Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Evaluare Națională 2020. Profesorul Sorin Borodi: „La matematică, noi îi livrăm elevului un instrument și îi spunem: Descurcă-te, vezi tu la ce o să îl folosești”

Sorin Borodi

La proba de matematică de la Evaluarea Națională din acest an poți lua ușor nota 5, dar greu nota 10, spune profesorul de matematică Sorin Borodi, de la Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian” din Dej. Potrivit lui, unele exerciții de geometrie plană și în spațiu le-au pus probleme elevilor.

CITIȚI ȘI: Subiectele la matematică primite de elevi la Evaluarea Națională 2020

„Subiectele au fost de această dată destul de echilibrate. Au apărut anul acesta și subiecte mai dificile, în special la geometrie, astfel încât notele vor fi răspândite pe o plajă mai mare de valori. În special problema de geometrie plană de la subiectul III - subpunctele b și c, după părere mea, nu vor fi rezolvate de prea mulți elevi. La geometrie în spațiu, în special problema 2 de la III - subpunctul c nu prea mulți elevi puteau să îl rezolve. Acolo trebuia să cunoască elevul destulă geometrie pentru a putea vedea niște lucruri. Celelalte au fost niște probleme normale, foarte asemănătoare cu cele din variantele de antrenament. Probleme standard, care s-au mai dat de multe ori”, subliniază Borodi.

Ca și în ceilalți ani, remarcă el, foarte puține cerințe au avut legătură cu viața reală - mai exact 2 din 18. „Se continuă în același stil. Subiecte rupte de realitate, din cei 18 itemi de la Evaluarea Națională, doi aveau, să zicem, cât de cât o legătură cu viața reală. Aici nu vreau să se înțeleagă că arunc eu o vină asupra autorilor autorilor subiectelor. Ei se adaptează la ceea ce se cere, ei nu pot să vină cu altceva decât cu ce erau elevii obișnuiți. Toate auxiliarele, manualele abundă de genul acesta de probleme fără legătură cu viața reală. Situația asta se pare că e convenabilă pentru mai mulți jucători din această zonă”, este de părere profesorul. 

De mulți ani, Sorin Borodi atrage atenția asupra felului excesiv de abstract în care este predată matematica în România și vorbește despre necesitatea schimbării metodelor utilizate în învățarea acestei discipline.

„Trebuie să îi arătăm elevului, prin cât mai multe exemple, situațiile reale în care poate utiliza cunoștințele la matematică. Noi îi livrăm elevului un instrument și îi spunem: Descurcă-te, vezi tu la ce o să îl folosești. În loc să îi spunem: pe acest instrument îl poți utiliza acolo și acolo”, spune Sorin Borodi.

Profesorul speră ca, începând de anul viitor, subiectele de la matematică să aibă mai multă legătură cu viața reală.

„Conform legii educației, elevii ar trebuisă primească un subiect interdisciplinar. S-ar putea găsi o variantă, chiar dacă subiectul nu va fi interdisciplinar. Lucrul acesta nu e posibil, odată ce n-ai predat interdiscipinar, nu poți evalua interdiciplinar. Dar la matematică s-ar putea introduce un minimum 50% de probleme direct ancorate în viața reală.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Let's face it, cele mai multe "probleme practice" existente prin culegeri sunt destul de puerile și relativ departe de realitate. Cam toate sunt de tipul ”Un teren are forma de... si dimensiunile de... calculați câtă sârmă trebuie pentru împrejmuire”. Trebuie un efort mai serios în direcția elaborării de probleme legate de realitate, mai ales când substratul geometric nu e prezent. Noțiuni abstracte cum sunt funcțiile, procentele, probabilitățile modelează destule situații întâlnite relativ frecvent. În ce privește geometria, manualele profesorului Hollinger - anterioare anului 1979 - cuprind multe aplicații practice care nu s-au mai regăsit în cele ulterioare.
    • Like 0
  • Felicitări d.lui profesor . Sunt curioasă cati profesori ar reuși să rezolve problema de geometrie sub.III. Un copil de clasa a 8 a , este DOCTOR IN MATEMATICA ? ASEMENEA PROBLEMA NU A FOST PT.UN COPIL DE 14 ANI , NU SE NUMESTE DE DIFICULTATE MEDIE
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Nu toată matematica este abstractă. Unele lucruri poti fi aplicate concret, în viaţa de zi cu zi. Din păcate învăţământul românesc aruncă cu basculanta noţiuni care ţin de studiul matematicii.
    Este eterna problemă a sistemului nostru, care nu decide să tragă o linie între cultură generală -şi anumite zone ale matematicii se pot încadra la cultură generală - şi studiul în sine.
    • Like 1
    • @ Valentin
      Matematica este abstractie, are sens sa fie tratata ca atare. Chiar daca imbraci problemele in notiuni din viata de zi cu zi numerele, algoritmii, toate notiunile sunt abstracte. Daca problema de geometrie plana de la examenul de azi se referea la impartirea unui teren in exact acelasi mod, cu exact aceleasi cerinte, era alta problema? Evident ca nu. Care basculanta? Sunt cateva notiuni de mate predate si exersate corect. Asta ESTE cultura generala.
      • Like 4
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Matematica este abstractă progresiv. Cinci kilograme de mere a zece lei kilogramul nu este o abstracţiune. Sunt elevi care înţeleg partea concretă/practică a matematicii şi se opresc acolo, în timp ce alţii continuă.

      Nu, la noi se predă cu basculanta. Se poate vedea acest lucru comparând ce se predă la noi cu ce se predă în alte sisteme de învăţământ.
      • Like 3
    • @ Valentin
      Nu e nici o basculanta, sunt cateva notiuni simple, explicate si exersate corect. Si da, sunt abstracte, chiar daca unele probleme sunt imbracate in limbaj comun. Algortimii de rezolvare, numerele in sine sunt abstracte. Doar pentru ca alte sisteme fac altfel nu inseamna ca ce facem noi e gresit. Va aduc din nou aminte ca standardele bacalaureatului international la matematica nu difera mult de standardele bacului romanesc.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Parerist check icon
      Da si nu. Matematica nu e doar o "scula", e un mod de gandire. Da, are parti aplicate, utilizabile la aprozar. Insa geometria plana de exempu nu e utila doar ca sa imparti tarlalele, ci ca sa inveti ce-i aia o ipoteza, un rationament si o concluzie (e poate cea mai "pura" stiinta, bazata exclusiv pe logica, inclusiv dintre ramurile matematicii).
      Iar scoala trebuie sa te invete si sa nu iei teapa la magazin, insa si sa rationezi corect sau macar sa observi greseli de rationament cand te uiti la televizor. Care sunt cu carul, din pacate, la oamenii din jurul nostru.
      • Like 6
    • @ Parerist
      Valentin check icon
      Ştiinţa care te învaţă ce este un raţionamet şi cum se trage o concluzie se numeşte LOGICĂ. Matetica se foloseşte de logică, dar nu este logica însăşi. Pentru a învăţa să gândeşti logic poţi studia foarte bine această logica fără să te complici prea tare cu matematica.
      Experienţa arată că există oameni mai puţin avansaţi în matematică cu gândire clară, logică, după cum există persoane foarte avansate în matematică cu o gândire deficitară când îi scoţi din mediul cu care au fost obişnuiţi.
      Nu pledez pentu eliminarea matematicii, din moment ce beneficiile ei sunt cunoscute, ci resping excesul.
      La fel cum la literatură pierdem vremea cu critică literară complexă - mestecând tot felul de metatexte subtextuate în textul epico-liric - tot la fel şi în matematică se pierde vremea cu elemente pe care zboară din minte imediat ce se încheie examenele.
      Desigur, există şi pasionaţi de matematică, însă lor le-ar trebui un modul opţional. Este ceea ce se întâmplă în multe sisteme de învăţământ, unde există o matematică basic şi una de performanţă.
      • Like 2
    • @ Valentin
      "după cum există persoane foarte avansate în matematică cu o gândire deficitară când îi scoţi din mediul cu care au fost obişnuiţi. " - de exemplu?
      "tot la fel şi în matematică se pierde vremea cu elemente pe care zboară din minte imediat ce se încheie examenele." - de unde rezulta ca asta ar fi regula generala?
      "tot la fel şi în matematică se pierde vremea cu elemente pe care zboară din minte imediat ce se încheie examenele." - la noi matematica de performanta se face in liceele cu profil real, cea "basic" se face la restul.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Există elevi cu uşurinţă în a rezolva probleme complexe. N-am spus că este o regulă generală, am spus doar că faptul există. Dvs. sunteţi cel care sugeraţi cu subtilitate că există o regulă generală. Eu nu susţin acest lucru.
      Nu, basic se face în alte sisteme de învăţământ.

      • Like 1
    • @ Valentin
      N-am sugerat ca toti elevii s-ar descurca la fel de usor, nu toti sunt de 10. Ceea ce e si normal pana la urma, n-avem de ce sa ne prefacem ca lucrurile stau altfel.
      Basic se face la noi in scoala, chiar daca nu iau toti 10. La liceu, depinde. V-am mai spus standardele de bac international vs. bac romanesc nu sunt atat de diferite.
      • Like 3
  • Matematica e abstracta prin insasi natura ei. Asta e si provocarea: sa te antrenezi sa poti gandi abstract. Aceeasi materie si aceleasi tipuri de subiecte se dau de mai multe decenii si chiar nu sunt mare branza. Nici cele de anul asta nu au fost. Vreti matematica aplicata in viata reala? Aia se cheama fizica.
    • Like 3
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Ciudat, când socoteşti 5kg de mere la 5 lei nu pare fizică...
      • Like 2
    • @ Valentin
      Fair enough. Mai sunt si economia, chimia, info etc etc.
      • Like 3
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Orice materie are o zonă aplicabilă în viaţa reală şi o zonă de specializare.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Daca ceva nu e imediat aplicabil in viata reala nu inseamna neaparat ca e de specializare. Ce se face la materiile reale la scoala nu e de specializare.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Matematica e fascinanta, intre trebuie sa o descoperi in ritmul si la varsta potrivita. altfel risti sa indepartezi copii de ea si sa o considere o masturbare intelectuala.
      Din pacate in scoala e predata aiurea si e contraproductiv. Se predau "solutii" abstracte fara sa se explice problema (gen calcul intergral in liceu). In liceu nu-ti explica nimeni ca integralele alea chiar folosesc la ceva, par doar un joc (care poate fi interesant, insa inutil precum cubul lui Rubik) inventat de niste minti prea odihnite, ceea ce e o chestie absolut falsa, insa e impresia cu care iese majoritatea din liceu. Din motivul asta unul ca tine care i-a inteles utilitatea reala nu se intelege cu unul ca Valentin la care matematica s-a terminat cu liceul fara sa mai apuce sa vada si la ce foloseste. Puteti argumenta mult si bine, realitatile voastre sunt diferite si nimeni nu il va convinge pe celalalt.
      Din motivul asta ajung putini sa o stapaneasca (sau in orice caz, mai putini decat in alte tari care au alta abordare).
      • Like 4
    • @ Parerist
      Depinde de prof/profi. Eu am avut profi de mate care explicau foarte bine, plus ca integralele au aparut destul de repede si la fizica. Daca mai multi profi ar trebui sa dea explicatii mai bune, OK, nu vad insa de ce ar trebui scoase integralele sa zicem din programa (ma rog, depinde si de profilul liceului aici). Oricum nu doar la noi se fac chestiile astea la liceu.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Ce spun nu are legatura cu calitatea explicatiilor, ci cu faptul ca elevii nu le inteleg utilitatea. In liceu nu ti se prezinta o problema pe care sa n-o poti rezolva decat folosind integralele, si din motivul asta pare o chestie rupta de realitate.
      Nici eu nu spun ca trebuie scoase din programa ci ca s-ar lipi mai mult de majoritatea elevilor daca doua din cele 150 de ore de matematica din clasa a 11-a ar fi "sacrificate" pentru a li se prezenta un pic istoria calcului integral, motivele concrete pentru care a fost inventat, si cateva probleme concrete care nu pot fi rezolvate altfel, care sa arate forta lui, in loc sa fie pusi sa calculeze derivate si integrale care habar n-au la ce-s bune. Si macar chiar si aia slabi la matematica ar ramane cu ceva. Eu zic ca elevii care calculeaza 1000 integrale in liceu si stiu si la ce folosesc ele sunt mai castigati decat aia care au calculat 1100 fara sa stie de ce o fac.
      • Like 3
    • @ Parerist
      Pai la calitatea explicatiilor eu includ si utilitatea, care de acord, e importanta. In liceu ar trebui cel putin sa ti se prezinte probleme care se rezolva cu integrale si pe langa mate sunt destul de multe care apar la fizica.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Nu. Dar nici matematica. Asta e aritmetica.
      Si da, matematica mi se pare ca e esenta de abstract.
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult