Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Finanțele vor să limiteze folosirea microîntreprinderilor pentru obținerea de venituri din muncă. Companiile nu vor mai putea fi fragmentate, pentru utilizarea impozitării de 1-3% pe venit. Consultanți fiscali: „Micșorarea plafonului va duce la creșterea birocrației, firmele vor căuta portițe fiscale”

ANAF - fisc

Contribuabilii care folosesc microîntreprinderi pentru a obține venituri din muncă, în locul contractelor de muncă, reducându-și astfel taxele plătite la stat, au intrat în vizorul Ministerului Finanțelor. Pentru a încasa mai mulți bani, statul vrea să limiteze această posibilitate, potrivit unor declarații făcute de ministrul Dan Vîlceanu pentru Profit.ro

Totodată, Finanțele intenționează să limiteze posibilitatea companiilor cu cifre de afaceri peste un milion de euro de a se fragmenta în mai multe firme mai mici, pentru a beneficia de impozitarea mai avantajoasă în regim de microîntreprindere. În prezent microîntreprinderile cu cifră de afaceri mai mică de un milion de euro plătesc un impozit de 1% pe venit, dacă au unul sau mai mulți salariați, iar dacă nu au angajați plătesc impozit de 3% pe venit. 

Companiile a căror cifră de afaceri depășește un milion de euro plătesc impozit de 16% din profitul impozabil.

Guvernul s-a angajat prin PNRR să scadă, treptat, pragul de un milion de euro pentru încadrarea firmelor la plata impozitului pe venitul microîntreprinderii. Modificările ar urma să fie făcute gradual, din trimestrul I al anului 2023, până în trimestrul al IV-lea al anului 2024. Măsura trebuie decisă până în trimestrul al IV-lea al anului 2022.

„Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor. Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024”, se arată într-un document publicat de Comisia Europeană, consultat de startupcafe.ro

„Micșorarea plafonului va duce la creșterea birocrației, iar firmele vor căuta să găsească portițe fiscale”

„Ridicarea plafonului de impozitare de la cifra de afaceri anuală de 100.000 euro la un milion euro a fost o măsură de dreapta și a eliminat birocrația, în sensul în care acest sistem este ușor de implementat de firme și ușor de urmărit de ANAF. Haios este că această măsură a fost luată de partidul de stânga, PSD. Micșorarea plafonului va duce la creșterea birocrației, iar firmele vor căuta să găsească portițe fiscale”, a declarat pentru Republica.ro Radu Georgescu, Managing Partner la CFO Network.

„Iar iese tărăboi: cheltuiala aia e bună, că nu e bună, ți-o acceptă ANAF, nu ți-o acceptă...”

Cornel Grama, expert contabil și consultant fiscal: „Interesant cum vor să scoată bani și din piatră seacă. Dacă la TVA nu se prea poate umbla, pentru că sunt reguli stabilite de UE prin Directivă, umblă la impozitare.

Ministerul Finanțelor spune că sunt 835.000 de contribuabili care plătesc impozit pe venitul microîntreprinderilor (1-3% pe venit) și 118.000 care plătesc impozit pe profit (16% pe profit). Dar cei de la Finanțe probabil nu și-au făcut un calcul, că probabil cei 835.000 de contribuabili micro oricum plătesc la cât facturează, iar cei 118.000 care plătesc impozit pe profit știm cât plătesc, dacă au profituri mici...

Mi se pare o măsură puțin heirupistă. Cum vor urmări să nu se fragmenteze business-urile? Prin Registrul Comerțului?”.

Consultantul fiscal consideră că modificările pe care le vizează Ministerul Finanțelor vor lovi în micile afaceri.

„În plus, va fi o lovitură puternică dată sectorului micilor afaceri, mai ales la prestări servicii, unde știm că nu sunt cheltuieli așa mari. După aceea o să ne întoarcem la vechea placă, de dinainte de ridicarea plafonului la un milion de euro, cu cheltuielile: omul începe să își bage tot felul de cheltuieli, cum legislația e interpretabilă, el consideră că acea cheltuială e deductibilă, dar vine ANAF și zice că nu e deductibilă. Și iar iese tărăboi: că cheltuiala aia e bună, că nu e bună, ți-o acceptă, nu ți-o acceptă. Pe când acum nu ai treabă cu asta - ai microîntreprindere, ai plătit pe cât ai facturat. Pe lângă asta, să nu uităm că omul plătea și 5% pe dividende, deci practic era impozitare de 6%, dacă nu prea erau cheltuieli. Sigur, 16% impozit pe profit sună bine, dar acolo să ne gândim că marja de profit o să fie mică, fiecare o să își mai bage tot felul de cheltuieli și merg la risc. Acum, când o veni controlul, asta e”, a explicat Cornel Grama pentru Republica.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Plafonul de 1 milion de EUR n-a făcut decât să legalizeze parandărătul pe persoană fizică! 100.000 de EUR era un plafon de microintreprindere realist, real și rezonabil Căt mi-ar fi de antipatic Vâlceanu (antropologică evaluarea că personal nu-l cunosc), pe chestiunea asta îi dau dreptate! Dacă face și ca angajatul ( pe vremuri le zicea șerb, rumân, uneori iobag) să lucreze numai 4 luni pe an pentru stat, nu aproape 6 luni pe an ca acum, atunci Vâlceanu poate fi începutul unei frumoase prietenii! ...dintre noi, pentru noi, la vremuri noi, tot noi!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult

 Mândra Chic

Povestea Mândra Chic începe cu un moment aparent banal, dar care a schimbat totul. Alina Zară își amintește scena de acum mai bine de 15 ani: mătușa Cornelia răsfoia un număr al revistei Vogue, unde a văzut „o rochie de dantelă de Miuccia Prada” ...

Citește mai mult

Foto CTP

130 de milioane de accesări, atât fac pe net postările care zic ce bine i-ar fi fost României dacă Ceaușescu ar fi rămas președinte după `89. Blocuri de locuințe fără număr, autostrăzi, hidrocentrale, fabrici de avioane și televizoare românești, metrouri la Cluj, Timișoara și Iași, țară suverană. Nenumărați tineri iau de bune toate astea.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon telefon mobil -

Atunci când achiziționăm anumite bunuri prin intermediul firmei, este important să înțelegem beneficiile fiscale potențiale, dar și limitele legale. Trebuie subliniat de la început că nu orice cheltuială poate fi justificată pe o societate comercială; Codul Fiscal prevede că achizițiile trebuie să fie direct legate de desfășurarea activității și de domeniul de activitate al firmei. foto: Maria Kraynova / imageBROKER / Profimedia

Citește mai mult