Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Efectul apei asupra plămânilor și penisului

Shape of water

Domnul Mihai Dumitru, contributor-comentator al Republicii, tocmai a publicat un text despre The Shape of Water, filmul celebrului Guillermo del Toro, împodobit cu 13 nominalizări la Oscar 2017. Domnia sa aduce în discuție o acuzație de plagiat - The Shape of Water ar semăna prea mult cu un scurtmetraj danez: „Cum scandalul este tot o strategie de marketing, a apărut imediat și discuția că filmul este un plagiat după un scurt metraj de 16 minute, făcut de o echipă care include şi studenţi danezi, un science-fiction care se cheamă «The Space Between Us» apărut în 2015 (poate fi vizionat încă pe youtube). Asemănarea este aşa de izbitoare, că unele secvenţe par trase la indigo după filmuleţul de acum 3 ani făcut de danezi. Întrebat de ziarişti cum se explică asemănările, regizorul şi scenaristul Guillermo del Toro a dat următorul răspuns: el a fost primul care a introdus în filmele sale încă din 2004 creaturi amfibiene, deci orice alt film ulterior cu personaje amfibiene s-a luat după el. Adică el ar deţine un soi de patent cu personaje amfibii în filme...”.

Afirmația lui del Toro, reprodusă de dl Dumitru, a reușit să-mi smulgă un zâmbet. Așa cum Omul invizibil a fost lansat de H.G. Wells în 1897, prototipul Omul amfibie este creat de Aleksandr Romanovich Belyaev, scriitor SF sovietic, în originalul său roman intitulat chiar așa, Omul amfibie, și publicat, hăt, în 1927.

Iată ce se întâmplă în romanul lui Belyaev și în lungmetrajul cu același nume, produs de studioul Lenfilm în 1962. O voce din off începe să ne povestească despre creatura din ape, Ichtyandro (Om-Pește), un bărbat cu branhii de rechin transplantate care este hăituit și capturat de capitaliști hrăpăreți. Ei vor să facă din el un sclav ultraperformant în pescuitul de perle. Ichtyandro vine din America de Sud, unde este venerat ca un zeu al apelor de către băștinași.

Antagonistul, crud și corupt, pe nume Don Pedro, se luptă cu Ichtyandro pentru a o poseda pe fata Guttiere. Există și Bunul Doctor, pe nume Salvator, ușor lunatic, proprietar al unui laborator secret, care, ce face el, se zbate să-l salveze pe Ichtyandro.

Cu ajutorul Bunului Doctor, care cu această ocazie se sacrifică, Omul-Pește evadează din ghearele răilor, Don Pedro este omorât, așa că Zeul Apelor poate să rămână cu aleasa inimii, dar, pentru că în detenție a fost ținut prea mult într-un rezervor cu apă, plămânii lui nu mai funcționează. Ca urmare, el nu mai poate trăi decât în mare. Guttiere și Ichtyandro vor rămâne împreună doar în dansul lor subacvatic din visul erotic al Omului-Pește...

Și acum, ce vedem în The Shape of Water. O voce din off povestește. Amphibian Man a fost capturat de agenți secreți yankei în America de Sud, mai exact în Amazon, și dus într-un laborator la fel de secret. Ni se evocă faptul că băștinașii îl considerau Dumnezeu pe Amphibian Man. Military Inteligence vor să-l utilizeze pe A-Man ca armă biologică împotriva rușilor (suntem în anii `50), apoi se hotărăsc să-l disece.

Antagonistul, crud și corupt, care concurează cu A-Man pentru a o poseda pe fata de serviciu Elise, este agent special și se numește Strickland. Bunul Doctor, un rus travestit în dr. Hoffstetler, se sacrifică înlesnind evadarea lui A-Man. (În cada în care ajunge amfibianul, aflăm că trebuie pusă multă sare, altfel el moare; dar atunci, în Amazonul său natal, fluviu cu apă dulce, oare cum trăia?). Strickland nu se lasă, îi împușcă pe A-Man și pe Elise, drept care A-Man se autoresuscitează și îl lichidează personal. Del Toro, spre deosebire de Belyaev, îi trimite și pe A-Man, și pe Elise, definitiv în apă, într-un happy-end tip Mireasa lui Frankenstein: cu puterile lui supranaturale, A-Man o învie pe Elise și o ia cu el la dans în adâncul mării...

Ce aduce în plus banda desenată prost a lui del Toro față de butaforia sovietică sunt niște găleți de sânge și penisul escamotabil, probabil din pricina statului excesiv în apă, pe care A-Man înțelegem că îl utilizează la momentul oportun cu Elise – rar am văzut un kitsch mai demn de un premiu. Și nu e în stare autorul minunatului Labirintul lui Pan nici măcar să mențină coerența afectivă a personajului A-Man: e sensibil, e uman, e capabil de dragoste pentru o ființă omenească, în schimb, cum dă cu ochii de o pisică o devorează începând cu capul.

În loc să concureze cu mari șanse la Zmeura de Aur, adunătura pestriță de clișee politic-corecte a lui Guillermo del Toro, policlitschul The Shape of Water a umflat Golden Globe pentru regie, BAFTA pentru scenariu original (Ține-mă, Doamne!) și se pregătește pentru o căpiță de Oscaruri...

Zăcămintele de cinema din această lume se epuizează, pesemne, mult mai rapid decât țițeiul. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mă bucur că ati identificat sursa plagiatului, una din primele carti sf citite de mine cândva in secolul trecut. Fără a fi văzut filmul, doar citind despre el, am remarcat asemănarea izbitoare cu romanul lui Beleaev. Mă întreb câti au mai remarcat-o, poate câțiva împătimiți ai sf-ului din din fosta URSS plus del Toro, evident. Ce si-o fi zis el? Nu stie nimeni de cartea asta, e un autor obscur, asa ca pot sa plagiez nestingherit.
    Domnule Popescu, cred ca ar trebui sa încercati sa publicati acest articol in mass media occidentală.
    • Like 0
  • Corect!
    • Like 0
  • Rar sunt in dezacord cu dumneavoastra, domnule Popescu, dar mi se pare mult prea cinica aceasta recenzie. Am incercat sa-i raspund si d-lui Dumitru legat de falsa acuzatie de plagiat, dar nu mi-a fost publicat comentariul. Dar d-voastra, in mod inadvertent, demonstrati exact ca nu se poate pune problema de asa ceva, ci doar de o simpla inspiratie din povesti vechi de cand lumea. Mergand inapoi in timp, putem gasi aceeasi poveste in Frumoasa si Bestia, si ajungem pina in antichitate la legenda lui Cupidon si Psyche. De asta consider ca e nedreapta critica filmului acesta prin comparatie cu ce a fost inainte.
    Legat de afirmatia asa-zis aroganta a lui Del Toro ca ar fi inventat el filmele cu oameni amfibii, din nou, nu a fost vorba de asa ceva, ci e mai mult o rastalmacire a haterilor de pe Internet (asta i s-ar putea ierta dlui Dumitru, dar ma asteptam la mai multa rigurozitate de la dumneavoastra). Del Toro doar a afirmat ca a avut un personaj amfibiu in 2 filme anterioare (culmea, interpretat de acelasi Doug Jones) dar asta nu confera nimanui exclusivitate asupra acestui concept. Sursa: http://hollywood-elsewhere.com/2017/12/nothing-here-but-i-asked/
    Ajungand la inima problemei, cred ca e gresit sa judecam filmul insistand pe chichite si clisee, pentru ca astea sunt peste tot in cinematografie, si mai mult nu e nimeni judecator suprem asupra a ce e sau nu PC. Daca trecem de suprafata, s-ar observa ca nici unul din cliseele folosite in film nu e pus acolo intamplator, ci cu un rol activ in poveste, si luand filmul in totalitate, are o sensibilitate aparte ce in mod clar merita nominalizarea la Oscar (nu cred ca va castiga, dar sunt convins ca isi merita locul acolo).
    Da, este evident ca lumea de la Hollywood alege filmele de Oscar dupa anumite tipare, dar consider ca o critica justa a unui film de Oscar trebuie sa includa doar ceea ce este, cu mintea deschisa, trecand peste clisee, si fara sa-l comparam cu filmele europene care lucreaza de obicei in alte registre.
    • Like 2
  • John check icon
    După opinia mea filmul este un roadmap pentru bifarea tuturor ”cerințelor” impuse de corectitudinea politică sărită peste cal și rampantă mai ales la Hollywood și în viața universitară americană ”progresivă”. Nu are nimic nou, ba și-a tras „seva creativă„ într-un mod neelegant din literatura sci-fi de pe vremea tinereții genului . Frica de neobișnuit ne-a fost anihilată de frații Grimm, în fond ne este familiar prințul fermecat, transformat în broască, pe care iubirea îl eliberează de vrajă, printr-un sărut.

    OFF – înafara subiectului:
    În altă ordine de idei , cerința gălăgioasă de a corespunde la milimetru complexelor tuturor minorităților posibile ( între care, mai nou, unor drepturi de folosire arbitrară a pronumelor personale – cum să zic ! - polimorfe ) este nu numai ridicol și infantil dar și periculos de agresiv.
    Distrați – vă, dacă puteți - la ce atacuri este supus un profesor universitar canadian – psiholog de altfel – care respinge dictatura PC ( engleză bună necesară )

    https://www.youtube.com/watch?v=aMcjxSThD54&feature=share

    Iată un exemplu, cam ce pronume personale trebuie să folosim – bineințeles după o groază de întrebări catifelate – după un ghid al comunității LGBT, ca nu cumva să ne scrântim glezna greșind.
    http://uwm.edu/lgbtrc/support/gender-pronouns/

    La această absurditate a răspuns profesorul Jordan Peterson ( vezi mai sus ) : Grow up !
    • Like 4
    • @ John
      Victor66 check icon
      Ăștia de la LGBT fie fac mișto, fie au înnebunit în cel mai real sens al cuvântului.
      Intrați pe al doilea link, să vedeți cum trebuie să vă și cereți scuze (bine, în privat, încă nu se face auto-critica în public) dacă ziceți him/her (el/ea) în loc de (f)oer (??!!).
      • Like 0
    • @ John
      Englezescul "rampant" are un echivalent in limba romana, care nu este ... rampant.
      • Like 1
  • deci Belyaev are patentul sau mitologia greaca in cazul lui Ariel Omul zburator( Superman Iron si toti supereroii care zboara) ? Sau Oblivion ( film din 2013 ) care se trage din Traficantul de aer de acelasi Belyaev ?Daca despicam firul in patru ajungem la quarci si din cate inteleg nici aia nu sunt ultimul strat. Despre film sunt de acord ca e cam tras de par , sau de solzi in fine.
    • Like 1
  • Arthur check icon
    M-am uitat la el cu indulgenta ,de curiozitate pentru a vedea de ce a luat Globul de aur! Nu mi-a venit sa cred cand am citit ca este propus la 13 Oscaruri,Este chiar penibil! Iar eu sunt un pasionat de SF! Pai Omul amfibie sovietic mi-a lasat amintiri placute,la varsta la care l-am vazut(ca si9 cartile lui Beleav de altfel!),,iar fatuca era chiar foarte draguta! Aici nici macar asa ceva!In general productiile americane devin tot mai de nevazut,obsesiile cu secvente LGBT in fiecare film,chiar Sf sau fantastic,limiteaza publicul la o nisa,iar scenariile sunt tot mai comerciale si/sau lipsite de orice logica! Filmele si serialele englezesti si europene au inceput sa le bata la fund,ceea ce e bine!
    • Like 2
    • @ Arthur
      Nu inteleg inversunarea asta pentru faptul ca in film apar minoritati si nevoia de a face din orice o diatriba contra tendintei political correctness.
      Ok, protagonista e muta - e aeriana, intr-o lume a ei, abia frizand societatea - e ceea ce face relatia ei cu amfibianul verosimila.
      Ok, avem o negresa apasata de corvezi casnice. Mi se pare foarte credibil.
      Ok, avem un batran homosexual. Situatia lui sociala si erotica mi se pare mai degraba sumbra si deznadajduita sa o poti considera agenda LGBT. If anything povestea lui iti lasa un gust amar.
      Insa ea il face un alt corp in deriva la marginea societatii.
      In definitiv nu e o lista de bifare politcally correct, e tocmai un film despre surghiuniti, outcasts - destinul lor e sa aiba parte doar de dezaprobare.
      Deci reactia majoritatii comentatorilor e exact cea scontata.

      Ma amuza mult ca va plangeti in aceeasi suflare ca protagonista nu e o frumusete hollywoodiana dar cumva in acelasi timp filmul e prea comercial.

      Mi-a placut Ichtyander, mi-a placut si asta, si Mica Sirena, si Splash. Dupa mine n-au decat sa faca mai multe filme cu chestiile de sub apa, inchipuite sau nu.
      • Like 0
  • Și Oscar-urile, și Nobel-urile pentru literatură devin, de prea multe ori în ultimii 25 de ani, afaceri politice sau comerciale. „Tăcerea mieilor” a fost oscar-izat ca să nu primească Best Picture „JFK”-ul lui Oliver Stone (multipremiat la alte capitole, mai puțin premiul cel mare) - ceea ce ar fi acreditat, aproape oficial, teza asasinării lui Kennedy cu aportul serviciilor secrete americane.
    Cât despre cine-plagiaturi.... „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” este plagiat de Titus Popovici după nuvela identică a unui autor francez. Iar când s-a văzut în România „Filiera franceza”, din care Sergiu Nicolaescu copiase secvențe întregi în „Cu mâinile curate”, acesta a replicat zâmbitor că... da, seamănă: se trag la fel de multe gloanțe...
    • Like 1
    • @ Vladimir Bogdan
      si nobelurile pentru pace asisderea
      • Like 0
  • Asta era si scopul filmului , sa scoata din noi cu forcepsul neincrederea , frica , dispretul , ura fata de tot ce nu ne seamana , CTP , cat suntem de toleranti ? cat suntem de deschisi la nou ? Cand vom renunta la ochelarii de cal si la patul lui Procust ?
    • Like 3
  • Si-l mai criticati pe noul ministru al invatamantului! Pentru doctorate se plagiaza din literatura de specialitate, adica se pricep mai putini. In cazul amfibienilor s-a mizat pe numarul tot mai mic de persoane care au vazut "omul amfibie". Sa ne fie rusine, domnule C.T.Popescu ca avem memorie buna!
    • Like 2
  • Un cinic ar putea spune ca "Shape of water" nu este plagiat...

    ...pentru simplul fapt ca nu incalca niciuna dintre numeroasele norme de protectie intelectuala produse de exact aceeasi industrie. Si daca totusi incalca, armatele de avocati din culise s-au asigurat ca pot anihila orice proces pe teme de copyright care ar aparea.
    • Like 0


Îți recomandăm

Nicolle Birta

- Maman, c'est du vrai chocolat? (mami, este ciocolată adevărată?). Întocmai ca în povești, băiețelul își lipise nasul roșu, înghețat de frig, de geamul vitrinei frumos decorate, cu prilejul Sărbătorilor de iarnă. - Mais bien sûr c'est du vrai chocolat, (desigur că este ciocolată adevărată), îi răspunsese mama.

Citește mai mult

Povestile Cristinei autografe

„Pe cerul albastru, într-o casă de nori mare și albă, trăiau șase norișori frați. Cinci dintre ei erau gri, iar unul era roz. Cei gri făceau mereu glume pe seama celui roz, pentru că era altfel. Nu numai că era roz, dar atunci când norișorii făceau ploaie, el nu putea să stoarcă nici măcar o picătură. Oricât de tare se străduia. Și toți norișorii râdeau de el...”

Citește mai mult

Eataly

„Am lucrat mulți ani pentru a alege mici furnizori excelenți din Sicilia, Sardinia, Calabria, din toate regiunile din Italia. Am reușit să conving furnizorii să producă mai mult, dar la același standard de calitate. Și să le scriu și spun povestea, să le creez noi ambalaje și tot programul tehnic pentru a face față birocrației. Acum avem 2.000 de furnizori, foarte, foarte mici”, spune Oscar Farinetti.

Citește mai mult