Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Dr. Gabor Maté: „Stresul îți poate salva viața, dar stresul cronic te poate pune în pericol”. Medicul vine în România pentru a vorbi despre „vindecare într-o cultură toxică”

Gabor Mate

Pe 16 și 17 Octombrie, medicul Gabor Maté va susține la București conferința „Normal Anormal”. Discutăm astăzi cu Diana Vasile, membru fondator și președinte ISTT, psiholog și psihoterapeut de traumă, despre nevoia unor astfel de evenimente pe piața din România și, în general, despre nevoia noastră de vindecare. Altfel spus, despre cum putem face să fim bine cu noi.

În cadrul evenimentului de la București, Dr. Gabor Maté va aduce în discuție aspecte din noua sa carte, Mitul nomalității - Trauma, boala și vindecarea într-o cultură toxică, nelansată încă în România, dar pe care participanții la eveniment vor putea să o achiziționeze cu autograf. Conform specialistului, boala este o reflectare naturală a vieții trăite într-o cultură, într-o societate anormală, toxică, în care ne îndepărtăm din ce în ce mai mult de cine suntem noi cu adevărat. El este de părere că există conexiuni clare între suferințele noastre și presiunea care vine din mediul în care trăim și pe care suntem nevoiți să o suportăm zi de zi. Iar posibilitatea vindecării există atâta timp cât există viața.

Ce ne puteți spune despre această „cultură toxică” despre care vorbește Dr. Maté? Este societatea în care trăim una toxică?

Diana Vasile: Societatea în care trăim este o societate care promovează informații, acțiuni, strategii care pun multă presiune pe noi, induc frică, chiar teroare, ne obligă la activism continuu, fără șanse mari de odihnă și relaxare. De aceea, ele sunt în dezacord cu funcționarea noastră fizică și psihică de bază. Ne obligă la comportamente și răspunsuri care nu sunt în acord cu nevoile noastre fundamentale: nevoia de odihnă, de conectare emoțională securizantă, de a aparține unei comunități stimulative și protective, de reglaj al ritmului nostru natural, etc. Ca urmare a mecanismelor noastre firești de a ne adapta la mediul în care trăim și a plasticității organismului nostru, noi ne modelăm după aceste influențe nepotrivite și ajungem să producem disfuncții în mecanismele noastre fizice și psihice. De aici până la dezvoltarea de patologii corporale și/sau psihologice este doar un pas.

Cum îi ferim pe copiii noștri de toxicitatea mediului înconjurător? Cum ne putem asigura că avem o relație echilibrată cu ei?

Ca să ne ferim copiii, ar trebui să ne ferim și pe noi înșine. Să nu mai promovăm mesaje și acțiuni toxice, agresive, bazate pe frică mai mult decât pe ceea ce produce creștere și dezvoltare. Este necesar să ne observăm, să ne cunoaștem, să obținem un echilibru interior, să dezvoltăm comportamente și strategii de acțiune care să promoveze sănătatea mult mai mult decât să ne ferim de rău și boală sau să rezolvăm probleme. E important să nu mai creăm probleme. Este important să ne creștem capacitatea de a construi relații securizante cu copiii, capacitatea de a oferi informații corecte, adică în acord cu modul natural de funcționare a organismului. Aceste relații și informații adaptate vor permite dezvoltarea copiilor, dezvoltarea comunităților și dezvoltarea unor societăți mai degrabă reglatorii, adică mai sănătoase. 

Cum facem față stresului în această societate tot mai „poluantă”, o societate care întreține și menține stresul?

Învățând cum funcționează organismul, cum recunoaștem stresul acut și stresul cronic, cum gestionăm factorii stresori, cum ne gestionăm emoțiile astfel încât să prevenim stresul cronic și consecințele acestuia (în special frica, furia, neputința). Învățând să construim relații stimulative și să limităm agresivitatea față de noi înșine și față de ceilalți, Construind un stil de viață stimulativ pentru sănătate și dezvoltare, atât pe plan fizic, cât și psihologic.

„Stresul e răspunsul la o amenințare. Stresul îți poate salva viața, dar stresul cronic te poate pune în pericol”.

Dr. Gabor Mate

În condiții de stres și traumatizare, dezvoltarea se blochează. Stresul accentuat și pe termen lung epuizează potențialul psihic și fizic al organismului, creând astfel o bază foarte propice apariției bolilor, tulburărilor de orice fel și complicațiilor în relațiile și viața noastră.

Observăm un trend in piața muncii în ultimii ani și anume că tot mai multe persoane se reprofilează profesional optând pentru meseria de psiholog sau psihoterapeut. Poate fi o cauză chiar nevoia de a ne crește calitatea vieții și de a învăța cum să facem față aversiunilor?

Într-adevăr, există această tendință. În opinia mea, acest lucru demonstrează nevoia din ce în ce mai conștientizată de autocunoaștere, de auto-îmbunătățire a calității vieții. Ea demonstrează ceea ce știința psihologiei arată de mult timp: că aceste cunoștințe sunt obligatorii pentru viața noastră de zi cu zi, sunt cunoștințe teoretice și practice pentru sănătatea publică. Și pentru că ele nu se regăsesc încă în mod serios în programele școlare de la toate nivelurile, atunci ceea ce poate fiecare om să facă este să caute informațiile și practica pe cont propriu. Desigur, un alt factor îl reprezintă acomodarea societății cu această profesie, cu diferențierea ei de profesia medicală (în special, de psihiatrie), cu efectele ei pozitive asupra vieții unei persoane și asupra familiilor și grupurilor și cu scăderea stigmatului asociat profesiei de psiholog, psihoterapeut și sănătății mintale, în general.

„Ajunși într-o anumită situație, cei mai mulți oameni vor să înțeleagă adevărul despre ce s-a întâmplat. Vor să înțeleagă ce și de ce s-a întâmplat iar asta este pentru ei ca o eliberare.” 

Dr. Gabor Maté

Cum a ajuns aici profesionistul Diana Vasile? Ce anume v-a determinat să îmbrățișați această meserie și ce vă motivează să mergeți mai departe?

Am fost dintotdeauna curioasă, studioasă, mi-au plăcut oamenii și am fost în preajma lor. Mi-a plăcut să fiu de ajutor și să primesc sprijin. M-au interesat dintotdeauna trăirile și modul de gândire al oamenilor, am vrut să îmi înțeleg propriile capacități, vulnerabilități și limite; am fost fericită să descopăr că s-a reînființat facultatea de psihologie imediat după revoluție și am ales să merg pe acest drum. După primul an de studiu, am simțit că sunt pe drumul potrivit mie. Apoi, întâlnirea cu psihoterapeutul australian Francis Macnab în anul 1999 mi-a deschis larg mintea și sufletul către psihologia și psihoterapia traumei, simțind că această arie are mult de oferit ca explicații și impact asupra calității vieții, și că există mult spațiu de dezvoltare în viitor. Anii ce au trecut și ceea ce se întâmplă azi arată că mentorul meu a fost cu adevărat vizionar, iar rezultatele cunoașterii și practicii mele îmi aduc o profundă împlinire.

Fiindcă discutam de stres mai devreme, este meseria de psihoterapeut una stresantă? Cum se descurcă psihoterapeutul cu propriile probleme emoționale?

Meseria de psihoterapeut are, desigur, provocările ei și, ca urmare, implică un nivel de stres considerabil. Parte din formarea profesională ca psihoterapeut presupune – și cred, pe bună dreptate, să treci printr-un proces destul de lung de autocunoaștere, auto-transformare, de psihoterapie cu un profesionist experimentat. Cu alte cuvinte, trecem prin procesul pe care ulterior îl vom ghida pentru alte persoane. Cu cât acesta este mai bine condus și cu cât persoana psihoterapeutului are mai multe resurse și capacități, cu atât psihoterapeutul este atent la propriile emoții și la propriile dificultăți cu care se confruntă. Astfel va fi capabil să construiască soluții adaptate contextului și stresului aferent cu care se confruntă. Cele mai importante strategii recomandate de ghidurile de bune practici internaționale este construirea unui stil de viață echilibrat, apelarea la sprijinul colegial în momente dificile, păstrarea unui mod de lucru colaborativ în echipe și formarea profesională continuă. Toate acestea facilitează un nivel înalt de profesionalism și păstrarea pe termen mai lung al unui nivel optim de sănătate psihică.

Ce se va întâmpla în cadrul conferinței „Normal Anormal” din 16 și 17 Octombrie?

Conferința „Normal Anormal” este o oportunitate de a ne conecta profund cu Gabor Maté, omul și profesionistul, cu cei prezenți fizic sau online în același loc și timp. Această conectare aduce un plus de înțelegere emoțională a propriei dezvoltări, a propriei relații cu părinții, a relației cu copiii proprii, a nevoii noastre fundamentale de a fi acceptați în relațiile noastre așa cum suntem, în acord cu natura noastră umană și cu diferențele dintre noi. Întâlnirea, conectarea, dialogul, deschiderea către experiență, învățare, transformare, sunt toate catalizatori ai dezvoltării și sănătății noastre prin facilitarea sentimentului de a fi normal, acceptat și valorizat de către ceilalți și a capacității de a genera acest sentiment în cei din jurul tău.

Conferința din 16 și 17 octombrie susținută de Dr. Maté este un eveniment unic în România, poate cel mai important eveniment dedicat sănătății mentale și relaționale din acest an. Vor fi două zile pline în care ne propunem să discutăm despre 1) Relația dintre adulți și copii în prima zi a evenimentului (Cum să reechilibrăm balanța în relația adult-copil) și 2) Mitul normalității. Vom discuta despre noua carte a lui Gabor Maté, vom primi informații valoroase direct de la autor. Vom avea sesiuni de autografe. Vom împărtăși experiențe. Vom răspunde întrebărilor publicului. Și nu în ultimul rând, sperăm că vom aduce mai multă lumină asupra modalităților de vindecare aflate la îndemâna fiecăruia dintre noi.

************************

Diana Vasile este psiholog, psihoterapeut de traumă, cadru didactic universitar și președintă a Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT). De mai bine de 10 ani, Diana Vasile împreună cu o echipă întreagă de specialiști în diverse domenii în cadrul ISTT, promovează în rândul specialiștilor, dar și în rândul publicului larg, cunoștințe despre funcționarea sănătoasă a psihicului, despre trauma psihică și intervenții specializate în tratamentul acesteia. ISTT oferă suport celor care au nevoie și solicită asistență psihologică (persoane adulte, copii, adolescenti, cupluri, familii si grupuri), oferind, în același timp, un cadru de dezvoltare profesională pentru specialiștii din domeniu care doresc cursuri acreditate de formare, specializare și perfecționare în domeniul psihotraumatologiei.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult