Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Dragă Attila, hai să-ți zică Mitică de ce taxele tale nu îmbogățesc Bucureștiul: Capitala dă grosul la buget și ia înapoi sub 20 la sută

„Salvăm Oradea de București. Taxele noastre să îmbogățească Ardealul, nu Capitala”. Este mesajul de pe panourile pre-electorale amplasate de UMDR în Oradea. Altele similare pot fi văzute în Cluj-Napoca.

Pe net comentariile nu au întârziat să apară, după ce „miticii” au fost acuzați că trăiesc din taxele ardelenilor în general și ale maghiarilor, în special.

Ce spun însă cifrele? Contactat de Republica.ro fostul secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, a declarat că Bucureștiul este cel mai mare contributor net la bugetul de stat, mult mai are decât orice alt oraș din România. 

În cazul Bucureștiului, doar 15-20% din banii virați la bugetul de stat din taxe și impozite se întorc la comunitate, estimează Gabriel Biriș. În cazul municipiului Cluj-Napoca, ponderea este în jur de 40%, apreciază fostul secretar de stat din Finanțe.

„Este vorba de câți bani dă la bugetul de stat și cât primește înapoi. De departe Bucureștiul are cea mai mică rată de întoarcere locală a impozitelor plătite de locuitori. Per capita știu că Bucureștiul stă cel mai prost. Dar mesajul (UDMR) este unul de divizare, nu e de unire. Și să salvăm ce?”, a comentat Biriș, care a adăugat zâmbind că i „s-a părut ciudat că mesajul este în limba română”.

„Cu siguranță toate localitățile reședință de județ, orașele mari, de la București la Cluj, Oradea, Brașov, Iași, dau bani zonelor mai defavorizate, care primesc de la bugetul de stat mai mulți bani decât dau la buget. Categoric nu poți spune că Ardealul îmbogățește Bucureștiul, pentru că Bucureștiul este contributor net, dar dacă vrei poți spune că Ardealul îmbogățește Teleormanul, Vasluiul, care primesc mai mult decât dau la buget”, spune Dragoș Cabat, analist economic şi unul dintre proprietarii companiei de consultanţă Financial View.

Pe de altă parte, liderul UDMR Cluj, citat de presa locală, a declarat că mesajul de pe panoul publicitar se adresează atât maghiarilor, cât și românilor.

„Mesajul de pe panoul nostru publicitar nu implică vreo conotație segregaționistă. Dimpotrivă, mesajul se adresează atât maghiarilor, cât și românilor. Până la urmă noi promovăm un subiect despre care nu s-a mai vorbit. Autonomia administrativă și fiscală va aduce beneficii întregii comunități, și maghiarilor, și românilor. De altfel acest subiect a fost abordat de atâtea ori, inclusiv de politicieni români”, a spus liderul UDMR Cluj, Csoma Botond, citat de actualdecluj.ro.

Potrivit unor date trimise în 2012 de Ministerul Finanțelor la solicitarea Gândul, statul a încasat de la toate judeţele şi Municipiul Bucureşti taxe şi impozite în valoare de peste 25,5 miliarde de euro. Către judeţe s-au întors de la bugetul de stat, sub forma cotelor defalcate din impozitul pe venit şi din taxa pe valoare adăugată, circa 6,5 miliarde de euro. 

Până la publicarea articolului, Ministerul Finanțelor nu a răspuns la solicitarea Republica.ro privind date mai recente legate de sumele cu care județele și municipiul București contribuie la bugetul de stat și sumele care se întorc la comunitate prin bugetele locale.

Cum se întorc la comunități banii cetățenilor

Radu Georgescu, managing partner al companiei de consultanţă fiscală CFO Network, a explicat pentru Republica.ro cum se întorc la comunități banii cetățenilor.

„Din punct de vedere al încasărilor la bugetul statului, se observă că bugetul se bazează într-o proporție foarte mare pe populație - aproximativ 80%. Companiile contribuie cu doar 10%”, spune Radu Georgescu.

Spre comparație, în Germania populația contribuie cu 60%, iar companiile cu 40%.

Acest lucru este determinat de faptul că în România câștigurile de capital sunt impozitate la un nivel scăzut, pe când munca este impozitată foarte mult, a explicat Radu Georgescu.

Populația contribuie la încasările la buget cu taxele pe consum: TVA, accize; impozite pe salarii; contribuții salariale; taxe locale.

sursa: Ministerul Finanțelor - execuția bugetară la 31 august, calcule Radu Georgescu

Cea mai mare parte din cheltuieli merge către pensii și asigurări sociale

Banii încasați de stat sunt distribuiți conform bugetului de stat aprobat, către consilii județene, primării, ministere.

„Aceste instituții plătesc salarii, pensii, cheltuieli curente. Ce mai rămâne se duce la infrastructură. Cea mai mare sumă  se duce către pensii și asigurări sociale - 36%, iar la salarii - 25%. Cheltuielile în infrastructură sunt cele care ar putea dezvolta România, dar acestea reprezintă doar 9%”, explică consultantul fiscal.

De exemplu în SUA, investițiile în infrastructură reprezintă 17% din totalul cheltuielilor. 

sursa: Ministerul Finanțelor - execuția bugetară la 31 august, calcule Radu Georgescu

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un alt exemplu de rationament viciat. Bucurestiul apare ca mare contributor pentru ca este capitala si in sistemul ultracentralizat roman acolo se scurg toti banii, intr-o uriasa pusculita din care se poate fura pe alese si pot da pomeni politice. Acesta este sistemul conceput de Iliescu pentru a putea controla rezultatele alegerilor si cu el functionam. Cu rezultatele care se vad.
    • Like 2
  • Deci, cand un politician infect din Bucuresti da banii din taxele ardelenilor in moldova ca sa fie ales din nou, doar pentru ca nu tine banii pentru el, inseamna ca nu fura, nu ?

    • Like 0
  • ...este firesc sa remarci cata prostie isi da mina in a explica ceva care nu trebuie explicat....autorul cind a zis " .......sa salvam de Bucuresti " se referea CLAR la administratia centrala care isi are sediul in Bucuresti si nu la orasul Bucuresti ca administratie,....ESTE ASA GREU DE INTELES ? administratia centrala , GUVERNUL este ordonator de fonduri si credite.....
    • Like 5
  • Csaba check icon
    Stimată Doamnă! Normal că București-ul, ca oraș este net contribuitor, ceea ce este și normal. Pentru simplu faptul că majoritatea bugetarilor care lucrează în administrația centrală - fiind angajați la instituțiile deconcentrate din județe, își impozitele și contribuțiile în București - polițiști, militari, etc. Dar și fără acestea, este normal ca capitala să fie contribuitor important. În mesajul UDMR, nu se refereau la București ca capitala și unitate teritorială administrativă, ci București-ul în acest caz reprezintă administrația centrală, care cumulează totul, și apoi redistribuie. Dacă am avea o administrație eficientă, cu un algoritm clar al taxelor, de exemplu 70% din totalitatea taxelor fiscale - excepție contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate, ar rămâne la nivel local, inclusiv București ar deveni un oraș și mai înfloritor, iar administrația centrală ar primi 30% din acestea. Să luăm cazul Sebeșului, are 3-4 companii mari (Mercedes etc), dar aceste companii sunt încadrate la categoria marii contribuabili, drept urmare Sebesul nu primește decât impozitul pe teren imobil, eventual pe mașini, iar pentru a avea fonduri pentru reparații de drumuri, primarul bate drumul până București, și stă în fața uși ministerului finanțelor, poate poate ceva pică. În fond, ideea de bază a mesajul, că principiul subsidiarității nu este respectat din punct de vedere financiar.
    • Like 6
    • @ Csaba
      check icon
      Tot respectul pentru comentariul dumneavoastra. Cred ca nimeni nu are ceva impotriva unei reforme fiscale, dar eu unul am clar ceva impotriva unor abordari de genul "salvam Oradea de Bucuresti", Mitici, Miticii sunt hoti si alte kkt-uri si frustrari demne de o minte limitata, a federalizarii c-asa am citit noi pe net ca e mai bine si suntem si noi mari fani de cand am auzit desi nu prea stim noi ce-i aia, dar ne dam si noi cu parerea ca e cool. Chiar si dupa aceasta reforma fiscala, parerea mea e ca vom ajunge tot acolo, adica in medie vor ramane in judete fix aceleasi sume ca si acum. Daca ne uitam, impozitul pe profit/venit e 16%, TVA 20% asa ca tind sa cred ca tot pe-acolo va fi si contributia fiecarui judet mediu la bugetul central, poate spre un 30% cel mult. Judetele mari oricum vor contribui mai mult pentru a compensa pentru judetele mai sarace, deci vom ajunge tot acolo..... Parerea mea e ca e mai putin important mecanismul si mai importanti sunt oamenii. Ca suntem monarhie, republica parlamentara, republica prezidentiala, conteaza mai putin. Pe sistemul: degeaba adoptam modelul suedez, pentru ca noi nu suntem suedezi. Corupti o sa fim indiferent de sistem, Dragnea acelasi o sa fie, indiferent de sistemul politic/administrativ. Orice sistem functioneaza (in anumite limite), cat timp e un sistem de bun simt si lumea respecta regulile. Degeaba federalizam noi sau ce kkt facem, daca noi tot corupti ramanem. Asta cu descentralizarea mi se pare ca de multe ori e o scuza a unor incompetenti. Mergeti in Tg Neamt sa vedeti ce oras frumos, ingrijit si civilizat. Si ei traiesc in acelasi sistem "de kkt". Omul sfinteste locul... iar cand nu poate, da vina pe sefi. E-n firea umana, asa se intampla si-n companiile private: nu pot, dau si eu vina pe astia de la centru ca-s prea birocrati. Din pacate/fericire, e doar o scuza ieftina de multe ori.
      • Like 0
    • @
      ce multe subtilitati si ironii postati aici, chiar ma mir cum o unicelulara poate face asa mult zgomot pt nimic :) "Omul sfinteste locul... iar cand nu poate, da vina pe sefi." adica seful nu este om :) este un ruda cu unicelularul :)
      • Like 1
    • @ Andriescuus Lucian
      check icon
      Sunt chiar pe fata, nu-s deloc subtil, pluri-celularule :D
      Te-ai prins cu e cu i-urile alea, cate pui si unde?
      • Like 0
    • @
      Nu esti foarte coerent :)
      • Like 0
    • @ Andriescuus Lucian
      check icon
      Macar te-am invatat ceva: o replica pe care o tot repeti. Oare ce spune asta despre tine? Polly wants a cracker?
      • Like 0
  • Nu ai dreptate Loredana.
    Fabrica de bere Bergenbier din Blaj. Vad adresa oficiala: Bucuresi, Drumul Taberei, bl. OD 3, sc. F, et. 9.
    Mai sa fie! Asta'i bloc de garsoniere.
    Dupa ce'am sapat nitel am aflat. Mitica obliga toate marile investitii sa aiba had office'ul in Bucuresti ca sa plateasca taxele acolo.
    Mosu lu' al batran pe care l'am prins si eu (facuse prima bataie catana la 'nparatu) avea o vorba despre unire: (scuzati ca nu prea era scolit) "
    • Like 2
    • @ Viorel Ludusan
      check icon
      http://www.economica.net/harta-judetelor_80453.html Capitala singură produce nu mai puţin de 17,5% din bugetul naţional, chiar şi fără marii ei contribuabili. Împreună cu ei, fac peste 63% din bugetul de venituri al României, care s-a ridicat în 2013 la 173,55 miliarde de lei. Celelalte judeţe sunt mult în urma Capitalei, iar unele dintre ele abia au reuşit să adune o jumătate de miliard într-un an întreg.Iată cum arată topul pe judeţe (milioane lei):1. Marii contribuabili* 79.4592. Bucuresti 30.4163. Constanta 5.9684. Cluj 4.3225. Ilfov 3.9606. Timis 3.8577. Prahova 2.974*)Marii contribuabili sunt, în general, firme de mari dimensiuni. Sunt 2.500 în toată ţara, iar contribuţiile lor la buget sunt contabilizate separat şi nu apar în dreptul judeţului în care activează.
      • Like 0
  • pentru o evaluare corecta trebuie sa ne raportam la o serie de indicatori recunoscuti international. INDICATORI ECONOMICI : 1. Beige Book - rapoarte regionale ale bancilor, 2. Business Outlook Survey - raport lunar asupra managerilor de achizitii din conducerea firmelor manufacturiere, 3. Consumer Confidence Index (CCI) - un sondaj asupra unui esantion de 5000 de gospodarii, menit sa releve sanatatea financiara, puterea de cumparare si increderea consumatorului obisnuit. 4. Consumer Credit Report - estimeaza schimbarile in totalul sumelor imprumutate catre populatie, fonduri care sunt folosite in
    general pentru achizitia de bunuri. Imprumuturile garantate cu ipoteca nu sunt incluse in acest raport. 5. Consumer Price Index - Utilizeaza un “cos de bunuri” pentru a compara de la an la an o gama de produse, cu accent pe produsele folosite zilnic de consumatori. Preturile la lapte, oua, pasta de dinti vor fi cuprinse in acest indicator. Exista doua tipuri de CPI: CPI pentru salariatii din mediul urban (CPI-W) si CPI pentru consumatorii din mediul urban (CPI-U). 6. Durable Goods Report - ofera date despre comenzile primite de peste 4000 de producatori de
    bunuri de folosinta indelungata, care sunt definite ca bunuri cu pret ridicat si durata de viata de peste 3 ani (masini, turbine etc). 7. Employee Cost Index (ECI) - este un index care arata modificarile salariilor, bonusurilor si beneficiilor fata de trimestrul anterior prezentat ca tarif/ora. Sunt acoperite toate sectorele ne-agricole, cu exceptia bugetarilor (care ar trebui sa reprezinte doar 2-3% din forta de munca). 8. Employee Situation Report - Este alcatuit din doua studii : a) “establishment survey” - acoperind o treime din totalul angajatilor pe plan national in domenii ne-agricole si prezinta statistici finale, inclusiv “non-farm payrolls” (noi locuri de munca), numarul de ore lucrate si castigul orar. b) “household survey” - prezinta cifra tutror persoanelor fara loc de munca, implicit rata somajului. 9. Existing Home Sales (Vanzarile de case existente) - contine trei cifre importante; pe langa numarul total de case vandute si pretul mediu al zonei, stocurile de case sunt prezentate cu ajutorul unui indicator care arata timpul in luni de zile necesar pentru epuizarea inventarului de case aflat la vanzare. 10. Factory Orders Report (Comenzile noi din industrie) - reliefeze sanatatea generala a sectorului manufacturier, masurand comenzile noi, stocurile, livrarile si comenzile neonorate din luna. 11. Gross Domestic Product (Produsul Intern Brut) - reprezinta valoarea de piata a bunurilor si serviciilor produse in economie in perioada studiata, inclusiv consumul personal, achizitiile guvernamentale, stocurile, costurile de constructie si balanta comerciala (exporturile se aduna iar importurile se scad din indicator). 12. Housing Starts - Datele provin din studiul activitatii constructorilor pe plan national si se materializeaza in trei indicatori: housing starts (constructii incepute), building permits (autorizatii de constructie) si housing completion (constructii finalizate). Inceperea unei noi constructii este definita ca turnarea fundatiei. 13. Industrial Production (Productia Industriala) - Cifrele productiei industriale se bazeaza pe volumul lunar de bunuri produse de companiile industriale (fabrici, mine, utilitati) pe intreg teritoriul. Productia industriala este comparata cu estimarile capacitatii de productie pentru a calcula gradul de utilizare al capacitatii pentru fiecare domeniu de activitate, in % fata de un an baza. 14. Jobless Claims Report - arata numarul celor care aplica pentru prima data pentru ajutor de somaj pe intreg teritoriul. 15. Money Supply - reprezinta cantitatea totala de bani care circula in economie si este disponibila pentru a fi cheltuita. Exista componente diferite ale oefrtei de bani, in functie de lichiditatea acestora: a) M0 (cea mai lichida) – numerar (bancnote si moneda) b) M1=M0 + conturi curente, cecuri de calatorie,c) M2=M1+ conturi de economii, depozite la termen mai mici de 100.000 usd, fonduri detinute de investitori. 16. Mutual Fund Flows ( fluxurile financiare in/din fondurile mutuale) - fluxurile financiare in/din fondurile mutuale sunt prezentate ca valoare neta a intrarilor si iesirilor pe timpul perioadei de raportare; daca intrarile sunt egale cu iesirile, valoarea indicatorului este 0. De asemenea raportul prezinta nivelul mediu de lichiditati la nivelul fondurilor. 17. Non-Manufactoring Report - ofera volori privind sectorul serviciilor (ponderea cea mai mare in PIB). 18. Personal Income and Outlays - contine doua sectiuni care impreuna ofera o privire asupra comportamentului consumatorilor si a consumului total. a) Primul capitol “Personal Income” (veniturile personale) masoara veniturile din salarii, dividende, dobanzi, chirii etc. prezentate ca evolutie procentuala fata de luna anterioara. Veniturile din salarii detin ponderea cea mai mare in total. b) cel de-al doilea, la cheltuieli “Personal Outlays” este alcatuit in principal de cheltuielile cu bunuri si servicii, include si dobanzile platite la credite (mai putin cele ipotecare) + transferurile financiare catre guvern si asigurari sociale. 19. Producer Price Index - indice ponderat al preturilor en-gross sau la producator. Include toate industriile producatoare de bunuri fizice, nu include importurile. PPI prezinta trei cifre: a) pentru materii prime – prezinta modificarea medie de pret pentru bunuri ca energie,
    carbune, petrol, etc. b) alta pentru bunuri intermediare - bunurile incluse au fost prelucrate la un anumit nivel dar sunt vandute altor companii pentru a deveni produse finite (cherestea, otel, bumbac, motorina) si c) ultima – bunurile in stadiul final de prelucrare; 20. Productivity Report (Raportul asupra productivitatii) - Productivity and Costs Report masoara nivelul productiei obtinute pe unitatea de forta de munca. Productia este reprezentata de nivelul produsului intern brut; forta de munca este masurata in ore lucrate. Costul unitar cu forta de munca include si alte elemente in afara salariilor: beneficii, taxe, programe stock-option etc. 21. Purchasing Managers Index - indice compozit format din 5 sub-indici, calculati prin studiul unui esantion de 400 de manageri de achizitii alesi in functie de regiunea geografica si ramura industriala. Cei 5 subindici sunt ponderati astfel: a) production level (nivelul productiei)- 0.25 b) new orders from customers (comenzi noi de la clienti) – 0.3 c) supplier deliveries (masoara daca livrarile se fac mai repede sau mai greu) – 0.15 d) Stocuri – 0.1 e) nivelul angajarilor – 0.2 22. Retail Sales Report (Raportul asupra vanzarilor cu amanuntul) - cuantifica valoarea marfurilor vandute de retaileri studiind un esantion de companii specializate in comertul cu amanuntul. Esantionul cuprinde atat companii cu puncte fixe de vanzare cat si firme specializate in vanzarile prin cataloage, internet, etc. 23. Trade Balance Report (Balanta comerciala) - reprezinta a) diferenta dintre valoarea exporturilor si cea a importurilor. b) balanta serviciilor financiare si de management. c) bunuri fizice, bunurile de consum si energie (petrol). d) elemente agregate, cum ar fi “contul curent”, masura neta a tranzactiilor cu bunuri, servicii, venituri din investitii si transferuri unilaterale. 24. Wholesale Trade Report (Raportul vanzarilor en-gross) - se bazeaza pe studiul unui esantion de comercianti en-gross de pe intreg teritoriul. Esantionul este actualizat trimestrial pentru a cuprinde noii participanti la piata si include atat exportatori cat si importatori. cam asa sta treaba ... de restul valori scoase de guvernanti din burta :)


    • Like 0
  • cred ca asa trebuie sa inceapa un raspuns la intrebarea mea legata de federalizare : În prezent, Institutul Naţional de Statistică identifică opt regiuni de dezvoltare în România, fiecare reprezentată de o Agenţie pentru Dezvoltare Regională : • "Nord- Vest" (judeţele Bihor, Bistriţa- Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu- Mare) • "Vest" (judeţele Arad, Caraş- Severin, Timiş, Hunedoara) • "Sud- Vest"- Oltenia (judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea) • "Bucureşti- Ilfov" (judeţul Ilfov, Municipiul Bucureşti) • "Sud-Muntenia" (judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman) • "Sud-Est" (judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea) • "Nord- Est" (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) • Regiunea de dezvoltare Centru (judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu) Evoluţia produsului intern brut pe regiuni de dezvoltare - PIB / Regiune de dezvoltare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 / Nord- Est 5,4 3,6 -5,1 -3,2 4,1 1,1 1,6 2,0 2,4 3,0 3,3 / Sud- Est 1,3 9,5 -6,1 1,1 3,8 -1,5 1,0 2,1 2,6 3,1 3,2 / Sud 3,4 9,2 -3,1 -4,0 3,1 -1,3 3,5 2,2 2,4 3,0 3,3 / Sud- Vest 6,0 5,7 -5,0 -0,7 2,7 1,8 5,0 2,3 2,5 3,1 3,4 / Vest 5,8 0,9 -6,3 1,9 2,5 1,2 2,4 2,1 2,3 2,9 3,3 / Nord- Vest 9,5 -0,9 -5,3 -3,1 -0,5 -2,6 2,3 2,0 2,5 3,0 3,2 / Centru 8,0 1,1 -4,4 -2,1 3,5 1,1 3,3 2,3 2,4 3,0 3,3 / BucurestiI lfov 8,6 18,2 -11,1 0,1 0,5 3,2 0,9 2,4 2,5 3,1 3,3 / TOTAL ECONOMIE 6,3 7,3 -6,6 -1,6 2,5 0,7 2,2 2,2 2,5 3,0 3,3 PIB-ul se calculează ca suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor (C), a cheltuielilor brute cu investiţiile (I), a cheltuielilor publice ale statului (G), veniturile obţinute în urma activităţilor de export (Exp), sumă din care se scad cheltuielile cu importurile (Imp). PROBLEME CHEIE ALE DISPARITĂȚILOR INTRA ȘI INTER-REGIONALE ÎN ROMÂNIA 1. Dezvoltarea neechilibrată între vestul şi estul ţării; 2. Dezvoltarea economică a urmat o direcţie vest-est, proximitatea pieţelor vestice acţionând ca factor de creştere ; 3. Subdezvoltarea cronică este concentrată în NE la graniţa cu Moldova şi în sud de-a lungul Dunării ; 4. Disparităţile intraregionale reflectă structura mozaicală a dezvoltării economice 5. Impactul negativ puternic al restructurării industriale în oraşele monoindustriale; CONCLUZII : Procesul de reducere a discrepanţelor dintre zonele dezvoltate şi cele rămase în urmă este unul de durată şi se realizează cu paşi mici. Chiar dacă ritmurile creşterii economice sunt superioare în zonele cu un nivel scăzut de dezvoltare, totuşi economiile regiunilor dezvoltate nu stagnează ci se situează şi ele pe un trend ascendent aceasta reflectându-se în intensitatea reduceri decalajelor. Sursa: Prelucrare autor conform Proiecţiilor principalilor indicatori economico- sociali în profil teritorial, Comisia Naţională de Prognoză, Publicaţii din anii 2007-2014.
    • Like 1
    • @ Andriescuus Lucian
      http://www.ies.org.ro/library/files/11.situatia_economiei_sociale_%C3%AEn_regiunea_sud_muntenia._principalii_indicatorii_socio-economici.pdf
      • Like 0
    • @ Andriescuus Lucian
      check icon
      Care-i diferenta dintre federalizare si descentralizare? De ce vrei fix federalizare, cand o descentralizare sau pur si simplu o reforma a codului fiscal ar face sa ramana mai multi bani in regiuni? Cum de-ai ajuns tu fix la federalizare? De ce nu regat cosmic? Eu vreau regat al unicornilor.
      • Like 0
    • @
      cine vrea federalizare ? eu propuneam o discutie si puneam intrebarea ? v-am recunoscut, stim cu toti ca dumneavoastra reprezentati "regat al unicornilor" :)
      • Like 0
    • @ Andriescuus Lucian
      Dacă proximitatea de granita vestică a avantajat dezvoltarea zonei de vest , mi se par esențiale investițiile în infrastructură de transport, autostrăzi, cai ferate reabilitate și transport pe Dunăre pentru a oferi o șansă Moldovei și regiunilor Dunărene.
      • Like 0
    • @ Mihai Negulescu
      problema ridicata de d-voastra are deja raspuns, unul istoric, verificati europa de la portugalia catre rusia si o sa constatati ca in fiecare tara vestul este mai dezvoltata economic ca estul si nordul este mai muncitor ca sudul. deci dezvoltarea de la vest la est este o chestiune naturala.
      • Like 0
  • sunt cam 3 idei pe care nu vrea nimeni din zona ardealului sa le posteze aici. dar le poti auzi din gura tuturor locuitorilor, de la saraci la bogati, de la romani la unguri. ma puteti injura sau contrazice, dar asta este realitatea si modalitatea in care gandeste omul de dincolo de munti : 1. pana la budapesta fac 4 ore, pana la bucuresti 8 - 12 ore. 2. in budapesta pot rezolva ceva cu statul in 3 - 5 ore, la bucuresti trebuie stat 3 zile si nu este sigur ca ai rezolvat ceva, peste 3 saptamani trebuie sa mergi iarasi. 3. pt budapesta ma urc pe autostrada, pt bucuresti ma inghesui pe valea oltului sau prahovei cu toti smecherii de bucuresti. si inca omul de rand nu stie de multimea de firme infiintate in zonele defavorizate, oltenia si moldova, care de fapt functioneaza in sibiu, cluj, oradea, timisoara ... dar investitorii straini vor aseza lucrurile la locul lor si in urmatorii 20 de ani transilvania va devenii "motorul" economiei romaniei.
    • Like 3
    • @ Andriescuus Lucian
      check icon
      Sa devina.... pana una alta realitatea spune ca-n Ardeal lucrurile dureaza 5 zile, cand ar trebui sa dureze cateva ore. Asta venind din partea cuiva care a lucrat in Oradea pentru European Drinks si era capiata - ca regateanca - de cat de lenti sunt oradenii si de atitudinea lor "unde te grabesti fata draga? esti tanara, ai timp".... imi povestea ca acolo totul functiona intr-un univers paralel, unde ziua aparent avea 72 de ore. N-am avut placerea sa lucrez cu ardeleni, doar sa interactionez cu ei in chestii personale, in vacante si da..... mi-au lasat o impresie de oameni cu foarte mult bun simt, dar fara simtul timpului (vezi Johannis; fac 3 ciorbe pana scoate omul asta o fraza pe gura si-mi lasa impresia ca si de gandit gandeste in acelasi ritm).
      • Like 1
    • @ Andriescuus Lucian
      Regiunea Nord-Vest se caracterizează printr-un procent semnificativ (65%) al
      populaţiei active civilă din populaţia totală a regiunii, fiind situată, în clasamentul naţional, pe poziţia a doua, după Bucureşti-Ilfov (2010). În intervalul de analiză [2005,2010], a fost sesizată o creştere a indicatorului referitor la resursele de muncă de care regiunea dispune. Din perspectiva ratei de activitate a resurselor de muncă (69%), respectiv a ratei de ocupare a resurselor de muncă (64,87%), regiunea îşi asigură un loc pe podiumul naţional, fiind depăşită doar de regiunea Bucureşti-Ilfov. Un alt indicator pentru care regiunea înregistrează un rezultat superior mediei naţionale este reprezentat de rata brută de activitate (45,14%),
      care semnifică raportul dintre populaţia activă civilă şi populaţia totală. În ceea ce priveşte populaţia activă civilă, aceasta este concentrată în proporţie de 50% în judeţele Cluj şi Bihor. În intervalul de analiză, [2005,2010], distribuţia pe sexe a
      populaţiei active civile din regiune este relativ echilibrată. Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste, după medii de provenienţă, relevă un punct de minim înregistrat la nivel urban în anul 2009, iar la nivel rural, punctul de minim al parabolei este evident în anul 2008. În orice privinţă, rata de activitate înregistrată în mediul urban este net superioară celei înregistrate în mediul rural (un interval de variaţie între 1 şi 4 puncte procentuale).
      • Like 1
    • @
      cred ca vorbiti despre zona de sud-est a romaniei, loc in care timpul tocmai se va naste naste :) dar nu oricum ci in anumite conditii de tip "zero", respectiv "bastanii" de sud-est nici nu se dau jos din pat daca suma nu ajunge la 5 zerouri, nu se imbraca fara 6 zerouri, iar soferul scoate masina numai peste 7 zerouri :) ca sa nu-mi aduc aminte de "patricianul" ca nu-i permitea copilului lui sa scrie pe laptop ca insemna ca munceste si decadea in ochii soferului :) adevarat ca faci 3 ciorbe pana scaote johannis o vorba, dar mitica le arunca la porci caci el nu le poate manca. totusi uiteala de mana si limbarita sunt o virtute la borfasului din sud :)
      • Like 0
    • @ Andriescuus Lucian
      check icon
      Nu esti foarte coerent :)
      https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_politicieni_rom%C3%A2ni_implica%C8%9Bi_%C3%AEn_scandaluri_publice Ce va mai place sa-i faceti pe Mitici borfasi si nu mai stiu cum, asta cand de fapt voi trimiteti in parlament toate scursurile, pe post de elite/reprezentanti ai vostri, aia fura si voi ne injurati pe noi, ca Bucurestiul e corupt, ne fura, ne asupreste, etc si cand colo v-o trag fix aia pe care voi ii considerati a fi aia mai buni dintre voi. E trist, pentru voi. Da-mi un nume de bucurestean din lista asta si eu iti dau 5 de ne-bucuresteni. Care-i ala pe care-l consideri tu cel mai corupt la ora actuala? Fa un top 5 si vedem daca-s bucuresteni. Pana una alta, avem un presedinte ardelean si e bun fix de decor, am avut un premier clujean si om mai sluga ca ala eu n-am vazut, mi-l amintesc si acum cum se ridica pe varfuri in poza aia oficiala, ca era prea pitic. Si apropo de bastani si soferi, ia d-acilea poze cu unul: https://www.google.co.uk/search?q=fiul+lui+ioan+rus+facebook&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiQ05f80_jPAhXCCcAKHeO0AnIQ_AUICCgB e fiul lui Ioan Rus, alt bucurestean get beget :D
      • Like 0
    • @ Andriescuus Lucian
      Să mă iertaţi că mă bag şi eu în vorbă. Dar nu mi se par normal nici generalizările legate de cei din sud, nici cele legate de ardeleni. Eu sunt născută şi crescută în Bucureşti şi sunt căsătorită cu un ardelean din Sălaj. Apropo de şmecherii de pe şosele, bihorenii sunt unii din cei mai necivilizaţi şoferi din câţi am întâlnit. La CJ am fost şicanată pe şosea (claxonată, tăiat faţa, depăşită pe dreaptă) probabil din cauza numărului maşinii mele înregistrată în altă ţară. Cât despre baştanii de sud-est chiar nu aveţi dreptate. Sunt oameni diferiţi peste tot în ţară, veţi să spuneţi că baştani de Ardeal care se comportă exact ca în descrierea dumneavoastră nu există?
      Soţul meu, care înainte de a se însura cu mine avusese contacte rare şi scurte cu Bucureştiul, avea fix părerea dumneavoastră. După ce însă a locuit câteva săptămâni în Bucureşti a recunoscut că mare parte din părerile lui erau preconcepute şi stereotipii. Părerea mea este că nu se poate spune dacă ardelenii sunt mai buni decât bucureştenii sau invers. Sunt pur şi simplu diferiţi. Aura de poleială şi civilizaţie a Ardealului nu este nici ea neapărat bazată pe adăvăruri absolute.
      • Like 3
    • @
      eu propun sa-i cautam pe parlamentari la domeniul "domiciliu" si daca gasim 70% cu domiciliul in bucuresti cadem de acord ca dumneavostra postati numai pentru a produce diversiune. corect ? sa studiem : http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=405
      • Like 1
    • @ Andriescuus Lucian
      check icon
      Ce relevanta are domiciliul? Asa si Johannis are domiciliul la Cotroceni, desi omul e la fel de bucurestean pe cat sunt eu berlinez. Am colegi de munca care stau de ani buni in Bucuresti si au si acum buletin de Targoviste si ce mai vrei tu. Si de ce luam toti parlamentarii - ii punem pe toti in aceeasi oala - cand avem o lista cu demnitarii (adica inclusiv primari, secretari de stat, etc, nu doar parlamentari) cu probleme penale? Iarasi nu esti foarte coerent in gandire.
      Te-ai uitat macar in link-ul pe care l-ai trimis? Fac pariu ca nu, n-ar avea rabdare nici macar un chinez batran sa citeasca fiecare pdf d-ala si cu toate asta dai verdictul ca 70% au domiciliul in Bucuresti... esti tata omida.
      • Like 2
    • @
      check icon
      Vai dar nu pot sa cred asa ceva... sunt profund surprins sa aflu ca majoritatea parlamentarilor stau la hotel sau in chirie, asta pe langa aia care stau in case/vile de la RAPPS - desi repet, n-are nicio legatura locul unde stau cu statusul lor de Mitici sau ne-Mitici:

      http://www.mediafax.ro/politic/exclusiv-camera-un-sfert-dintre-deputati-au-cerut-sa-stea-in-chirie-200-de-alesi-vor-la-hotel-situatia-cazarii-deputatilor-10486222

      http://www.mediafax.ro/politic/exclusiv-senat-99-de-parlamentari-stau-la-hotel-doar-17-au-solicitat-bani-pentru-chirie-lista-senatorilor-cazati-la-hotel-10477146
      • Like 0
    • @
      mai ciumpalacule, cine a postat : "Da-mi un nume de bucurestean din lista asta si eu iti dau 5 de ne-bucuresteni." si acuma postezi : "profund surprins" ... "Nu esti foarte coerent" :)
      • Like 1
    • @ Andriescuus Lucian
      check icon
      Te depasesc ironiile si nu-s profund surprins :D
      • Like 1
  • check icon
    In statistici Bucurestiul include firmele cu sediul aici, mai putin firmele mari inregistrate in Bucuresti, care-s trecute in dreptul Directiei Mari Contribuabili - e la fel si-n cazul oricarui alt oras, firmele mari sunt gestionate de aceasta Directie.

    Sunt doua entitati distincte ale ANAF: Bucuresti, Mari contribuabili, la fel ca si Ploiesti, Timisoara si ce mai vreti voi.https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/informatii_publice/informatii_agenti_economici/lista_contrib_mari_mijlocii/!ut/p/a0/04_Sj9CPykssy0xPLMnMz0vMAfGjzOI9DD3MPIwsjLwsHF2dDBydLfxCLZw9jJyNTfWDi_L1C7IdFQEKB87f/https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/informatii_publice/informatii_agenti_economici/lista_contrib_mari_mijlocii http://www.economica.net/harta-judetelor_80453.html Capitala singură produce nu mai puţin de 17,5% din bugetul naţional, chiar şi fără marii ei contribuabili. Împreună cu ei, fac peste 63% din bugetul de venituri al României, care s-a ridicat în 2013 la 173,55 miliarde de lei. Celelalte judeţe sunt mult în urma Capitalei, iar unele dintre ele abia au reuşit să adune o jumătate de miliard într-un an întreg.Iată cum arată topul pe judeţe (milioane lei):1. Marii contribuabili* 79.4592. Bucuresti 30.4163. Constanta 5.9684. Cluj 4.3225. Ilfov 3.9606. Timis 3.8577. Prahova 2.974*)Marii contribuabili sunt, în general, firme de mari dimensiuni. Sunt 2.500 în toată ţara, iar contribuţiile lor la buget sunt contabilizate separat şi nu apar în dreptul judeţului în care activează.

    Daca nici acum nu e clar, eu imi bag, serios. Trebuie sa fii grav greu de cap sa nu vrei sa intelegi lucrurile astea si ma adresez la modul general caposilor de-aici.

    • Like 1
    • @
      Mihai check icon
      17,5% din bugetul naţional cu 16,7% din populaţia urbană. E mai aproape de adevar. Dar metroul trebuie trecut la primarie pentru a fi pus sub controlul alegatorilor.
      • Like 0
    • @ Mihai
      check icon
      De ce urbana? de ce nu totala? 10% din populatia totala, pentru ca nu e luata Timisoara in top, ci Timisul.... Si nu e inglobat Ilfovul la Bucuresti si poate c-ar trebui.
      • Like 0
    • @
      check icon
      Deci daca e sa comparam mere cu mere, comparam Bucuresti+Ilfov cu judetele:
      Buc+IF - 34.37 mld, adica 19.78% din buget si 11% din populatie
      Cluj (judet) - 4.322 mld, adica 2.48% din buget si 3.45% din populatie

      Adica luam Clujul inclusiv in termeni de proportionalitate... suntem mai putini si producem mai mult.
      • Like 0
  • E adevarat,din pacate statul este cel mai hraparet. Cotele de impozitare frizeaza absurdul. In mod normal inozitul pevenit este arox90 procente. Dar unii mai au casa ,masina,copii la scoala. Vine fiscul si te intreaba: de unde ai diferenta? Corect. Suntem de rasul planetei. Cheltuim mai mult decat incasam....si totusi progresam.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult