Sari la continut
Republica
Prevenție

Dr. Dinu Dumitrașcu, chirurg estetician: Tot mai multe paciente vin la consultație cu pozele lor modificate prin intermediul unui filtru, ca exemplu pentru cum și-ar dori să arate după o operație estetică. Înainte aduceau poze cu celebrități

Dinu Dumitrascu

În epoca rețelelor sociale standardele de frumusețe sunt din ce în ce mai des setate de filtrele de Instagram. Fenomenul modifică atât percepția legată de aspect, cât și aspirațiile cu care vin la estetician persoanele care vor să își înfrumusețeze chipul și corpul. Doctorul Dinu Dumitrașcu este unul dintre chirurgii esteticieni care militează pentru standardele sănătoase de frumusețe. În interviul pentru Habits by Republica medicul povestește despre cerințele cu care se prezintă la cabinet clientii, care sunt cele mai cerute tipuri de operatii estetice și observă că suntem prima generație care învață să îmbătrânească (într-un mod integrat: minte, corp, suflet).

Informații principale:

  • Nu tot ceea ce face un filtru de pe platformele de social media/aplicații poate fi replicat și nu toate filtrele sunt frumoase, armonioase, etice și corecte.
  • Vedetele actuale care folosesc filtre, indiferent că sunt celebrități din diverse domenii sau influenceri (puterea lor provenind din social media), ar trebui să își asume o responsabilitate pentru mesajul pe care îl transmit generațiilor tinere.
  • Societatea în care trăim determină avantajele pe care le au persoanele cu o înfățișare atrăgătoare în interacțiunile lor profesionale și sociale cu ceilalți.
  • O educație artistică la chirurgul plastician poate să ofere rezultate superioare.
  • Șarmul  poate deține o valoare superioară în comparație cu frumusețea statică conferită de proporțiile ideale.

Trăim în era rețelelor sociale care stabilesc nu doar trendurile de vacanță, ci și noi standarde de frumusețe. Cum a influențat apariția filtrelor de Instagram cererea de operații estetice? Se simte o diferență clară între ce se cerea înainte de social media și după, la nivel de intervenții estetice?

Filtrele de pe Instagram sunt într-o ascensiune rapidă și, în ciuda criticilor societății, continuă să se extindă. Aceste filtre oferă modificări faciale instantanee, gratuite și fără efort. Am observat că tot mai multe paciente vin la consultație cu pozele lor modificate prin intermediul unui filtru, pentru a arăta cum și-ar dori să arate după o operație estetică, în comparație cu ani precedenți, când aduceau poze ale unor celebrități, dorind să obțină aspectul acestora. Chirurgia plastică poate fi privită ca un fel de filtru în viața reală, o modificare corporală care trebuie considerată ca fiind, în principiu, permanentă. Prin urmare, există avantaje și dezavantaje în această abordare: avantajul constă în faptul că poți "purta" acest filtru - intervenții estetice (metaforic vorbind) permanent, nu doar atunci când postezi o imagine online, în timp ce dezavantajul constă în necesitatea trecerii printr-o perioadă de recuperare și în faptul că aceste modificări sunt adesea permanente și nu ar trebui privite ca pe o modă trecătoare. Pacientul trebuie să reflecte cu atenție și să se informeze înainte de a lua o decizie cu privire la o anumită procedură.

Există și dezavantajul ca filtrele să devină periculoase pentru pacientele care sunt prea obsedate de aspectul lor, determinând apariția gândurilor obsesive, nemulțumirea de sine și accentuarea tulburărilor psihice, anxietății legate de propria imagine corporală. Vedetele actuale care folosesc filtre, indiferent că sunt celebrități din diverse domenii sau influenceri (puterea lor provenind din social media), ar trebui să își asume o responsabilitate pentru mesajul pe care îl transmit generațiilor tinere. Aceste persoane au o influență extrem de mare asupra celor care le urmăresc și le admiră. Prin urmare, cred că utilizarea excesivă a filtrelor sau a exagerării imaginii trebuie să fie restrânsă prin filtrul gândirii și al valorilor reale. De asemenea, nu tot ceea ce face un filtru de pe platformele de social media/aplicații poate fi replicat și nu toate filtrele sunt frumoase, armonioase, etice și corecte.

Care sunt motivele pentru care clienții dvs vin la cabinet? Am putea face un top al operațiilor estetice? Există o diferență între intervențiile solicitate de bărbați și cele solicitate de femei?

Există două motive fundamentale care stau la baza intervențiilor estetice. Primul vizează corectarea unor defecte fizice, în timp ce al doilea are ca scop prevenirea procesului de îmbătrânire. Printre procedurile minim invazive, care se bucură de o popularitate crescută, se regăsesc injectarea de acid hialuronic, utilizarea botoxului, procedurile de radiofrecvență și laser, datorită perioadelor scurte de recuperare și a rezultatelor vizibile. Pe de altă parte, există intervenții chirurgicale pentru remodelarea corpului și a feței, precum rinoplastia, liposucția, mărirea sau ridicarea sânilor și abdominoplastia, care implică costuri mai ridicate și o perioadă de recuperare mai lungă, dar oferă rezultate pe termen lung. 

Din experiența mea, femeile apelează cel mai des la procedurile minim invazive, precum injectarea de acid hialuronic pentru volumizarea buzelor, conturarea feței, a pomeților și a mandibulei, precum și la tratamentul ridurilor cu ajutorul toxinei botulinice. În ceea ce privește intervențiile chirurgicale, cele mai frecvente solicitări provin din domeniul augmentării sânilor, rinoplastiei și liposucției. În cazul bărbaților, tratamentul ridurilor cu toxina botulinică este de obicei preferat, iar intervenția corporală cea mai frecventă este liposucția, adesea în contextul obținerii unui aspect corporal adecvat perioadei de vară, cunoscut sub denumirea de "summer body".

Care e linia fină dintre necesitate, estetică și exces când vine vorba despre intervențiile estetice? Care sunt derapajele și de ce ajung oamenii acolo?

Derapajele apar adesea ca rezultat al excesului. Cauza acestui exces poate fi în mare măsură atribuită influențelor negative din jurul individului în cauză. Astfel, influența mediului înconjurător, a partenerului sau a social media poate juca un rol semnificativ. Pacientul nu mai poate evalua în mod corect apariția corpului său, fiind perpetuu nemulțumit și dorind să își facă din ce în ce mai multe modificări. Uneori, aceste excese pot rezulta și dintr-o afecțiune fizică, mai ales din tulburarea dismorfică corporală, când pacienții sunt excesiv îngrijorați de aspectul fizic sau de o anumită parte a corpului.

Influențele dăunătoare ale anturajului pot conduce la o prefabricare a nevoii și, în cele din urmă, la un derapaj.

Creșterea socio-economică și globalizarea au făcut chirurgia estetică mult mai accesibilă și mai moral acceptabilă. Ca urmare, acest fenomen este în creștere și în ultimii ani au apărut numeroase dileme morale și discuții privind acceptarea chirurgiei estetice. Se consideră că chirurgia estetică există pentru a îmbunătăți calitatea vieții și starea de bine psihologică, precum și pentru a spori încrederea în sine.

Cum ați defini frumusețea? Ține exclusiv de proporții și aspect? Care sunt principiile armoniei care se folosesc în chirurgia estetică?

De-a lungul timpului, studiul frumuseții a constituit o preocupare fundamentală pentru artiști, arhitecți și filozofi, încă din perioada antichității. Observațiile inițiale au relevat că anumite forme au capacitatea de a încânta privirea, ceea ce a condus la analizarea și descoperirea unor formule repetate ce conferă noțiunii de frumos o dimensiune concretă. Astăzi, avem privilegiul de a dispune de informații acumulate pe parcursul secolelor, în care numeroase personalități au încercat să definească esența frumuseții. Deși obținerea unei definiții clare a frumuseții rămâne un proces extrem de dificil, putem identifica anumite raporturi și proporții care, chiar și fără o educație artistică formală, ne permit să recunoaștem ceea ce este cu adevărat frumos. Fie că vorbim de o operă de artă sau de o construcție arhitecturală remarcabilă, sau chiar în ceea ce privește frumusețea chipului și a corpului uman, armonia și echilibrul elementelor anatomice sunt aspecte definitorii.

Un studiu academic citat de către revista Harvard Business Review spune că persoanele atractive au mai multe șanse să fie angajate, avansează mai rapid în carieră și câștigă salarii mai mari decât oamenii care nu sunt considerați „frumoși” de către societate. Se găsește această nevoie printre motivațiile pacienților dvs?

Da, se constată această realitate. Nu îmi revine mie atribuția de a stabili dacă este un aspect benefic sau nefast, însă societatea în care trăim determină avantajele pe care le au persoanele cu o înfățișare atrăgătoare în interacțiunile lor profesionale și sociale cu ceilalți. De asemenea, se adaugă presiunea exercitată asupra persoanelor în vârstă, care se află într-un mediu profesional caracterizat de tinerețe și dinamism. Având în vedere aceste două aspecte, există pacienți care, în cadrul consultațiilor, recunosc că una dintre motivațiile pentru care doresc să apeleze la proceduri estetice constă tocmai în dorința de a arăta mai frumos, mai tânăr și de a se impune într-un mod mai competitiv în cadrul activității lor profesionale.

Un articol din The New Yorker vorbește despre „Fața de Instagram”, o față specifică oamenilor care seamănă între ei datorită operațiilor estetice și ajută, de cele mai multe ori, femeile albe să arate oarecum „exotic”. Riscăm să ajungem la o standardizare și o depersonalizare a individului? Ce înseamnă să păstrezi echilibrul în această zonă a frumuseții?

Există anumite proporții ale feței care conferă o aură de frumusețe. Într-un mod subtil, toți tindem către aceste proporții, iar astfel, chipurile care au fost modificate prin intermediul filtrelor sau procedurilor estetice pot ajunge să semene între ele, îndreptându-se spre un ideal comun al frumuseții.

Eu fiind un om pasionat de artă și un om care călătorește mult, care se informează foarte mult, pe lângă toate metodele și tehnicile strict chirurgicale din domeniul meu, consider că șarmul personal este foarte important.

Având în vedere că fiecare persoană este unică, există anumite aspecte ale structurii feței care nu pot fi modificate prin intervenții estetice. Din această cauză, modificările aduse zonelor tratate trebuie să fie în armonie cu regiunile care nu sunt subiecte ale intervenției. Spre exemplu, pentru o față alungită și ovală, nu putem realiza aceeași modificare a nasului care s-ar potrivi unei fețe rotunde și scurte.

Aici intervine educația și deschiderea artistică a chirurgului, care nu trebuie doar să copieze o procedură, ci să o adapteze individual, în funcție de fiecare fizionomie în parte. Prin abordarea unică a fiecărui pacient se poate atinge un echilibru între aspectul estetic dorit și armonia naturală a trăsăturilor faciale.

Exista o formulă matematică a frumuseții?

Desigur, există și această  formulă, descoperită de Pitagora, care explorează  estetica chipului uman prin raportul de aur. Observațiile au demonstrat că atunci când anumite elemente ale feței se încadrează în acest raport, conform cu formula pitagoreică, rezultă într-o întruchipare a frumuseții. În plus, există proporții distincte, bazate pe treimi și jumătăți, care țin cont de dimensiunea ochilor, înălțimea buzelor și proiecția nasului, și atunci când aceste proporții sunt respectate, se obține un chip cu adevărat armonios.

Medicul estetician care stăpânește aceste formule și raporturi are toate atuurile pentru a obține rezultate predecibile și estetic plăcute. Chirurgia plastică nu este doar știință și tehnică, ci este și artă pentru că modelează forma corpului. O educație artistică la chirurgul plastician poate să ofere rezultate superioare.

Ce rol joacă șarmul în frumusețe?

Consider că șarmul poate deține o valoare superioară în comparație cu frumusețea statică conferită de proporțiile ideale. O persoană carismatică, chiar dacă nu se încadrează în tiparele clasice ale frumuseții, poate emana o atracție deosebită. Este important de menționat că șarmul prezintă un dezavantaj în sensul că poate fi perceput doar de către cei cu care individul interacționează.

Șarmul, asemenea frumuseții naturale, reprezintă daruri ale naturii pe care nu toți au privilegiul de a le încorpora în ființa lor. Cu toate acestea, partea pozitivă constă în faptul că chirurgia estetică poate interveni pentru a corecta anumite aspecte fizice. Personal cred că șarmul, asemenea tuturor lucrurilor pe care le obținem în viață, poate fi obținut, dar necesită un efort considerabil mai mare decât cel oferit în mod natural.

Știm să îmbătrânim? De la ce vârstă încep să se îngrijoreze femeile și bărbații din România legat de chipul lor?

Cred că suntem prima generație care învață să îmbătrânească (într-un mod integrat: minte, corp, suflet). Grija față de îmbătrânire variază foarte mult de la individ la individ, am întâlnit persoane îngrijorate la 20 de ani de îmbătrânire, precum și persoane de 60 de ani care nu păreau afectate de înaintarea în vârstă.

Ne aflăm într-o epocă în care suntem martorii primei generații care învață arta trecerii prin viață. În general, femeile după vârsta de 35 de ani și bărbații după vârsta de 40 de ani manifestă o preocupare sporită față de fenomenul îmbătrânirii. Acesta este momentul în care mulți încep să ia în considerare procedurile estetice de anti-aging, căutând soluții care să le ajute să păstreze vitalitatea și frumusețea în timp.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Societatea în care trăim determină avantajele pe care le au persoanele cu o înfățișare atrăgătoare în interacțiunile lor profesionale și sociale cu ceilalți."
    Aici e toata povestea. Si totul se petrece la fel de mii de ani. Oamenii au cautat mereu frumusetea, in toate cele, inclusiv sau mai ales frumusetea umana. Nu e ceva ce apartine timpului prezent, doar ca prezentul ne aduce in contact cu mii de persoane. Avem posibilitatea nemasurata de a comunica, de a interactiona, de a cunoaste si a ne face cunoscuti. Tehnologia actuala a facut mai usor de indeplinit dorinta oamenilor de a fi mai frumosi, mai atragatori, ceea ce le faciliteaza succesul in relatia cu semenii. Ii ajuta sa fie mai buni, mai competitivi pentru ca sunt mai siguri pe ei. Multi considera ca succesul vine mai usor atunci cand arati "bine". Ai mai multa incredere in tine si in ceea ce stii sa faci, in cine esti. Poate nu e corect intr-o lume idala, dar in lumea nostra e o realitate. La fel de importante sunt si hainele. Ne asigura acel confort si ne face sa ne simtim mai bine. Moda a aparut si s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, la fel si produsele cosmetice. Desigur, ca intotdeauna, oamenii sar peste cal, exagereaza, cad in extreme. Tot ce e mult, in exces dauneaza grav sanatatii. Asta se stie. Ca sunt oameni fara busola (in special femeile) care, cu concursul multor medici dornici doar de bani si de faima, ajung sa faca operatii peste operatii, devenind corpuri pline de taieturi, ajustari, modificari. Masti ambulante, fizionomii deformate pana la absurd. Dar asta e altceva. Derapaje vor fi mereu indiferent de problemele in discutie. In final e si o chestie ce tine de psihic, de un anumit echilibru interior, de educatie, de anturaj, familie si mediul in care a crescut acea persoana. E ca anorexicul care are 48 kg, la 1.70 inaltime si varsta de 30 de ani si care continua sa vomite tot ce mananca pentru ca e prea gras. Si nimeni si nimic nu poate sa-i schimbe ideea. Mai bine moare decat sa vada 49 de kg pe cantar.

    "Cele mai vechi produse de machiaj descoperite, puse în cutii de ceramică au o vechime de peste 5000 ani. Primul manual de cosmetologie este cel al Cleopatrei. Şi tot de la ea se pare ca avem şi primul parfum numit Kiphe (un amestec de miere, vin, smirnă, trestie parfumată, trandafir). "https://make-up-history.weebly.com/istoria-produselor-cosmetice.html

    Sunt convinsa ca daca exista chirurgia estetica in acele timpuri, o gramada de insi ar fi apelat la ea.
    In prezent cred ca medicului ii revine rolul de a tempera si de a armoniza excesele pacientilor (in special femei) si de a comunica si lamuri in privinta unor operatii care nu sunt chiar deloc necesare.

    P.S. In genere, oamenii sunt OK cu infatisarea lor, dar toti (in special femeile) am avut zile in care nu ne place deloc cum aratam. Orice am imbraca, oricum ne-am aranja, nimic nu ne vine bine - clar, problema psihologica, dar ne trece si ne revenim, nu dam fuga la medic sa facem niste ajustari. Asa ca problema asta caracterizeaza o mica parte din populatie si cred ca tine mult de psihicul fiecaruia.

    P.S.2 Interesant va deveni momentul in care, in viitor, sa zicem prin 2123, intr-o societate avansata si dezvoltata caracterizata de accesul simplu si total la tehnologie, toata lumea va apela la operatii estetice. Deci oamenii se vor auto-nivela: toti vor fi seducatori, frumosi, zvelti, inalti, extraordinari. Atunci ce oare ii va mai departaja? Cred ca pot sa raspund: inteligenta, desteptaciunea. Abia atunci intelectul va fi pus pe primul plan. Intr-o lume uniforma din punct de vedere fizic, mintea isi va recapata importanta meritata. Sa avem rabdare. Mai e putin pana in 2123.
    • Like 1
  • Nume check icon
    Nu cred ca un astfel de articol care promoveaza industria "frumusetii" ar trebui sa fie publicat sub egida Habits by Republica pentru ca in nici un caz nu este un obicei "sanatos", la fel ca si promovarea modei in general. Revenind la subiect aici exclud din prima cazurile medicale care au neaparat nevoie de astfel de servicii, dar in rest nu cred ca o promovare a acestei industrii este sanatoasa pentru ca incurajeaza nesigurantele oamenilor si discriminarea fata de ceilalati.
    • Like 1
    • @ Nume
      Andrei check icon
      Perfect de acord. Cu riscul de a fi blamat, adaug faptul că termenul generic "cocălăreală" , din punctul meu de vedere, include și aspectul acesta și afișarea ostentativă a luxului (de la gadgeturi la iahturi). Bineînțeles, la fel, exclud nevoile medicale sau justificate tehnologic. Fac apel la bună-cuviință, nu la codul lui Hammurabi...
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult