Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Fost șef al Statului Major al Armatei Române, despre ajutorul militar pentru Ucraina, la începutul războiului: Puteam să fiu pus la zid, scuturat: „Hai să le dăm ucrainenilor!” Ce să le dăm?! Noi aveam minimum pentru forțele noastre

Ștefan Dănilă

Foto wikipedia

Generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General al Armatei Române, a declarat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că, la începutul războiului din Ucraina, România nu ar fi avut ce ajutor militar să ofere Ucrainei, în afară de sprijin în domeniul informațiilor militare. În aceeași situație se aflau atunci majoritatea statelor NATO, pentru că achizițiile de muniție se făceau în general pentru un maximum de 30 de zile de luptă și exerciții, pentru că „nu exista o amenințare care să ducă la creșterea cheltuielilor pentru apărare”, și „eram într-o altă lume”, spune generalul.

„Aș vrea să vă pot spune (în ce constă ajutorul militar pe care îl acordă România către ucraineni -n.n.), dar nu am avut acces la informații, am același acces ca și dvs., din declarațiile publice. Din ce s-a comunicat de către oficialii români, nu știm prea multe despre ce ajutor a oferit România. Dacă m-ați fi întrebat pe mine ce le-aș fi dat, dacă aș fi fost în măsură, aș fi putut să vă spun că nu prea aveam ce să le dau (atunci când a început războiul din Ucraina – n.n.). Adică puteam să fiu pus la zid, scuturat: „Hai să le dăm ucrainenilor”. Ce să le dăm? Atâta timp cât noi nu aveam pentru noi ...(Nu aveam de nici unele?) Noi aveam minim pentru forțele noastre. Și din punct de vedere al stocurilor, la mare parte din muniții, stocurile noastre erau la minimum. Nu doar ale noastre.

Nu a fost doar România în situația asta. Majoritatea statelor din NATO au avut stocurile planificate la nivel minim, la un maximum de 30 de zile de luptă pentru anumite categorii și altele chiar mai puțin, la începutul războiului, acum un an. De ce? Pentru că eram într -o altă lume. Unii spuneau că s-a terminat războiul rece, vedem acum că nu prea s-a terminat, dimpotrivă. NATO s-a mărit ca alianță, ca număr de state, capacitatea militară a NATO s-a mai relaxat la un moment dat, aș putea spune, nu neapărat pentru că nu s-au alocat de către toate statele 2% (din PIB) pentru apărare, ci pentru că nu exista o amenințare care să ducă la creșterea cheltuielilor pentru apărare și la o acccelerare a producției de armanent și mai ales de muniții”, a explicat generalul Ștefan Dănilă, care în perioada 27 decembrie 2010 - 5 ianuarie 2015 a fost șef al Statului Major General al Armatei Române. Oficialul a explicat că muniția militară expiră, iar stocurile erau reduse pentru a evita cheltuieli inutile.

Întrebat despre achiziții de tehnică rusească, generalul spune că Armata Română nu a avut tehnică rusească de ultimă generație, ci doar tehnică rusească luată până în anii 80, iar pentru MIG-urile 29 armata română nu a avut licență pentru reparații în România, ca alte state.

„Am avut MIG-uri 29, pe care nu le mai avem, pentru că nu am avut bani să le reparăm și nu numai că nu am avut bani să le reparăm, trebuia să le reparăm la ruși. Contractul nostru pentru MIG-urile 29 nu a fost cu licență de reparații în România, a fost cu reparații la ei. Majoritatea statelor care au luat MIG-uri 29 le-au luat cu licența de a face lucrările complexe. Așa cum noi aveam pentru MIG 21.

Pentru rachete, noi aveam rachete antiaeriene Volhov și Neva pe care nu le mai folosește nimeni. Nu avem ce să trimitem, pentru că sunt prea vechi și nu știu nici ei (militarii ucraineni -n.n.) să le folosească. Sunt foarte vechi”, a explicat generalul.

În schimb, generalul spune că „este mult mai probabil ca noi să fi sprijinit și să sprijinim în continuare forțele ucrainene cu ce avem în domeniul informațiilor militare, cu sprijin informativ și inclusiv cu echipamente din acest domeniu, pentru că e un domeniu mai bine pus la punct”. Forțele de informații militare române au beneficiat de sprijin încă din perioada în care militari români erau în Afganistan. „Am avut echipamente americane pe care ai noștri s-au instruit și știu să le folosească foarte bine”.

Dacă în depozite nu prea aveam mare lucru la începutul invaziei, azi cum stăm? „În momentul de față este public ceea ce am achiziționat și frecvența sau viteza cu care ne vin aceste echipamente pe care le așteptăm. Am trimis oameni la pregătire. Avem HIMARS care deja au sosit, probabil avem și muniția aferentă pe care am contractat-o. Atunci când s-au făcut contractele, nu s-au făcut contractele pentru un război, s-au făcut contractele cu stocuri minime, pentru a putea să ne pregătim personalul, pentru a putea să avem stocuri pe o perioadă limitată de timp”, a explicat el situația de dinainte de invazia Rusiei în Ucraina din 24 februarie 2022.

Întrebat dacă în România sunt antrenați militari ucraineni, generalul a spus că propunerea țării noastre de a face acest lucru a fost acceptată. Informațiile privind numărul de militari antrenați și bazele militare unde se desfășoară antrenamentele sunt confidențiale, chiar dacă unele state, precum Polonia sau Marea Britanie, „au mai puțină teamă” în dezvăluirea unor astfel de date.

„În România sunt antrenați și luptători ucraineni. La Cincu, din câte știu, e posibil și în alte unități, nu am informații, cred că informațiile de acest fel sunt confidențiale. Știu că România a propus și a fost acceptată să antreneze militari ucraineni. Nu știu exact ce număr de militari. Alte state își permit să declare câți antrenează, polonezii își permit, britanicii își permit. (De ce unii își permit, iar noi adoptăm politica tăcerii totale?) Pentru că au mai puțină teamă. Noi considerăm că suntem mai aproape de ruși, că putem fi loviți mai ușor și pentru că din Crimeea se poate lansa o rachetă care să lovească ... ( Unii au graniță direct cu rușii). Da, dar au capacitate de răspuns mai mare decât România. Dacă polonezii ar putea să răspundă la un atac cu rachete din partea Rusiei, ar putea să distrugă majoritatea rachetelor. N-aș putea să spun că noi am putea să facem același lucru. Atitudinea vine și din capacitatea pe care o ai. Aș vrea să avem o atitudine asertivă. Ar trebui să fim mai încrezători, să avem încredere în noi. Dacă am pe ce să mă bazez, am încredere în mine, dacă nu am, pe ce să mă bazez?!”, a încheiat generalul Dănilă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ingrijoratoare analiza a unui pilon de baza al unui stat viabil: apararea teritoriului si a populatiei.Ce interes au aratat guvernele pentru dotarea armatei?De ce asa?Generalii ar fi trebuit,sa iasa mai demult si mai hotarat In caz de ceva care guvernant aduce pulbere de la sarbi?
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult