Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Donald Tusk: „Aceste guverne din UE, care au blocat decizii dure, s-au făcut de ruşine”. Problema SWIFT și cea mai dramatică sancțiune ce ar putea fi aplicată Rusiei

Donald Tusk - Getty

Foto: Getty Images

Fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a declarat vineri că unele guverne ale UE s-au „făcut de rușine” refuzând să impună cele mai dure sancțiuni posibile Rusiei, chiar dacă președintele Vladimir Putin bombarda Kievul, notează Politico.

„În acest război totul este real: nebunia și cruzimea lui Putin, victimele ucrainene, bombe care cad asupra Kievului”, a postat Tusk pe Twitter. „Doar sancțiunile voastre sunt aparente. Acele guverne ale UE care au blocat decizii dure (de exemplu, Germania, Ungaria, Italia) s-au făcut de rușine”, a scris Tusk. 

Declarația fostului președinte al Consiliului European a scos la iveală disensiuni profunde în rândul elitei politice europene, în ceea ce este poate cel mai acut moment de criză al continentului de la Al Doilea Război Mondial, adaugă publicația menționată.

Radu Muşetescu, profesor universitar la ASE, a explicat vineri la Digi24 că una dintre cele mai dramatice sancțiuni împotriva Rusiei ar fi aplicarea unei interdicții de tranzacționare cu orice entitate din acest stat, nu numai în mod direct, ci și indirect. Profesorul spune că tăierea accesului băncilor rusești la SWIFT -Societatea pentru telecomunicații financiare interbancare la nivel mondial - nu echivalează cu blocarea tranzacțiilor financiare, existând mecanisme mult mai complexe pentru sancționarea Rusiei. 

„SWIFT nu este un sistem de plăți, ci e doar un sistem de telecomunicații. Acesta este într-adevăr infrastructura esențială derulării tranzacțiilor financiare, însă blocarea accesului la SWIFT nu înseamnă blocarea tranzacțiilor financiare. După cum a spus președintele Joe Biden, joi seara, există alte mecanisme mult mai dramatice și cu un impact mult mai ridicat asupra economiei ruse, decât blocarea accesului la SWIFT. Deja au fost anunțate - ceea ce se numește înghețări de active, ale instituțiilor financiare, adică practic orice activ, orice depozit al unei entități ruse în străinătate va fi blocat, accesul la acesta va fi blocat, activul nu va putea fi utilizat, și nu în ultimul rând utilizarea monedelor precum dolarul american sau euro sau yenul în tranzacții de către entități ruse”.

Blocarea accesului la SWIFT poate fi ușor ocolită de către Rusia, adaugă Radu Mușetescu, fiindcă statul rus poate folosi entități financiare din alte țări ca punte către tranzacțiile cu exteriorul, cum ar fi de exemplu China. „Prin urmare, (blocarea accesului la SWIFT) este într-adevăr o sancțiune semnificativă, fiindcă ar putea crește masiv costurile de tranzacționare, însă nu e, în opinia mea, cea mai dramatică”, adaugă profesorul universitar.

Cea mai dramatică sancțiune ce ar putea fi aplicată Rusiei

Mușetescu a amintit că, în funcție de dinamica crizei din Ucraina, chiar președintele Joe Biden a anunțat că aceste sancțiuni sunt doar prima tranșă. Dacă ocuparea militară a Ucrainei ar genera abuzuri împotriva drepturilor omului, probabil că SUA și aliații europeni vor escalada aceste sancțiuni împotriva nu numai a Rusiei, ca economie, ci și a unor persoane din conducerea statului rus și opțiunea radicală ar fi interdicția de a tranzacționa cu orice entitate din Rusia nu numai în mod direct, ci și în mod indirect. Sunt ceea ce se numesc acțiuni secundare. Altfel spus, o bancă din China care ar dori să desfășoare tranzacții sau plăți cu o bancă din Rusia ar putea intra pe lista de penalizare a statului american, a țărilor din Europa, fapt care ar descuraja orice astfel de terț să interacționeze cu Rusia. În acel moment, Rusia ar putea fi decuplată nu numai de la tranzacțiile cu Occidentul, ci chiar de la tranzacții cu restul economiei globale”, a explicat, la Digi24, Radu Muşetescu, profesor universitar din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mike mike check icon
    Exact puterile Axei din Al doilea Război Mondial se opun sancționării Rusiei, acest prieten fidel al afaceriștilor germani. Din păcate UE este divizata și te întrebi daca-si mai justifica politicile. Nu vreau sa ma gândesc ce s-ar întâmpla dacă o tara NATO ar fi atacata și ce sprijin ar acorda Germania statului agresat. Din păcate, asta este realitatea europeana. Nu interesează pe nimeni ce se întâmplă și subestimează Rusia sau China.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult