Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Euro creşte la 4,78 lei. Dolarul american şi preţul aurului ating noi niveluri record

curs valutar - euro - BNR

Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, marţi, un curs de referinţă de 4,7800 lei/euro, în creştere cu 0,11% faţă de valoarea atinsă luni. Dolarul american şi preţul aurului continuă ascensiunea şi ating noi niveluri record, iar francul elveţian ajunge la cel mai mare nivel din ianuarie 2015 până în prezent, scrie News.ro.

În 21 noiembrie 2019, euro a atins 4.7808 lei, acesta fiind cel mai mare nivel anunţat vreodată de BNR. Luni, euro a crescut la 4.7748 lei. Marţi, euro a urcat la 4.7800 lei.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.4026 lei la 4.4131 lei. Acesta este a cincea oară, în ultimele două săptămâni, când dolarul ajunge la un nou nivel record în raport cu leul.

Preţul gramului de aur a crescut de la 223.7158 lei la 225.2035 lei. Acesta este a patra oară consecutiv când preţul aurului ajunge la un nou nivel record, acesta crescând în contextul incertitudinilor existente la nivel global.

Cursul francului elveţian a urcat de la 4.4844 lei la 4.4986 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 23 ianuarie 2015, când a fost tot 4.5817 lei.

Robor la 3 luni, principalul indice la calculatrea ratelor în lei, a scăzut la 3,09%, față de 3,12% luni și a atins astfel cea mai mică valoare din ultimele două luni.  

„În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproape 90% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8286, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8823. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2021/ianuarie 2020) a înregistrat o valoare medie de 3,67%. Sunt de remarcat anticipaţiile privind majorarea ratelor de dobândă atât pentru scadenţele scurte (ROBOR 3M) cât şi pentru cele lungi (obligaţiuni suverane cu scadenţa 5Y denominate în RON), peste 62% şi respectiv 64% dintre participanţii la sondaj anticipând aceste evoluţii”, potrivit unui comunicat de la finele lunii ianuarie transmis de CFA România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult