Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
După pata de culoare din istoria recentă a turismului românesc, pe care o vom numi în continuare Elena Udrea, tradiția transpartinică inițiată acum 25 de ani, pe vremea lui Dan Matei Agathon, de a pune șef la un minister al turismului o persoană care nu are nicio legătură cu domeniul, este preluată cu maximum succes și de actualul guvern.
După ce a trecut probele hilare ale comisiei parlamentare, unde majoritatea întrebărilor nu necesitau un răspuns mai complex decât „Da, am în plan”, Mircea Titus Dobre este ministrul Turismului. Un ministru cu o experiență ce tinde la zero în domeniu, dar, cu siguranță, cu conexiuni solide pe litoralul județului Constanța.
Presa a publicat sec CV-ul domnului ministru, însă de aici trebuie să reținem câteva aspecte legate strict de domeniu turismului, aspecte trecute cu o mare ambiguitate:
- Universitatea "Marc Bloch" Strasbourg, Franţa / Cursuri limbi străine (engleză şi franceză) / 1997 – 2001
Se induce ideea că a absolvit vreun ciclu universitar complet, dar „cursuri de limbi străine” pot fi și cursuri de două săptămâni pe vară. Oricum, și așa, una dintre condițiile cheie pentru un ministru al turismului ar trebui să fie cunoașterea la perfecție a cel puțin unei limbi străine. Trebuie să le explicăm oaspeților, pe înțelesul lor, că „the ducks came from the trucks”. Cel puțin, aceste cursuri par a fi de ajutor.
- Diplomă de Management în specialitatea Turism, Hotel şi Restaurant 2002 – 2003
Să nu credeți că este vreun „big deal”, vreun „MBA” deghizat sub o modestă denumire. Cel mai probabil sunt cursurile pentru obținerea brevetului de turism. Toți managerii de hotel ori agentii de turism din România au acest curs făcut, deoarece era obligatoriu. În momentul de față, cred că numărul lor tinde către 10.000.
- În perioada 2007 – 2008 a obținut nu mai puțin de 8 certificări de Ministerul Muncii, Familiei si Egalităţii de Şanse şi Ministerul Educaţiei.
Fără legătură directă cu domeniul turismului, trebuie să apreciem asiduitatea cu care a studiat.
Și să nu uităm faptul că domnul ministru este absolvent al universității de prestigiu mondial „Spiru Haret”.
Să revenim un pic la audierile din comisia parlamentară. În primul rând, întrebările au fost atât de vagi și de generale, încât și un absolvent mai harnic de la ciclul gimnazial ar fi putut da niște răspunsuri civilizate. Membrii comisiei ori nu au nici cea mai mică, vagă noțiune turistică, ori, efectiv, au vrut să îl treacă prin comisie pe domnul Dobre, pe repede înainte. Dintre elementele forte ale planului pe care îl are pentru revigorarea turismului românesc citez câteva:
„Domeniu schiabil între Poiana Brașov și Predeal”…care să ajungă în cele din urmă până la Azuga.
În mod normal, ar fi trebui suspendată audierea pentru o pauză de râs. Evident, domnul Dobre nu s-a uitat pe globul cu județul Brașov, pentru a vedea că îngenuncherea Ischgl-ului sau a St. Moritz-ului este imposibilă.
„Anumite stațiuni pe care să le dezvoltăm în 2018”
Adică să avem în fiecare zonă niște poli de interes regional. Dl. Dobre s-a gândit la vreo 5. Suspectez că două vor fi de pe litoral, una va fi Poiana Brașov, iar restul imposibil de reabilitat. Dl. Dobre pare că sare peste niște elemente fundamentale din Constituției cum ar fi „garantarea proprietății”. Pentru a înțelege la ce mă refer, vă scriu două cuvinte: Băile Herculane.
„Să luăm din fiecare județ câte o stațiune pe care să o rebilităm.”
În primul rând sloganele astea comuniste pică foarte bine în context „să luăm”, „să facem”, „să dregem”. Apoi, așteptăm cu mare interes reabilitarea stațiunilor turistice din județele Teleorman, Olt, ori Galați.
Despre zona de sud a litoralului: „Chiar nu m-am gândit la un centru turistic,[...] dar, cu siguranță, vom găsi o soluție”. Aici nu prea avem ce comenta, cu atât mai mult cu cât dl. Dobre este din Constanța.
Dl. Dobre a aplicat încă din faza de audieri o lovitură dură turismului românesc, afirmând că promovarea României prin intermediul parteneriatului public-privat se va reduce strict la activitatea de târguri, și aici numai la rezolvarea problemei cu standurile. Atât a înțeles dl. Dobre. Asta este cea mai îngrozitoare problemă a turismului românesc: prezența penibilă la târgurile internaționale.
Mai mult de atât, speranțele pe care diverse ONG-uri locale ori companii locale și le puneau existența parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea turistică a zonelor s-au dus, momentan, pe apa Sâmbetei.
Partea bună este că dl. ministru dorește să rezolve problema finanțării participării României la târgurile internaționale, neștiind că nu finanțarea a fost problema, ci managementul. De fiecare dată.
În timpul audierilor, dl. Dobre a punctat și echivalentul a „în următorii 2 ani vom avea 1234.23 km de autostrăzi”. A spus că unul dintre punctele importante ale programului să este „crearea unei Constituții a Turismului” prin comasarea și eliminarea celor 72 (!!) de acte normative care guvernează industria în acest moment. Acest deziderat se află pe masa guvernanților încă de dinainte de ministeriatul Elenei Udrea, între timp oamenii din industrie au cam renunțat la idee, sperând ca măcar unele reglementări ce datează de la începutul anilor ‘90’ să fie aduse la cerințele contemporane.
După 25 de ani, avem guvernul unui singur om și asta se vede în calitatea membrilor guvernului. Mircea Titus Dobre nu face exceptie.
Înființarea unui Minister al Turismului, în esență, este un lucru bun. Dar am mai avut acest minister în trecut, și nu numai odată, și experiența ne-a spus că existența lui nu a adus nimic bun și nimic concret. Mai degrabă, în acest moment, existența acestui minister se justifică prin organizarea unui „guvern de cumetrie”, nicidecum prin organizarea unui guvern care să aibă stabilite niște repere clare și niște direcții solide de dezvoltare a aceste industrii.
Din păcate, cel puțin pe termen scurt, înființarea Ministerului Turismului și automata desființare a Autorității Naționale pentru Turism nu aduce nimic bun, din contră. Va aduce, probabil, o perioadă de stagnare a proiectelor și o reluare a negocierilor pe o sumă de teme importante. Pe scurt, va aduce o pierdere de timp și de bani.
O scăpare, o rază de lumină ar fi apariția unor consilieri tineri și școliți (da, avem și din ăștia în turism) care să îi arate ministrului calea spre progres. Dar și aici, există riscul să apară cineva care să pună vreo întrebare naivă privind direcționarea unor sume de bani de la buget către ceva evenimente dubioase de promovare a stațiunii Mamaia, ori către vreun studiu de fezabilitate privind dezvoltarea turistică a județului Teleorman.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.