Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Finanțele vor să limiteze folosirea microîntreprinderilor pentru obținerea de venituri din muncă. Companiile nu vor mai putea fi fragmentate, pentru utilizarea impozitării de 1-3% pe venit. Consultanți fiscali: „Micșorarea plafonului va duce la creșterea birocrației, firmele vor căuta portițe fiscale”

ANAF - fisc

Contribuabilii care folosesc microîntreprinderi pentru a obține venituri din muncă, în locul contractelor de muncă, reducându-și astfel taxele plătite la stat, au intrat în vizorul Ministerului Finanțelor. Pentru a încasa mai mulți bani, statul vrea să limiteze această posibilitate, potrivit unor declarații făcute de ministrul Dan Vîlceanu pentru Profit.ro

Totodată, Finanțele intenționează să limiteze posibilitatea companiilor cu cifre de afaceri peste un milion de euro de a se fragmenta în mai multe firme mai mici, pentru a beneficia de impozitarea mai avantajoasă în regim de microîntreprindere. În prezent microîntreprinderile cu cifră de afaceri mai mică de un milion de euro plătesc un impozit de 1% pe venit, dacă au unul sau mai mulți salariați, iar dacă nu au angajați plătesc impozit de 3% pe venit. 

Companiile a căror cifră de afaceri depășește un milion de euro plătesc impozit de 16% din profitul impozabil.

Guvernul s-a angajat prin PNRR să scadă, treptat, pragul de un milion de euro pentru încadrarea firmelor la plata impozitului pe venitul microîntreprinderii. Modificările ar urma să fie făcute gradual, din trimestrul I al anului 2023, până în trimestrul al IV-lea al anului 2024. Măsura trebuie decisă până în trimestrul al IV-lea al anului 2022.

„Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor. Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024”, se arată într-un document publicat de Comisia Europeană, consultat de startupcafe.ro

„Micșorarea plafonului va duce la creșterea birocrației, iar firmele vor căuta să găsească portițe fiscale”

„Ridicarea plafonului de impozitare de la cifra de afaceri anuală de 100.000 euro la un milion euro a fost o măsură de dreapta și a eliminat birocrația, în sensul în care acest sistem este ușor de implementat de firme și ușor de urmărit de ANAF. Haios este că această măsură a fost luată de partidul de stânga, PSD. Micșorarea plafonului va duce la creșterea birocrației, iar firmele vor căuta să găsească portițe fiscale”, a declarat pentru Republica.ro Radu Georgescu, Managing Partner la CFO Network.

„Iar iese tărăboi: cheltuiala aia e bună, că nu e bună, ți-o acceptă ANAF, nu ți-o acceptă...”

Cornel Grama, expert contabil și consultant fiscal: „Interesant cum vor să scoată bani și din piatră seacă. Dacă la TVA nu se prea poate umbla, pentru că sunt reguli stabilite de UE prin Directivă, umblă la impozitare.

Ministerul Finanțelor spune că sunt 835.000 de contribuabili care plătesc impozit pe venitul microîntreprinderilor (1-3% pe venit) și 118.000 care plătesc impozit pe profit (16% pe profit). Dar cei de la Finanțe probabil nu și-au făcut un calcul, că probabil cei 835.000 de contribuabili micro oricum plătesc la cât facturează, iar cei 118.000 care plătesc impozit pe profit știm cât plătesc, dacă au profituri mici...

Mi se pare o măsură puțin heirupistă. Cum vor urmări să nu se fragmenteze business-urile? Prin Registrul Comerțului?”.

Consultantul fiscal consideră că modificările pe care le vizează Ministerul Finanțelor vor lovi în micile afaceri.

„În plus, va fi o lovitură puternică dată sectorului micilor afaceri, mai ales la prestări servicii, unde știm că nu sunt cheltuieli așa mari. După aceea o să ne întoarcem la vechea placă, de dinainte de ridicarea plafonului la un milion de euro, cu cheltuielile: omul începe să își bage tot felul de cheltuieli, cum legislația e interpretabilă, el consideră că acea cheltuială e deductibilă, dar vine ANAF și zice că nu e deductibilă. Și iar iese tărăboi: că cheltuiala aia e bună, că nu e bună, ți-o acceptă, nu ți-o acceptă. Pe când acum nu ai treabă cu asta - ai microîntreprindere, ai plătit pe cât ai facturat. Pe lângă asta, să nu uităm că omul plătea și 5% pe dividende, deci practic era impozitare de 6%, dacă nu prea erau cheltuieli. Sigur, 16% impozit pe profit sună bine, dar acolo să ne gândim că marja de profit o să fie mică, fiecare o să își mai bage tot felul de cheltuieli și merg la risc. Acum, când o veni controlul, asta e”, a explicat Cornel Grama pentru Republica.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Plafonul de 1 milion de EUR n-a făcut decât să legalizeze parandărătul pe persoană fizică! 100.000 de EUR era un plafon de microintreprindere realist, real și rezonabil Căt mi-ar fi de antipatic Vâlceanu (antropologică evaluarea că personal nu-l cunosc), pe chestiunea asta îi dau dreptate! Dacă face și ca angajatul ( pe vremuri le zicea șerb, rumân, uneori iobag) să lucreze numai 4 luni pe an pentru stat, nu aproape 6 luni pe an ca acum, atunci Vâlceanu poate fi începutul unei frumoase prietenii! ...dintre noi, pentru noi, la vremuri noi, tot noi!
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult