Publicarea de către ANAF a listei datornicilor persoane fizice este considerată neconstituţională de fostul președinte al ANAF, Sebastian Bodu. În plus, Bodu este de părere că lista este posibil să conțină nume ale unor persoane care nu au restanțe, pentru că sistemul informatic al ANAF „este praf”, nefiind în totalitate funcțional, cel puțin până în 2017, conform unor ținte asumate, dar „extrem de volatile”.
„ANAF nu are o evidență exactă a contribuabililor. Multora li se întâmplă să primească certificat fiscal curat, iar a doua zi le vine somație de plată, pentru că au le-au fost descoperite nu știu ce datorii. Probabil în lista cu restanțele persoanelor fizice apar persoane care nu au datorii”, crede Bodu.
El consideră că persoanele care apar din eroare pe listă pot cere daune de la Fisc. Autoritatea pentru Protecţia Datelor s-a autosesizat miercuri, după publicarea de către ANAF a listei datornicilor și va verifica dacă Fiscul a respectat legea privind protecţia datelor personale atunci când a publicat-o.
Fostul șef al Fiscului reamintește, într-o postare pe Facebook, că a trimis o petiție Avocatului Poporului, în care îi solicită acestuia să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR).
Bodu a postat în februarie pe blogul personal un model de excepţie de neconstituţionalitate ,„model pe care orice persoană al cărei nume apare pe lista ruşinii îl va putea folosi în cadrul unei acţiuni în instanţă, în cadrul căreia se vor putea solicita şi despăgubiri”.
Fostul șef al Fiscului vorbește într-un scurt interviu pentru Republica.ro, de faptul că, dacă ANAF vrea să recupereze sumele, instituția are la dispoziție instrumente pentru executarea silită a celor cu restanțe, criticând inițiativa publicării unei „liste a rușinii”, pe care o vede ca pe o măsură de presiune.
- În modelul de excepţie de neconstituţionalitate pe care l-ați publicat pe blog în februarie spuneați că persoanele care apar pe listele restanțierilor se pot simți inferioare, renegate, proscrise.
- Da, de asta i se spune „lista rușinii”, ca să ne facă de râs.
- Dar credeți că Robert Negoiță, Gigi Becali, Marian Vanghelie se simt acum inferiori, renegați sau proscriși?
- Sunt două situații diferite. Oameni gen Gigi Becali sau Robert Negoiță sunt oameni care au făcut afaceri pe care ar fi trebuit să le facă pe firmă, dar le-au făcut pe persoană fizică. Ei de fapt sunt oameni de afaceri. Aici nu prea funcționează chestia asta cu…Eu vorbesc de persoanele fizice care nu au făcut afaceri. În cazul lor pur și simplu restanțele rezultă din contracte de închiriere, din cedarea folosinței bunurilor, din drepturi de proprietate intelectuală, situații în care pot obține venituri altfel decât din salarii. Plus că vor mai apărea și listele de restanțieri la bugetele locale. Va intra tot poporul pe liste. Oricine se poate trezi că are nu știu ce impozit calculat greșit, că mai are o „codiță” la impozitul la mașină sau pe curte. Tot din cauza sistemului informatic.
- De ce spuneați atunci că publicarea listei cu persoane fizice cu restanțe reprezintă „o violare a demnității umane”?
- Se creează impresia că persoanele care se regăsesc pe o astfel de listă sunt condamnabile pentru fapte reprobabile și, deci, trebuie supuse oprobriului public. În realitate, existența unor datorii – chiar și restante – nu este un lucru neobișnuit, ci relativ banal, ordinar, parte din viața normală a oricărui om. Ce dacă ai datorii, dar este normal și uman să ai datorii. Care e problema? Lumea e clădită pe creditori și pe debitori. Că avem la fisc, că avem la întreținere, că avem la prieteni, la rude, la bancă, nu există om pe lumea asta care să nu aibă datorii. Mai mici sau mai mari. La un moment dat, oricine, pe lumea asta, are datorii, nu e nici o problemă. Dacă Fiscul are o problemă că debitorii au datorii, să facă bine să îi execute silit. Cine îl impiedică pe Fisc să ii execute silit pe datornici?
- În alte state se publică liste cu persoane fizice cu datorii la Fisc?
- Nu există așa ceva. Este o măsură de presiune pentru a plăti datoriile, că vezi Doamne, te facem de râs. Nu e normal. Codul de procedură fiscală pune la dispoziția ANAF instrumente de executare silită. Să le folosească. Fac o paranteză. Când eram în ANAF și lucram la Legea evaziunii fiscale se trezise un deștept acolo, cu funcție, nu contează cine, să spună că este evaziune fiscală atunci când o societate comercială are datorii la fisc și ea face investiții. Și eu întreb: de ce e asta evaziune? Păi să își plătească impozitele, nu să facă investiții. Vă dați seama ce minți strălucite. Se ajunge la chestii absurde, iar acest ordin e din aceeași categorie.
- Ați spus că ați petiționat Avocatul Poporului. De ce credeți că Victor Ciorbea nu a sesizat CCR?
- Știu eu ce face Ciorbea acolo…?
- Numele lui Victor Ciorbea apare pe lista restanțierilor.
- Atunci e un conflict de interese. Cu asta ar trebui să începeți articolul. Bodu l-a petiționat, iar el nu a sesizat CCR pentru că nu are nici un interes.
- Vă așteptați ca persoane de pe listă să vă contacteze să vă ceară să îi consiliați?
- Dacă vor să ceară daune pentru că se găsesc din eroare pe lista ANAF, inclusiv cei care se găsesc în mod corect pe listă pot să dea în judecată ANAF și să ceară daune, dar cu atât mai mult cu cât se găsesc aiurea pe lista aceea.
- Au șanse să obțină daune de la ANAF cei care apar dintr-o eroare pe lista restanțierilor?
- Da. Dacă instanța decide că e neconstituțional, da, pot să ceară și daune. Pot să ceară o despăgubire morală pentru că le este afectată imaginea, reputația. Ia gândiți-vă că eu, fost șef al fiscului, m-aș fi trezit pe lista aceea. Ce ar fi zis lumea? Ia ulte-l și pe fostul sef al fiscului, are datorii la fisc. Cum sună? Nu îți face imaginea praf? Oamenii trebuie să își plătească datoriile, pe de o parte, dar pe de altă parte fiscul nu trebuie să recurgă la metode neconstituționale și abuzive pentru a recupera aceste datorii. Eu înainte să fiu șef al ANAF am lucrat în mediul privat. După ce am plecat de la ANAF am lucrat tot în mediul privat. Nu mi-am schimbat conduita când am lucrat la ANAF sau după aceea. Există pe lumea asta legi, iar legile trebuie să fie constituționale, iar dacă vrei să recuperzi o datorie să o faci în limitele Constituției. Scopul nu scuză mijloacele. Dacă avem mentalitatea aceasta, înseamnă că ne întoarcem în anii ‘50, cu „dușmanii poporului”. Ce să îi mai judecăm, îi băgăm direct la pârnaie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.