Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

După întâlnirea cu oamenii de afaceri, președintele Iohannis anunță „un proiect de reconstrucție a României”, concretizat prin investiții masive. Care sunt domeniile prioritare

Cotroceni - Foto presidency.ro

Foto presidency.ro

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că un obiectiv al planului de relansare economică este „creșterea masivă a investițiilor publice” în toate tipurile de infrastructură, de la cea energetică, la cea de transport și de sănătate, anunțând că este vorba de „un proiect de reconstrucție a României”.

„Vreau să subliniez că Guvernul a negociat cu Comisia Europeană ca toate fondurile europene nerambursabile disponibile la acest moment să poată fi redirecționate cu prioritate către programele de sprijin pentru companii și către proiectele mari de infrastructură de transport și de comunicații. Este o măsură bună, care începe să producă rezultate.

Un obiectiv fundamental al planului de relansare economică, la care lucrăm împreună cu Guvernul Orban, este creșterea masivă a investițiilor publice în toate tipurile de infrastructură, de la cea energetică, la cea de transport și de sănătate.

Vorbim practic de un proiect de reconstrucție a României”,  a spus Klaus Iohannis, după o întâlnire cu reprezentanți ai mediului de afaceri, adăugând că preocuparea autorităților este repornirea economiei după starea de urgență.

„Produsele românești de calitate reprezintă, la rândul lor, o resursă pe care o vom promova mult mai bine și vom susține investiții semnificative în sectoare economice de interes strategic, cum sunt agricultura și industria alimentară, securitatea energetică, dar și sanitară. De asemenea, modernizarea și digitalizarea administrației care, atenție, au început deja de acum, vor continua la fel de puternic”, a mai spus președintele Iohannis.

Klaus Iohannis a anunțat că va fi păstrat și după 14 mai sprijinul pentru acordarea șomajului tehnic, dar vor fi introduse și noi măsuri privind munca flexibilă, care să permită reluarea activității sectoarelor afectate direct sau indirect, cu obiectivul evident al păstrării locurilor de muncă.

De asemenea, vor continua să fie aplicate schemele de ajutor de stat, cum sunt cele destinate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), dar vot fi avute în vedere scheme de sprijin și „pentru companiile mari care au fost afectate de criză și al căror aport este esențial pentru relansarea economiei.”

Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM: Noi am cerut președintelui ca dânsul să facă un apel către instituțiile publice să se abțină să facă suprareglementări 

Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, unul dintre participanții la întâlnirea de marți de la Cotroceni, a declarat că reprezentanții oamenilor de afaceri au solicitat președintelui Iohannis să facă un apel la autoritățile publice să se abțină să facă suprareglementări legate de redeschiderea activității IMM-urilor, care le-ar putea face viața un calvar antreprenorilor.

„În opinia noastră există pericolul ca atunci când se vor redeschide diverse domenii multe dintre instituțiile statului vor veni cu diverse tipuri de suprareglementări care vor face viața IMM-urilor un calvar. Costurile  de redeschidere pentru a fi conform cu noile reglementări privind sănătatea și securitatea în muncă vor fi foarte mari pentru întreprinderile mici și mijlocii. Noi am cerut presedintelui ca dânsul să facă un apel către instituțiile publice să se abțină să facă suprareglementări, să ne bazăm pe încrederea si pe ce s-a dovedit până acum funcțional în economie. Am văzut că românii s-au conformat regulilor, nu au existat mari derapaje, companiile și angajații s-au conformat cerințelor mediului public”, a spus Florin Jianu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Peste tot în lume o parte face statul, altă parte face opinia publică. Are cineva o tabletă veche de dat? Sau trebuie să lăsăm totul pe umerii statului?
    • Like 0
  • Un scurt istoric romanesc paradoxal politic :
    CDR : ala-i de vina ba ala-i de vina pe-a matii ba pe-a matii !. tocmai au venit banii de la UE. suntem linistiti si ne iubim.
    PSD : ala-i de vina ba ala-i de vina ala fura taie si spanzura !. tocmai au venit banii de la UE. pace si flori de maslin.
    PNL : ala-i de vina ba ala-i de vina ala orbeste justitia taie-i capul !. tocmai au venit banii de la UE. pace si reconstructie de tara.

    I.L.Caragiale.
    • Like 0
    • @ HyperX Radu Panaitescu
      check icon
      Ce-i aia CDR?
      Că "matii" bănuiesc că-i "mă-tii"...
      • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult