Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Domnul Popescu închiriază un apartament propriei sale societăți. Cheltuielile cu zugrăvirea, suportate de firmă, pot fi considerate venituri la nivelul persoanei fizice?

zugravit

Foto: Carmen Gabriela Filip / Alamy / Alamy / Profimedia

Mă voi referi la celebra situație în care proprietarul unei clădiri închiriază imobilul către o societate la care este asociat unic, iar societatea realizează o modernizare a clădirii. Sinceritatea față de consultantul fiscal trebuie să fie identică cu spovedirea. 

Am primit următoarea întrebare: „Domnul Popescu deține un apartament pe care l-a închiriat societății X SRL, persoană juridică română înregistrată în scopuri de TVA și plătitoare de impozit pe profit, unde are calitate de asociat unic. Societatea va efectua activitățile de zugrăvire, schimbare a instalațiilor interioare, amenajare și redecorare. Pot fi considerate aceste cheltuieli suportate de societate venituri la nivelul persoanei fizice? Toate lucrările sunt realizate de o societate terță, neafiliată, înregistrată în scopuri de TVA”.

Actualele norme de aplicare pentru art. 84 din Codul fiscal, ce stabilește că sunt asimilate veniturilor din cedarea bunurilor cheltuielile suportate de chiriași în contul proprietarului, sunt adoptate anterior datei 01.01.2024, dată la care intră în vigoare obligația reținerii impozitului de către chiriaș, persoană juridică, la momentul plății chiriei în forma art. 84 din Codul fiscal, așa cum au fost adoptate de OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri bugetare și practic cele două prevederi normative nu se corelează. 

O primă observație este atunci când putem aprecia că se realizează venitul din cedarea folosinței bunurilor pe seama modernizării. În lipsa unui text normativ putem aprecia că momentul de realizare a venitului este data de recepție a clădirii, iar valoarea este cea menționată în procesul verbal de recepție, mai ales că lucrările sunt efectuate cu un terț independent. În ipoteza exercitării dreptului de deducere a TVA, valoarea venitului la nivelul persoanei fizice este valoarea investiției exclusiv TVA. La această valoare vom aplica deducerea de 20% din venitul brut pentru a determina impozitul în procent de 10%. 

Desigur, impozitul se va reține din chiria în bani plătibilă persoanei fizice. Apare foarte interesantă ipoteza în care valoarea impozitului datorat este mai mare decât chiria plătibilă în bani. Apreciem că societatea poate să suporte diferența de impozit, dar respectiva cheltuială este nedeductibilă la calcul impozitului pe profit și, în plus, reprezintă un venit din alte surse supus impozitului pe venitul din alte surse conform art. 114 alin. (2) lit. g) și h) din Codul fiscal. Practic, ar fi trebuit determinat cu sută mărită pentru a se putea aplica stopajul la sursă. 

O a doua observație pornește de la faptul că trebuie să dezvoltăm analiza fiscală la întrebările care nu au fost adresate, respectiv situația cheltuielilor/modernizării la nivelul societății plătitoare de impozit pe profit, respectiv la dreptul de deducere a TVA aferentă modernizării realizate de societatea terță față de societatea X SRL. Întrebarea fundamentală este în ce scop utilizează societatea X SRL din exemplul nostru respectivul apartament. Rămâne acesta utilizat de persoana fizică proprietară într-un scop strict personal sau poate cu activitate mixtă, birouri și folosință personală sau respectivul apartament funcționează în mod exclusiv ca un punct de lucru al societății. Practic, sunt trei proceduri fiscale diferite ce pot fi stabilite doar după o analiză practică la modul în care societatea folosește apartamentul. Poate îl folosește integral în activități economice, caz în care atât cheltuielile, cât și TVA se pot deduce. Poate îl folosește doar în scopul propriu al participantului la societate, caz în care nu mai discutăm de deducere, ci ar trebuie să extindem analiza din perspectiva sancțiunilor aduse de legea societăților. Lăsăm cititorii acestui articol să facă ipoteze de lucru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Francisc check icon
    Ce „ipoteze de lucru” să facem, domnule Bența? Câștigi sau pierzi, ești bun de plată (dator, adică!) la statul care are grijă de noi, cetățenii...

    Că nu degeaba statul ăsta ne „dă” pensii recalculate și salarii minime mărite din pix. Din pensulă, vorba vine...
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult