La proba de matematică de la Evaluarea Națională din acest an poți lua ușor nota 5, dar greu nota 10, spune profesorul de matematică Sorin Borodi, de la Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian” din Dej. Potrivit lui, unele exerciții de geometrie plană și în spațiu le-au pus probleme elevilor.
CITIȚI ȘI: Subiectele la matematică primite de elevi la Evaluarea Națională 2020
„Subiectele au fost de această dată destul de echilibrate. Au apărut anul acesta și subiecte mai dificile, în special la geometrie, astfel încât notele vor fi răspândite pe o plajă mai mare de valori. În special problema de geometrie plană de la subiectul III - subpunctele b și c, după părere mea, nu vor fi rezolvate de prea mulți elevi. La geometrie în spațiu, în special problema 2 de la III - subpunctul c nu prea mulți elevi puteau să îl rezolve. Acolo trebuia să cunoască elevul destulă geometrie pentru a putea vedea niște lucruri. Celelalte au fost niște probleme normale, foarte asemănătoare cu cele din variantele de antrenament. Probleme standard, care s-au mai dat de multe ori”, subliniază Borodi.
Ca și în ceilalți ani, remarcă el, foarte puține cerințe au avut legătură cu viața reală - mai exact 2 din 18. „Se continuă în același stil. Subiecte rupte de realitate, din cei 18 itemi de la Evaluarea Națională, doi aveau, să zicem, cât de cât o legătură cu viața reală. Aici nu vreau să se înțeleagă că arunc eu o vină asupra autorilor autorilor subiectelor. Ei se adaptează la ceea ce se cere, ei nu pot să vină cu altceva decât cu ce erau elevii obișnuiți. Toate auxiliarele, manualele abundă de genul acesta de probleme fără legătură cu viața reală. Situația asta se pare că e convenabilă pentru mai mulți jucători din această zonă”, este de părere profesorul.
De mulți ani, Sorin Borodi atrage atenția asupra felului excesiv de abstract în care este predată matematica în România și vorbește despre necesitatea schimbării metodelor utilizate în învățarea acestei discipline.
„Trebuie să îi arătăm elevului, prin cât mai multe exemple, situațiile reale în care poate utiliza cunoștințele la matematică. Noi îi livrăm elevului un instrument și îi spunem: Descurcă-te, vezi tu la ce o să îl folosești. În loc să îi spunem: pe acest instrument îl poți utiliza acolo și acolo”, spune Sorin Borodi.
Profesorul speră ca, începând de anul viitor, subiectele de la matematică să aibă mai multă legătură cu viața reală.
„Conform legii educației, elevii ar trebuisă primească un subiect interdisciplinar. S-ar putea găsi o variantă, chiar dacă subiectul nu va fi interdisciplinar. Lucrul acesta nu e posibil, odată ce n-ai predat interdiscipinar, nu poți evalua interdiciplinar. Dar la matematică s-ar putea introduce un minimum 50% de probleme direct ancorate în viața reală.”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Este eterna problemă a sistemului nostru, care nu decide să tragă o linie între cultură generală -şi anumite zone ale matematicii se pot încadra la cultură generală - şi studiul în sine.
Nu, la noi se predă cu basculanta. Se poate vedea acest lucru comparând ce se predă la noi cu ce se predă în alte sisteme de învăţământ.
Iar scoala trebuie sa te invete si sa nu iei teapa la magazin, insa si sa rationezi corect sau macar sa observi greseli de rationament cand te uiti la televizor. Care sunt cu carul, din pacate, la oamenii din jurul nostru.
Experienţa arată că există oameni mai puţin avansaţi în matematică cu gândire clară, logică, după cum există persoane foarte avansate în matematică cu o gândire deficitară când îi scoţi din mediul cu care au fost obişnuiţi.
Nu pledez pentu eliminarea matematicii, din moment ce beneficiile ei sunt cunoscute, ci resping excesul.
La fel cum la literatură pierdem vremea cu critică literară complexă - mestecând tot felul de metatexte subtextuate în textul epico-liric - tot la fel şi în matematică se pierde vremea cu elemente pe care zboară din minte imediat ce se încheie examenele.
Desigur, există şi pasionaţi de matematică, însă lor le-ar trebui un modul opţional. Este ceea ce se întâmplă în multe sisteme de învăţământ, unde există o matematică basic şi una de performanţă.
"tot la fel şi în matematică se pierde vremea cu elemente pe care zboară din minte imediat ce se încheie examenele." - de unde rezulta ca asta ar fi regula generala?
"tot la fel şi în matematică se pierde vremea cu elemente pe care zboară din minte imediat ce se încheie examenele." - la noi matematica de performanta se face in liceele cu profil real, cea "basic" se face la restul.
Nu, basic se face în alte sisteme de învăţământ.
Basic se face la noi in scoala, chiar daca nu iau toti 10. La liceu, depinde. V-am mai spus standardele de bac international vs. bac romanesc nu sunt atat de diferite.
Din pacate in scoala e predata aiurea si e contraproductiv. Se predau "solutii" abstracte fara sa se explice problema (gen calcul intergral in liceu). In liceu nu-ti explica nimeni ca integralele alea chiar folosesc la ceva, par doar un joc (care poate fi interesant, insa inutil precum cubul lui Rubik) inventat de niste minti prea odihnite, ceea ce e o chestie absolut falsa, insa e impresia cu care iese majoritatea din liceu. Din motivul asta unul ca tine care i-a inteles utilitatea reala nu se intelege cu unul ca Valentin la care matematica s-a terminat cu liceul fara sa mai apuce sa vada si la ce foloseste. Puteti argumenta mult si bine, realitatile voastre sunt diferite si nimeni nu il va convinge pe celalalt.
Din motivul asta ajung putini sa o stapaneasca (sau in orice caz, mai putini decat in alte tari care au alta abordare).
Nici eu nu spun ca trebuie scoase din programa ci ca s-ar lipi mai mult de majoritatea elevilor daca doua din cele 150 de ore de matematica din clasa a 11-a ar fi "sacrificate" pentru a li se prezenta un pic istoria calcului integral, motivele concrete pentru care a fost inventat, si cateva probleme concrete care nu pot fi rezolvate altfel, care sa arate forta lui, in loc sa fie pusi sa calculeze derivate si integrale care habar n-au la ce-s bune. Si macar chiar si aia slabi la matematica ar ramane cu ceva. Eu zic ca elevii care calculeaza 1000 integrale in liceu si stiu si la ce folosesc ele sunt mai castigati decat aia care au calculat 1100 fara sa stie de ce o fac.
Si da, matematica mi se pare ca e esenta de abstract.