Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Educația economică poate să miște lumea. Și chiar o mișcă

Nu credeam, pe când tot fixam „borne de hotar”, că la această aniversare –un deceniu de la admiterea noastră în U.E. – nu vom fi și în zona euro. Bornele au tot fost însă mutate…până când am renunțat să mai prezicem vreun orizont. Acum, nici noi, nici cehii, nici polonezii, niciun alt aspirant la moneda unică nu mai mizăm pe vreo dată fixă.

Vom intra atunci când vom fi pregătiți. Ce înseamnă să fim pregătiți? Când au intrat grecii, după ce au stat un an pe tușă, examenul nu era prea complicat. Când pe prima dintre bornele proiectate de noi, fiind încă excesiv de optimişti, am înscris anul 2012, examenul se rezuma doar la criteriile de convergență nominală. Nu le-am îndeplinit şi… am mutat borna. Acum îndeplinim toate cele cinci criterii nominale. Dar nu mai e de-ajuns. În anii ce au urmat s-au adăugat și alte probe, fără să se fi închis cercul. Și se vor mai adăuga. Era, deci, firesc să ne fi așteptat – după ce au fost adăugate mai multe probe noi, măsurabile în cifre – să apară și probe… măsurabile în idei. În idei economice, care să genereze cifre „de trecere”.

Acum, când populismul e în floare şi în Europa, generând un curent anti-UE, nu ne mai surprind presupuneri de genul: „Ei inventează noi criterii de admitere, ca să ne ţină la periferia Uniunii Europene”. Putem judeca şi aşa. Numai că a judeca înseamnă a căuta, a cerceta şi a ne convinge pe bază de probe certe şi nu pe închipuiri. Dar în niciun caz nu putem să ignorăm adevărul că, în împrejurările actuale, în toată lumea se extinde masa critică a instituțiilor publice, a cercurilor de afaceri, academice sau politice preocupate de marcarea rolului ideilor, alături de factori de producție cum sunt capitalul, munca, știința, antreprenoriatul în asigurarea unei creșteri economice sustenabile. Urmarea fiind restructurarea, într-o nouă paradigmă, a legăturii între cultură și economie, între cultură și civilizație. 

(Foto Guliver/Getty Images)

De aici și insistența instituțiilor Uniunii Europene de a pune accent pe educația economică, cu variantele specifice – cultura financiară, cultura juridică, cultul pentru munca bine făcută, cultul pentru respectarea cuvântului dat și stipulat în contracte – în alcătuirea seturilor de probe pentru admiterea în zona euro. Din această perspectivă, în cursul anului trecut, la nivelul celor 28 de țări-membre, au fost făcute evaluări ale preocupărilor și rezultatelor în domeniul educației financiare. Și cum locul ocupat de țara noastră, dezonorant, exprimă exclusiv indiferența societății românești față de această cerință majoră, pentru că resurse avem, este cert că se impune întâi și întâi o schimbare de atitudine.

Societatea noastră, în bună parte, nu crede încă în forţa ideilor. Mai auzim încă, la noi, voci care perseverează în a susţine că n-are sens să ne omorâm cu educația economică, fiindcă nu ne aduce nici noi locuri de muncă și nici creșteri de venituri. Acestor voci, care cântă fals, le-aş aminti o întâmplare de acum vreo şapte decenii, dar al cărui tâlc este actual. Imediat după război, dincoace de „cortina de fier”, se șușotea pe seama unei evidente diferențe de tratament din partea Moscovei. În situația dată, Stalin se întreba dacă n-ar fi cazul să strângă şurubul în Polonia. Un sfetnic a îndrăznit să-i spună că… Papa s-ar putea supăra. Replica a fost una dintre acelea care îl defineau pe generalisim: „Papa?!... Câte divizii are Papa?!”. Și în Polonia şurubul a fost strâns… dar nu chiar atât de tare ca în România sau ca în multe dintre ţările aflate atunci în „lagărul comunist”. Stalin ştia că Papa n-are divizii, dar mai ştia şi că fluxurile de idei ce pleacă de la Vatican pot să miște lumea. Ei bine, și educația economică poate să miște lumea. Și chiar o mișcă.

Sigur, educaţia economică nu este evaluată în locuri de muncă noi sau în bani în plus la salarii. Ar fi prea puţin. În ţările în care se bucură de programe gândite cu inteligenţă şi unde în planul întâi este plasată educarea… educatorilor, o vedem cum mişcă viaţa economică, cum face PIB-ul sustenabil şi cum aduce bunăstare. Iată, deci, motivul pentru care – după ce, în setul de probe pentru admiterea în zona euro, criteriilor de convergență nominală (inflație, deficit bugetar, datorie publică, dobânzi pe termen lung, curs de schimb) le-au fost adăugate criterii de convergență reală (cel dintâi fiind PIB-ul pe locuitor la paritatea standard a puterii de cumpărare) fără să se fi închis însă cercul virtuos – vine acum o nouă serie de criterii, legată de educația economică. Dimensiunea culturală închide cercul. 

(Foto Guliver/Getty Images)

Astăzi, când a devenit stringentă nevoia de a conferi prestanţă, anvergură şi eficienţă educaţiei economice, în aceeaşi măsură este stringent şi recursul la istorie. Pentru că istoria ne învaţă că numai comunitățile umane înțelepte, adunând laolaltă elite şi mase educate să răspundă la provocări, pot să dea naștere unor acte dinamice în stare să le schimbe radical viaţa. Dinspre rău spre bine. Această judecată îi aparţine lui Toynbee. Iar istoricul englez nu a aruncat vorbe la întâmplare. A analizat zeci de civilizații, de la cea sumeriană până la cea occidentală modernă, conchizând că multe popoare și populații au eşuat tocmai pentru că s-au delăsat şi au căzut pradă împrejurărilor nefaste. Civilizațiile care au înfruntat provocările, folosindu-și mintea ca materie primă a dezvoltării durabile, au ajuns să fie stăpâne pe mediu, pe resurse şi pe stilul lor de viaţă.

Comentariul următor: Ce spune „gura lumii” despre consumul şi investiţiile familiale pe datorie. Și ce arată analizele de piață.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Vă spun eu educația economică de bază.
    1. Fii stăpân unic (proprietar 100% adică) pe casa ta și pe pământul tău.
    2. Nu fă NICIODATĂ credit la bancă, ca persoană fizică.
    • Like 1
  • Nimeni nu va invata sa mearga pe bicicleta sau sa inoate citind tratate. Uneori ai nevoie de zgaibe, de vanatai, de cate-o gura de apa, lacrimi, vaiete si de ce nu, injuraturi. Sunt unii care au nevoie de lectii de natatie, de roti ajutatoare pentru a izbuti. Altii pur si simplu se arunca cu capul inainte in tumultul vietii.
    A acuza pe Ghita ca nu are educatie economica este simplu dar nefondat. Daca aderarea la Euro se va face dupa cat este sau nu este de pregatit Ghita ea nu va avea loc niciodata. Pentru ca nu Ghita este problema oricat de mult ati insinua-o dvs.
    Nu inteleg scopul mesajului dvs. Eu sunt sigur ca romanul de rand se va adapta la orice situatie mai repede decat sperati dvs. Nu stiu cum se vor manifesta cei din rangurile superioare, ei au mai mult de adaptat :-) Ma indoiesc insa ca nu vor reusi, vor intra rapid intr-o zona noua de confort: "daca pana acum indesam in buzunar 100.000 lei constiinta-mi spune ca pe viitor trebuie sa-mi indes in buzunare 100.000 Euro, sa nu ma incurc, mama ei de aritmetica.
    • Like 1
  • check icon
    Dl Vasilescu ne povește povești… România nu a intrat în zona euro deoarece actorii politici principali (BNR, Iliescu, Năstase, Băsescu…) nu au dorit. A fi în zona euro presupune disciplina instituțiilor statului, în primul rând; presupune că BNR va avea un control mai mic asupra banilor. Dl Vasilescu o ia invers, de la popor spre vârf. Fals, Decizia de a intra în zona euro o iau politicienii și BNR, nu «omul de pe stradă», acesta va avea suficientă educație financiară încât să vrea acest lucru. De altfel, multe prețuri care circulă în România sunt exprimate în euro, de la banalul prepay la telefonia mobilă, la prețurile autoturismelor, la prețul per noapte la hotel (eventual echivalat și în lei), prețul mobilei etc.
    România, Ungaria, Cehia și Polonia nu au aderat la zona euro, așadar, din cauza actorilor politici, din motive diferite. Polonia urma să adere în 2010 sau în 2011, dar criza a descurajat-o; Cehia nu a aderat din cauza «euroscepticismului» larg răspândit în era Klaus, acum discută serios despre eurozonă și ei. Bulgaria pare a fi mult mai pregătită să adere, cel puțin dacă ne gândim că are curs valutar fix, 1,96 leva la euro. Sigur, nu ar fi suficient să împarți totul la 2, mai trebuie și unele ajustări, anul trecut s-a dorit să se facă un pas, dar oamenii au ieșit în stradă, iar guvernul a cedat.
    Despre toate acestea dl Vasilescu nu ne spune, povestește povești. Păcat. Analiza este superficială, incompletă și, mi-e teamă, cum să mă exprim elegant, mincinoasă.
    • Like 3
  • Joe Doe Joe Doe check icon
    Mai bine fara euro...Grecia,spania ar mai fii vrut sa aiba propria moneda sa scape mai usor de criza prin care trec.Cea mai mare Greseala sa aderam la euro.Doar in Schengen
    ..
    • Like 1
    • @ Joe Doe
      check icon
      Joe Doe, mata gîndești înainte să scrii? Adică vrei să spui că dacă Grecia avea drahma în spate ieșeai din criză??!! Ha, ești tare. Drahma asta e, bag sama, valută tare. Poate propui ca U.E. să adopte forintul ori leva drept valută de referință, nu? Nu ar fi mai bine?
      • Like 1
    • @ Joe Doe
      Ce legatura are moncher ? Daca esti lenes si nu ai economie, spargi banii ca farfuriile, nu conteaza ca-s euro, dolari, drahme, lire, sau moneda din Botswana, rezultatul e acelasi. Doar ca aderarea la euro inseamna statistici adevarate, nu ce ne da noua psd cu 5.7% crestere economica si alte balarii. Pentru ca tiparnita de bani nu va fi sub control local, si nici nu o sa ma aiba BNR ce sa "ajusteze" la curs cand o ia razna.
      • Like 2
  • Cum,in proportie de 90%,romanul se ghideaza dupa zicala "lasa ca merge si asa" nu avem ce cauta in zona euro! Dar,cu conducatori ca astia,nu ar fi exclus sa ne facem din nou rau cu mana noastra!
    P.S.Nu credeam ca niste "copi"deplorabile ale lui Isar si Piperea s-au furisat si pe acest site...
    • Like 1
    • @ Mihai Ducu
      Joe Doe Joe Doe check icon
      Nici nu e indicat sa intram sa preluam o moneda puternica care ne ar scade din competivitate...o moneda slaba ajuta exporturile.
      • Like 0
    • @ Mihai Ducu
      check icon
      Incorect, avem ce căuta în zona euro, dacă călăuza dorește să ajungem acolo. Dacă ne duce spre mlaștină ca să ne împotmolim, iar apoi să spună că nu sîntem în stare să trecem dincolo, atunci – evident – nu ne ducem spre zona euro. Putem trăi decent, după cum putem trăi și în coteț, la urma urmelor.
      • Like 1
  • check icon
    Să zicem că Grecia are o altă situație... au intrat în zona euro și foste țări comuniste. Cel mai simplu a fost pt Slovenia, a cărei economie și al cărei mod de viață era aproape de nivelul Italiei și al Austriei. Dar au intrat și Slovacia și Estonia și Letonia și Lituania, ultimele trei foste republici sovietice. De ce ele au putut și România nu poate? Fiindcă au vrut, fiindcă s-au ambiționat, fiindcă au dorit să iasă din comunism și monetar. România nu va adera la zona euro atît timp cît la conducerea BNR va fi Mugur Isărescu. Ar fi și ciudat, să fii în zona euro, dar să nu fii în Schengen. Mai țineți minte reclama din anii ’90: dacă vrei – poți.
    • Like 3
    • @
      partea buna e ca nu suntem pe vremea Egiptului antic. Isarescu nu traieste 1000 de ani :)))
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult
text: Adrian Vasilescu/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon