Despre cum anumiți politicieni ucraineni au livrat zilele trecute un adevărat HIMARS propagandei ruse

Foto: Ruslan Kaniuka/Ukrinform/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Să vorbim puțin despre cum anumiți politicieni ucraineni au livrat zilele trecute un adevărat HIMARS propagandei ruse: 

- Ucraina face în acest moment doi pași înainte și unul pas înapoi în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Volodimir Zelenski este ferm convins că viitorul țării sale este în UE, dar se află sub presiunea reformelor Curții Constituționale. Politico Europe remarcă faptul că și atunci când rușii îți invadează țara, acest lucru nu oprește timpul în loc când vine vorba de eliminarea corupției și reformarea sistemul judiciar în conformitate cu criteriile de convergență ale UE.

 -Având în vedere faptul că UE urmează să emită rapoarte despre progresul Kievului în martie, și apoi din nou în luna octombrie a anului viitor, progresele Ucrainei în ceea ce privește statul de drept sunt mai rapide decât se aștepta toată lumea. Însă imaginea de ansamblu a progresului este văzută ca fiind una din care rezultă doi pași înainte și unul (foarte îngrijorător) înapoi.

- Pentru președintele ucrainean, care a declarat că „viitorul țării sale este în UE”, este vital să mențină impulsul, când știe că apartenența Kievului la familia politică europeană se confruntă cu rezistența membrilor tradiționali ai UE, ale căror puteri ar fi diluate de un nou membru atât de mare.

- Politico Europe amintește că președintele francez Emmanuel Macron a declarat în primăvară că Ucraina se află, „în orice caz, la decenii distanță” de aderarea la UE, iar țările vest-europene își exprimă îngrijorarea constantă cu privire la insecuritate, corupție și costul reconstrucției unei națiuni distruse de război.

- În acest context, Ucraina se mișcă acum surprinzător de rapid. Numirea unui nou procuror-șef a dat un impuls luptei împotriva corupției, multe cazuri de profil înalt ducând în cele din urmă la condamnări. De asemenea, Parlamentul ucrainean a desființat și Tribunalul Districtual Administrativ Kiev, considerat drept cea mai coruptă instanță din Ucraina.

- Cu toate acestea, în ceea ce privește partea negativă a situației, îngrijorarea este acum în creștere față de Curtea Constituțională din Ucraina, care dispune de o supraveghere juridică supremă care poate depăși deciziile guvernului.

Desființarea de către Ucraina a Tribunalului Districtual Administrativ de la Kiev, considerată unul dintre cei mai importanți pași în lupta împotriva corupției

- O nouă reformă amenință să permită amestecul politic într-un organism care ar filtra candidații la posturile de judecători. Acest lucru ar putea reprezenta un obstacol major în calea aspirațiilor europene ale Ucrainei. Atât Comisia Europeană, cât și Comisia de la Veneția, un organism consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituțional, au tras deja semnale de alarmă cu privire la această situație.

- Desființarea de către Ucraina a Tribunalului Districtual Administrativ de la Kiev este considerată pe scară largă drept unul dintre cei mai pozitivi pași în lupta împotriva corupției, dar procesul nu a fost unul ușor. Zelenski a depus proiectul de lege pentru închiderea instanței, ca prioritate, încă din aprilie 2021. Cu toate acestea, Parlamentul ucrainean a făcut acest lucru abia pe 13 decembrie, la patru zile după ce Departamentul de Stat al SUA l-a sancționat pe președintele acestei instanțe, Pavlo Vovk, pentru solicitarea de mită în schimbul amestecului în procesele judiciare și alte procese publice.

- Impunerea de sancțiuni din partea SUA împotriva judecătorului-șef al Tribunalului a fost ultima picătură, a spus Mihailo Zhernakov, președintele consiliului de administrație al Fundației Dejure, o organizație neguvernamentală din Ucraina care se concentrează pe reformarea justiției. Însă înlăturarea lui Vovk a fost, de asemenea, rodul presiunii intense făcute de grupurile societății civile ucrainene, care au dezvăluit greșelile instanței, dar și de organizațiile anticorupție, care au făcut anchetate despre judecătorii principali.

- În 2020, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei a lansat așa-numitele casete Vovk (niște interceptări telefonice în care apăreau judecători ai Curții Administrative, dar și mai mulți avocați importanți, în legătură cu un dosar penal împotriva lui Vovk) care au dezvăluit un număr mare de procese false, hotărâri ilegale și presiuni din partea lui Vovk asupra judecătorilor și oficialilor.

- După ce casetele au fost publicate de jurnaliştii de investigaţie locali, publicul a obținut o perspectivă asupra obstrucționării masive a justiției și a mitei din ce în ce mai mari ce era dată și luată la cel mai înalt nivel. Cu toate acestea, toți judecătorii și oficialii identificați pe casete neagă autenticitatea lor până în prezent.

- Pavlo Vovk însuși a numit desființarea instanței drept „o decizie grăbită” a parlamentului, adoptată sub presiunea „activiștilor și grupurilor de lobby”. În schimb, ambasadoarea britanică la Kiev, Melinda Simmons, a numit decizia drept „o zi bună pentru reforma judiciară” din Ucraina.

- La rândul său, Rostislav Kraveț, un avocat care apără mulți judecători ucraineni, a spus că acuzațiile împotriva lui Pavlo Vovk au fost toate fabricate și a criticat reforma instanței ca fiind „susținută de forțe străine”. Activiștii și partenerii internaționali ai Ucrainei au afirmat în mod repetat că experții străini ar trebui să garanteze un sistem transparent de concurs în ceea ce privește numirile în sistemul judiciar ucrainean, foarte influențat de legături politice. Rostislav Kraveț consideră însă inoportune sfaturile venite din plan internațional. „Este greșit. Vă puteți imagina că mă duc eu la Londra pentru a-i ajuta să aleagă judecătorii? Europa a încercat să vândă ideea că toți judecătorii din Ucraina sunt infractori care iau mită. Asta i-a forțat pe mulți să-și părăsească posturile sau să se pronunțe în favoarea deciziilor ilegale”, a ținut să transmită avocatul judecătorilor.

- Politico Europe mai scrie că al doilea progres major făcut de Ucraina în ceea ce privește statul de drept a venit odată cu numirea lui Oleksandr Klimenko în funcția de procuror-șef anticorupție.

- În 2021, Tribunalul Districtual Administrativ de la Kiev a blocat numirea fostului detectiv de la Biroul Național Anticorupție al Ucrainei. Klimenko a devenit celebru pentru că a investigat un caz de luare de mită împotriva unui alt oficial de top din administrația lui Zelenski: Oleg Tatarov, șef adjunct al biroului președintelui.

- Deși Tatarov a fost acuzat de luare de mită, cazul său a fost transferat din jurisdicția organismelor independente anticorupție către serviciul de securitate al Ucrainei. La scurt timp după aceea, cazul a fost îngropat. Tatarov a promis public că își va dovedi nevinovăția și a spus că dosarul împotriva lui a fost o vendetă personală a lui Artem Sitnik, pe atunci șeful Biroului Național Anticorupție al Ucrainei.

- Abia în iulie 2022, mai notează jurnaliștii de la Politico Europe, Oleksandr Klimenko a fost numit noul șef al Biroului Special al Procurorilor Anticorupție, după aproape doi ani de amânare și presiuni uriașe din partea partenerilor internaționali. „Infrastructura ce ține de independența sistemului pentru lupta împotriva corupției este o componentă importantă a democrației în Ucraina”, a transmis Andri Yermak, șeful biroului președintelui Ucrainei, într-o declarație cu privire la numirea lui Klimenko.

- De când Klimenko a preluat conducerea, mai multe anchete de corupție au fost deblocate, iar foști înalți oficiali ai statului ucrainean au ajuns în instanțe, centre de arest preventiv sau au plătit amenzi.

În aceeași zi în care a desființat instanța administrativă din Kiev, Ucraina a făcut un pas major înapoi în ceea ce privește reformarea Curții Constituționale

- Totuși, în aceeași zi în care a desființat instanța administrativă din Kiev, Ucraina a făcut un pas major înapoi în ceea ce privește reformarea Curții Constituționale. Pe 13 decembrie, parlamentul Ucrainei a votat o lege pentru reformarea Curții Constituționale, dar cei care urmăresc procesul legislativ au subliniat potențialul de interferență politică în modul în care sunt numiți judecătorii în noul sistem.

- Noua procedură instituie un grup consultativ format din trei oficiali guvernamentali și trei experți independenți cu același număr de voturi la selecția judecătorilor. Ei ar alege candidații cu majoritate simplă de voturi. Decizia grupului nu este, de asemenea, definitivă, făcând posibil ca acei candidați, care nu au promovat evaluarea, să candideze totuși pentru locurile de la Curtea Constituțională.

- Pe 19 decembrie, Comisia de la Veneția a recomandat modificarea noii legi și introducerea unui al șaptelea membru în grupul consultativ pentru a acorda experților independenți un vot decisiv în timpul selecției. De asemenea, Comisia de la Veneția a mai recomandat ca deciziile grupului consultativ să fie obligatorii, făcând imposibil ca cei cu evaluări negative să devină judecători ai Curții Constituționale.

- Cu toate acestea, a doua zi, președintele Zelenski, în drumul său din orașul Bakhmut spre Washington, a semnat proiectul de lege, ignorând recomandarea Comisiei de la Veneția. „Votul cu majoritate simplă înseamnă că experții independenți vor avea nevoie de voturile reprezentanților politici desemnați din guvern pentru a selecta un candidat la etapa următoare. Cu acest tip de reguli, grupul consultativ nu va putea promova candidații independenți”, a explicat Mihailo Zhernakov, președintele consiliului de administrație al Fundației Dejure.

- Grupurile societății civile ucrainene au cerut partenerilor internaționali să își mențină presiunea asupra reformei Curții Constituționale. Zhernakov a susținut că, din cauza invaziei ruse, unii parteneri străini se feresc acum să critice în mod public regimul de la Kiev, pentru a nu da apă la moară Rusiei sau criticilor Ucrainei din cadrul blocului comunitar al UE. „Datorită popularității binemeritate a lui Zelenski, partenerii internaționali preferă să nu critice Ucraina la fel de dur ca înainte, deoarece nu doresc să-l submineze în vreun fel pe liderul de la Kiev în timpul războiului activ. Dar trebuie să existe o linie roșie”, a mai transmis Zhernakov.

 - Pe 23 decembrie, Comisia Europeană a intervenit în cele din urmă în acest caz. Ana Pisonero, purtătorul de cuvânt pentru extindere în cadrul Comisiei, a declarat că executivul european condus de Ursula von der Leyen se așteaptă ca autoritățile ucrainene să abordeze pe deplin recomandările Comisiei de la Veneția și că va monitoriza procesul.

- Vitali Șabunin, șeful Centrului de Acțiune împotriva Corupției, o organizație din Kiev care se ocupă de supravegherea sistemului juridic ucrainean, a transmis că dacă nu va fi schimbată, noua procedură de selecție ar oferi biroului președintelui Ucrainei control efectiv asupra Curții Constituționale. „Acesta este un risc mare. Curtea Constituțională este singura instituție care limitează în prezent puterea politică în țară. Și tocmai pentru că nu este controlată de guvern, poate controla guvernul”, a spus Zhernakov.

- Ca dovadă a puterii și importanței Curții Constituționale, aceasta a declanșat o criză, în 2020, când a recunoscut anumite părți ale legii ucrainene ca fiind neconstituționale. Decizia respectivă a anulat accesul public la declarația electronică de avere, precum și pedeapsa penală pentru minciunile în declarațiile electronice. Acele schimbări au paralizat practic lupta împotriva corupției în Ucraina, a raportat Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției din Ucraina.

- Decizia Curții a fost criticată de Comisia de la Veneția și condamnată de comunitatea internațională. Peste o mie de oficiali au evitat responsabilitatea pentru fals în declarații și doar eforturile autorităților și ale societății civile au făcut posibilă neutralizarea amenințării la adresa infrastructurii anticorupție din Ucraina, mai observă Politico Europe.

- Societatea civilă și partenerii internaționali, cu ajutorul președintelui Zelenski, au reușit să curețe Curtea Constituțională, precum și alte autorități judiciare din Ucraina de importanță fundamentală, în timp ce fostul președinte al Curții Constituționale din Ucraina a fugit în străinătate.

- Întrebat de ce Zelenski a semnat acum o lege atât de controversată, Zhernakov a spus că, deși guvernul ucrainean a făcut multe pentru a aduce Ucraina mai aproape de UE, încă mai există oameni în biroul președintelui ucrainean care se opun schimbării. „Și în timp ce Zelenski se află în Bakhmut sau în SUA, ei fac astfel de lucruri, pentru că vor să păstreze controlul asupra instituțiilor legislative cheie”, a mai transmis Zhernakov.

 Societatea civilă se pregătește să riposteze, deși acum spațiul pentru critici este limitat din cauza războiului. Zhernakov a spus că riscul este ca Rusia să folosească pe nedrept asemenea critici la adresa Curții Constituționale pentru a prezenta Ucraina drept o țară nedemocratică și coruptă. „De obicei, propaganda rusă este lipsită de temei și poate fi respinsă printr-o simplă verificare a faptelor. Dar când, în loc de reforme de integrare în UE, autoritățile ucrainene semnează legi precum cea a Curții Constituționale, ele dau nu doar o armă, ci un HIMARS propagandei ruse”, a subliniat în finalul intervenției pentru Politico, Mihailo Zhernakov.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp