Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Donald Tusk: „Aceste guverne din UE, care au blocat decizii dure, s-au făcut de ruşine”. Problema SWIFT și cea mai dramatică sancțiune ce ar putea fi aplicată Rusiei

Donald Tusk - Getty

Foto: Getty Images

Fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a declarat vineri că unele guverne ale UE s-au „făcut de rușine” refuzând să impună cele mai dure sancțiuni posibile Rusiei, chiar dacă președintele Vladimir Putin bombarda Kievul, notează Politico.

„În acest război totul este real: nebunia și cruzimea lui Putin, victimele ucrainene, bombe care cad asupra Kievului”, a postat Tusk pe Twitter. „Doar sancțiunile voastre sunt aparente. Acele guverne ale UE care au blocat decizii dure (de exemplu, Germania, Ungaria, Italia) s-au făcut de rușine”, a scris Tusk. 

Declarația fostului președinte al Consiliului European a scos la iveală disensiuni profunde în rândul elitei politice europene, în ceea ce este poate cel mai acut moment de criză al continentului de la Al Doilea Război Mondial, adaugă publicația menționată.

Radu Muşetescu, profesor universitar la ASE, a explicat vineri la Digi24 că una dintre cele mai dramatice sancțiuni împotriva Rusiei ar fi aplicarea unei interdicții de tranzacționare cu orice entitate din acest stat, nu numai în mod direct, ci și indirect. Profesorul spune că tăierea accesului băncilor rusești la SWIFT -Societatea pentru telecomunicații financiare interbancare la nivel mondial - nu echivalează cu blocarea tranzacțiilor financiare, existând mecanisme mult mai complexe pentru sancționarea Rusiei. 

„SWIFT nu este un sistem de plăți, ci e doar un sistem de telecomunicații. Acesta este într-adevăr infrastructura esențială derulării tranzacțiilor financiare, însă blocarea accesului la SWIFT nu înseamnă blocarea tranzacțiilor financiare. După cum a spus președintele Joe Biden, joi seara, există alte mecanisme mult mai dramatice și cu un impact mult mai ridicat asupra economiei ruse, decât blocarea accesului la SWIFT. Deja au fost anunțate - ceea ce se numește înghețări de active, ale instituțiilor financiare, adică practic orice activ, orice depozit al unei entități ruse în străinătate va fi blocat, accesul la acesta va fi blocat, activul nu va putea fi utilizat, și nu în ultimul rând utilizarea monedelor precum dolarul american sau euro sau yenul în tranzacții de către entități ruse”.

Blocarea accesului la SWIFT poate fi ușor ocolită de către Rusia, adaugă Radu Mușetescu, fiindcă statul rus poate folosi entități financiare din alte țări ca punte către tranzacțiile cu exteriorul, cum ar fi de exemplu China. „Prin urmare, (blocarea accesului la SWIFT) este într-adevăr o sancțiune semnificativă, fiindcă ar putea crește masiv costurile de tranzacționare, însă nu e, în opinia mea, cea mai dramatică”, adaugă profesorul universitar.

Cea mai dramatică sancțiune ce ar putea fi aplicată Rusiei

Mușetescu a amintit că, în funcție de dinamica crizei din Ucraina, chiar președintele Joe Biden a anunțat că aceste sancțiuni sunt doar prima tranșă. Dacă ocuparea militară a Ucrainei ar genera abuzuri împotriva drepturilor omului, probabil că SUA și aliații europeni vor escalada aceste sancțiuni împotriva nu numai a Rusiei, ca economie, ci și a unor persoane din conducerea statului rus și opțiunea radicală ar fi interdicția de a tranzacționa cu orice entitate din Rusia nu numai în mod direct, ci și în mod indirect. Sunt ceea ce se numesc acțiuni secundare. Altfel spus, o bancă din China care ar dori să desfășoare tranzacții sau plăți cu o bancă din Rusia ar putea intra pe lista de penalizare a statului american, a țărilor din Europa, fapt care ar descuraja orice astfel de terț să interacționeze cu Rusia. În acel moment, Rusia ar putea fi decuplată nu numai de la tranzacțiile cu Occidentul, ci chiar de la tranzacții cu restul economiei globale”, a explicat, la Digi24, Radu Muşetescu, profesor universitar din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mike mike check icon
    Exact puterile Axei din Al doilea Război Mondial se opun sancționării Rusiei, acest prieten fidel al afaceriștilor germani. Din păcate UE este divizata și te întrebi daca-si mai justifica politicile. Nu vreau sa ma gândesc ce s-ar întâmpla dacă o tara NATO ar fi atacata și ce sprijin ar acorda Germania statului agresat. Din păcate, asta este realitatea europeana. Nu interesează pe nimeni ce se întâmplă și subestimează Rusia sau China.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult