Foto Getty Images
Legea nr. 126/2024 modifică structural regimul de sancționare a faptelor de evaziune fiscală și a fost declarată constituțională.
O primă modificare constă în faptul că se extinde noțiunea de evaziune fiscală și la fapta de a înregistra cheltuieli fără substanță economică în baza unor facturi comunicate electronic prin sistemul RO e-factură.
O altă modificare constă în faptul că dacă în urma unei fapte de evaziune fiscală se plătește prejudiciul, iar valoarea prejudiciului este mai mică de un milion euro, fapta de evaziune fiscală nu se mai incriminează.
Pe lângă plata prejudiciului, legiuitorul condiționează neîncriminarea faptei de evaziune fiscală de plata unei sume sancționatorii care poate să fie de la 25% până la 100% din valoarea debitului la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere.
Actul normativ este redactat astfel încât să acopere atât partea de inspecții fiscale uzuale, cât și partea de plată a prejudiciului în cursul cercetării penale și, ulterior, cursul procesului penal.
Se majorează în același timp și sancțiunile privative de libertate când presupusul infractor nu utilizează procedura de plată a debitului, în sensul că, dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minimă și maximă a pedepsei privative de libertate se majorează cu 3 ani, respectiv dacă prejudiciul este mai mare de 1 milion de euro, limita minimă și maximă a pedepsei privative de libertate se majorează cu 5 ani.
Notă: legea prevede faptul că Direcția Națională Anticorupție anchetează cauze la care paguba materială este mai mare de 10 milioane de lei și aduce noi proceduri privind reținerea și confiscarea mijloacelor de transport utilizate în acțiuni ce încarcă regimul vamal.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.