Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Finanțele vor să limiteze folosirea microîntreprinderilor pentru obținerea de venituri din muncă. Companiile nu vor mai putea fi fragmentate, pentru utilizarea impozitării de 1-3% pe venit. Consultanți fiscali: „Micșorarea plafonului va duce la creșterea birocrației, firmele vor căuta portițe fiscale”

ANAF - fisc

Contribuabilii care folosesc microîntreprinderi pentru a obține venituri din muncă, în locul contractelor de muncă, reducându-și astfel taxele plătite la stat, au intrat în vizorul Ministerului Finanțelor. Pentru a încasa mai mulți bani, statul vrea să limiteze această posibilitate, potrivit unor declarații făcute de ministrul Dan Vîlceanu pentru Profit.ro

Totodată, Finanțele intenționează să limiteze posibilitatea companiilor cu cifre de afaceri peste un milion de euro de a se fragmenta în mai multe firme mai mici, pentru a beneficia de impozitarea mai avantajoasă în regim de microîntreprindere. În prezent microîntreprinderile cu cifră de afaceri mai mică de un milion de euro plătesc un impozit de 1% pe venit, dacă au unul sau mai mulți salariați, iar dacă nu au angajați plătesc impozit de 3% pe venit. 

Companiile a căror cifră de afaceri depășește un milion de euro plătesc impozit de 16% din profitul impozabil.

Guvernul s-a angajat prin PNRR să scadă, treptat, pragul de un milion de euro pentru încadrarea firmelor la plata impozitului pe venitul microîntreprinderii. Modificările ar urma să fie făcute gradual, din trimestrul I al anului 2023, până în trimestrul al IV-lea al anului 2024. Măsura trebuie decisă până în trimestrul al IV-lea al anului 2022.

„Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor. Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024”, se arată într-un document publicat de Comisia Europeană, consultat de startupcafe.ro

„Micșorarea plafonului va duce la creșterea birocrației, iar firmele vor căuta să găsească portițe fiscale”

„Ridicarea plafonului de impozitare de la cifra de afaceri anuală de 100.000 euro la un milion euro a fost o măsură de dreapta și a eliminat birocrația, în sensul în care acest sistem este ușor de implementat de firme și ușor de urmărit de ANAF. Haios este că această măsură a fost luată de partidul de stânga, PSD. Micșorarea plafonului va duce la creșterea birocrației, iar firmele vor căuta să găsească portițe fiscale”, a declarat pentru Republica.ro Radu Georgescu, Managing Partner la CFO Network.

„Iar iese tărăboi: cheltuiala aia e bună, că nu e bună, ți-o acceptă ANAF, nu ți-o acceptă...”

Cornel Grama, expert contabil și consultant fiscal: „Interesant cum vor să scoată bani și din piatră seacă. Dacă la TVA nu se prea poate umbla, pentru că sunt reguli stabilite de UE prin Directivă, umblă la impozitare.

Ministerul Finanțelor spune că sunt 835.000 de contribuabili care plătesc impozit pe venitul microîntreprinderilor (1-3% pe venit) și 118.000 care plătesc impozit pe profit (16% pe profit). Dar cei de la Finanțe probabil nu și-au făcut un calcul, că probabil cei 835.000 de contribuabili micro oricum plătesc la cât facturează, iar cei 118.000 care plătesc impozit pe profit știm cât plătesc, dacă au profituri mici...

Mi se pare o măsură puțin heirupistă. Cum vor urmări să nu se fragmenteze business-urile? Prin Registrul Comerțului?”.

Consultantul fiscal consideră că modificările pe care le vizează Ministerul Finanțelor vor lovi în micile afaceri.

„În plus, va fi o lovitură puternică dată sectorului micilor afaceri, mai ales la prestări servicii, unde știm că nu sunt cheltuieli așa mari. După aceea o să ne întoarcem la vechea placă, de dinainte de ridicarea plafonului la un milion de euro, cu cheltuielile: omul începe să își bage tot felul de cheltuieli, cum legislația e interpretabilă, el consideră că acea cheltuială e deductibilă, dar vine ANAF și zice că nu e deductibilă. Și iar iese tărăboi: că cheltuiala aia e bună, că nu e bună, ți-o acceptă, nu ți-o acceptă. Pe când acum nu ai treabă cu asta - ai microîntreprindere, ai plătit pe cât ai facturat. Pe lângă asta, să nu uităm că omul plătea și 5% pe dividende, deci practic era impozitare de 6%, dacă nu prea erau cheltuieli. Sigur, 16% impozit pe profit sună bine, dar acolo să ne gândim că marja de profit o să fie mică, fiecare o să își mai bage tot felul de cheltuieli și merg la risc. Acum, când o veni controlul, asta e”, a explicat Cornel Grama pentru Republica.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Plafonul de 1 milion de EUR n-a făcut decât să legalizeze parandărătul pe persoană fizică! 100.000 de EUR era un plafon de microintreprindere realist, real și rezonabil Căt mi-ar fi de antipatic Vâlceanu (antropologică evaluarea că personal nu-l cunosc), pe chestiunea asta îi dau dreptate! Dacă face și ca angajatul ( pe vremuri le zicea șerb, rumân, uneori iobag) să lucreze numai 4 luni pe an pentru stat, nu aproape 6 luni pe an ca acum, atunci Vâlceanu poate fi începutul unei frumoase prietenii! ...dintre noi, pentru noi, la vremuri noi, tot noi!
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult