Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Firmele care fac sponsorizări pot deconta mai mult din cifra de afaceri

taxe

Firmele care fac sponsorizări își pot deconta mai mult din cifra de afaceri.

Actul normativ analizat astăzi, respectiv Legea nr. 156/2019, se adresează plătitorilor de impozit pe profit, pentru care se îmbunătățesc facilitățile fiscale acordate pentru efectuarea de sponsorizări.

Astfel, procentul din cifra de afaceri în care se pot efectua sponsorizări, prin care se reduce impozitul pe profit de plată, crește de la 0,5% la 0,75%.

Desigur, se păstrează condiția cumulativă de a nu se depăși 20% din impozitul pe profit datorat la plată. 

Restul reglementărilor aplicabile sponsorizărilor rămân nemodificate, în sensul că sponsorizările reprezintă cheltuieli nedeductibile fiscal la calculul impozitului pe profit și pot fi efectuate sponsorizări doar către persoanele ce au acest drept, prevăzut de Legea nr. 32/1994, cu modificări ulterioare.

Astfel, pot fi beneficiari ai sponsorizării persoane juridice ce au rol social, cum ar fi entități fără scop patrimonial – asociații și fundații, instituții publice sau emisiuni de radio și televiziune.

Sponsorizarea trebuie consemnată într-un contract de sponsorizare.

Când se efectuează o sponsorizare către o unitate de cult sau o entitate fără scop patrimonial, pentru a se beneficia de facilitățile fiscale ale sponsorizării trebuie ca acești beneficiari ai sponsorizării să fie înscriși în Registrul cu beneficiarii de sponsorizări, ținut de autoritatea fiscală. Celelalte persoane juridice sponsorizate nu au această obligație.

O persoană fizică poate primi sponsorizări doar dacă este recunoscută ca desfășurând activitate într-un domeniu de interes social, iar recunoașterea este făcută de una dintre persoanele juridice amintite.

Nu există un document oficial de recunoaștere, astfel că apreciem că poate fi folosit orice document scris, ce conține informațiile de recunoaștere, cum ar fi o adeverință, o recomandare, o caracterizare.

Pentru ajutorarea cu bani sau cu bunuri a persoanelor fizice ce nu sunt recunoscute de astfel de entități, se va utiliza instrumentul juridic al contractului de mecenat. Acesta trebuie semnat în formă autentică în fața notarului public.

Efectul fiscal al contractului de mecenat este identic cu cel al sponsorizărilor efectuate în condițiile amintite.

Notă: beneficiază de aceleași facilități fiscale și contractele de acordare a unor burse școlare private sau de sponsorizare a unor biblioteci, în condițiile legislației privind bibliotecile.

Dacă se efectuează o sponsorizare, iar valoarea acesteia este mai mare decât reducerea de impozit corespunzătoare celor doi parametri ( 0,75 la mie din cifra de afaceri, fără a depăși 20% din impozitul pe profit), atunci sponsorizarea poate fi reportată o perioadă de 7 ani și se pot aplica facilitățile respectându-se aceleași condiții.

Până pe data de 25 martie din anul următor, plătitorii de impozit pe profit ce efectuează plăți trimestriale sau până pe data de 25 februarie din anul următor pentru plătitorii de impozit pe profit anual, se depune formularul 107 – Declarație informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, mecenatului, burselor private.

Legea a intrat în vigoare în data de 29 iulie 2019.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon