oameni să vadă că, de fapt, sustenabilitatea poate face afacerea mai rezistentă, mai inovatoare, mai eficientă și astfel se deschid ușile pentru ca profesioniștii din domeniul sustenabilității să simtă cu adevărat că pot face progrese bune în cadrul companiilor lor”, a precizat experta în sustenabilitate. 

O muncă eficientă nu trebuie făcută până la epuizare

Hannah Phang a relatat în discuția cu Republica fix ceea ce a spus pe scena Climate Change Summit, subliniind că la sfârșitul anilor 1800, la începutul revoluției industriale, a început să se producă cu adevărat la scară largă și dintr-o dată a fost nevoie de o forță de muncă uriașă pentru a satisface noua cerere în creștere.

„Dintr-o dată a apărut sarcina de a gestiona munca și de a organiza modul în care se face munca. Dintr-o dată organizarea muncii a devenit o muncă în sine, care trebuia luat în considerare și strategizat. Atunci a apărut Taylorismul, adică sistemul de organizare a muncii. Obiectivul care a fost stabilit la acea vreme pentru muncă a fost maximizarea eficienței cu resursele furnizate. Chiar și Universitatea Harvard s-a implicat în demers și au creat acolo un laborator unde studiau cum să împingă oamenii până la epuizare, până când nu mai erau productivi.

Așadar, se studia literalmente cum să se extragă cât mai multă valoare de la oameni până când aceștia nu mai sunt utili. Iar această metodă se practică și în lumea modernă a muncii. Iar acest lucru ne-a făcut pe noi, la The Now Work, să credem că munca în sine nu mai funcționează și nu mai este adecvată scopului. Poate că a funcționat pe vremuri, când chiar trebuia să creștem producția, dar având în vedere viziunea acelui viitor sustenabil spre care vrem să ne îndreptăm, modul acela de a gândi munca mai este adecvat scopului, așa că avem nevoie de un nou obiectiv pentru muncă.

Iar în domeniul sustenabilității trebuie să reconsiderăm o nouă abordare a muncii, trebuie să reimaginăm un nou obiectiv pentru muncă, iar în ultimii doi ani de când am început rețeaua, am avut norocul să vorbesc cu mii de oameni care lucrează în domeniul sustenabilității și care văd altfel lucrurile. Am înțeles că lumea de azi are nevoi diferite și dorim să trăim în moduri diferite. Așa că obiectivul nostru este să sprijinim organizațiile și indivizii să creeze noi moduri de lucru care să aducă prosperitate acum și în viitor”, a ținut să indice Hannah Phang.

Aceasta indicat că burnout-ul este o realitate în multe industrii, dar profesioniștii din sustenabilitate se confruntă cu provocări care intensifică această problemă. Divergența dintre echipele de sustenabilitate și conducere compromite implementarea strategiilor ambițioase, generând frustrare și demotivare. Pe de altă parte, crede Hannah Phang, o cultură de muncă sănătoasă necesită implicarea activă a liderilor și integrarea sustenabilității în viziunea organizației sau companiei.

Greenwashing

Întrebată despre care e calea prin care companiile din mediul privat și instituțiile statului să facă parteneriate solide care chiar să aducă schimbarea, nu doar Greenwashing, Hannah Phang a ținut să spună că în cazul organizațiilor care se confruntă cu probleme de ecologizare, una dintre marile probleme este că nu acționează suficient pentru a justifica atât de multă comunicare în jurul a ceea ce fac.

„Când cantitatea despre care vorbești, ceva ce faci pentru mediu sau pentru oameni, nu este la același nivel și la aceeași scară cu acțiunile pe care le întreprinzi, faci greenwashing”, indică Hannah Phang.

Aceasta spune că lucrează cu o mulțime de organizații care cer ajutor mai ales în zona de comunicare. „Noi le ajutăm să facă câțiva pași înapoi pentru a se asigura că au fundații de sustenabilitate foarte solide, că au acțiuni și foi de parcurs, astfel încât să poată vorbi despre călătoria pe care o fac în mod onest, mai degrabă decât să vorbească fals despre un lucru privind sustenabilitatea pe care îl fac”, punctează cofondatoarea platformei The Now Work.

Platforma pe care a creat-o Hannah a adunat în prezent o comunitate de 1.500 de oameni, care sunt puși în contact cu proiecte și sarcini de lucru. „De asemenea, avem și o comunitate de clienți. Aceștia sunt clienții corporativi. Lucrăm cu ONG-uri și agenții ale ONU, care vin la noi cu diverse provocări și sarcini, iar noi acționăm aproape ca un intermediar care aduce aceste două grupuri împreună pentru a plasa talentul potrivit la momentul potrivit”, a mai spus Hannah Phang. Ea este de părere și că echipele trebuie incluse în viziunea strategică a organizațiilor, nu doar ca instrumente de conformitate.

„Echipele de sustenabilitate, suprasolicitate și subfinanțate, se confruntă cu presiuni mari din partea reglementărilor, presei și consumatorilor. O soluție este repoziționarea lor ca motoare ale transformării afacerilor, nu doar ca departamente de conformitate. Integrarea lor strategică poate asigura un impact real și un viitor mai sustenabil pentru organizații”, a mai spus aceasta.

Economia circulară într-un cartier din Londra 

Despre dezvoltarea economiei circulare în propria familie și în propria comunitate, experta în sustenabilitate spune că o mare parte din acest lucru derivă din locul în care trăiești, de unde ai baza și ce soluții sunt deja disponibile.

„Știu că economia circulară necesită o schimbare destul de mare a sistemelor, așa că este crucial să te uiți la infrastructura disponibilă în cadrul comunității tale locale. Uite, spre exemplu, eu locuiesc în Londra, într-un cartier numit Hackney, așa că este crucial să te uiți la infrastructura noastră față de cea a altora. Noi avem grijă în primul rând de deșeurile alimentare. De asemenea, în Marea Britanie există o mulțime de organizații mari care lucrează, de exemplu, cu haine de închiriat sau revânzare de îmbrăcăminte”, povestește Hannah Phang despre cum se manifestă economia circulară în comunitatea din care face parte.

Ea mai spune că în cartierul în care locuiește, în Londra, există o organizație numită growing communities, care are ferme urbane locale unde cultivă alimente locale și apoi le vând fie la piețele fermierilor, fie la alte magazine locale și cafenele.

„Oamenii ăștia fac niște lucruri incredibile, fac agricultură urbană în Londra și sprijină într-adevăr redezvoltarea și aducerea alimentelor mai aproape de casă. Iar pentru mine sunt o inspirație”, a mai punctat Hannah Phang.

Hannah are un sfat pentru antreprenorii din sustenabilitate. „Ei trebuie să înțeleagă mai întâi pieței căreia se adresează și nevoile clienților pentru a dezvolta o ofertă diferențiată de ce există deja și care să fie și sustenabilă, atât pentru afacere, cât și pentru echipă care lucrează la acea afacere”, a precizat experta în sustenabilitate.

Hannah s-a născut în Vancouver, oraș care face parte din provincia canadiană Columbia Britanică, un loc în care se înregistrează incendii de vegetație puternice în fiecare an. „Pentru mine, când mă duc acasă în timpul verii, de multe ori există avertizări privind calitatea aerului deoarece fumul se intensifică foarte mult din cauza incendiilor. Suntem foarte norocoși că incendiile nu au loc în orașul Vancouver, dar în afara orașului este o problemă uriașă, așa că pentru mine schimbările climatice sunt incredibil de apropiate de casă, sunt chiar la ușa noastră și asta mă motivează foarte mult să continui să fac această muncă, să continui să fac schimbări, pentru că oamenii din jurul meu sunt cu adevărat afectați de ele”, a mai subliniat Hannah Phang.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp