Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Furnica Hărnicuță SRL achiziționează, de la societăți din Republica Moldova, servicii de traducere din limba engleză și limba rusă. Sunt aceste servicii în sfera impozitului datorat de nerezidenți în România?

companie mică.

Foto: Getty Images

Societatea Furnica Hărnicuță SRL este persoană juridică română, înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile, neînregistrată în scopuri de TVA. Aceasta achiziționează de la diverse societăți din Republica Moldova, servicii de traducere din limba engleză și limba rusă, servicii de participare la cursuri de învățare limbă rusă și germană, servicii de consiliere personală și de familie, soluții pentru îngrijirea rezidențială. Sunt aceste servicii în sfera impozitului datorat de nerezidenți în România? Ce obligații apar din perspectiva TVA?

În măsura în care noțiunea de „consiliere personală” nu reprezintă consultanță, apreciem că niciunul dintre serviciile facturate nu se regăsește în sfera de aplicare a impozitului datorat de nerezidenți în România prin raportare la prevederile art. 223 alin. (1) din Codul fiscal.

Acest temei normativ reglementează situațiile când o plată făcută către o persoană juridică străină intră în sfera impozitului datorat de nerezidenți.

Doar dacă identificăm în cadrul acestui temei normativ o astfel de situație, vom extinde analiza privind procedura impozitării veniturilor realizate de nerezidenți și, eventual, analiza existenței unei Convenții de evitare a dublei impuneri dintre România și un alt stat. Din punctul de vedere al TVA, chiar dacă societatea din România nu este înregistrată în scopuri de TVA, aceasta are calitate de persoană impozabilă din perspectiva TVA conform art. 269 alin. (1) și (2) din Codul fiscal.

Pentru toate aceste servicii locul prestării de servicii din punctul de vedere al TVA este considerat în România, locul unde beneficiarul serviciilor își desfășoară activitatea conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal.

Societatea din România are obligația plății TVA pentru această achiziție de servicii de la o societate din străinătate, conform art. 307 alin. (2) din Codul fiscal, astfel:

(2) Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării în România conform art. 278 alin. (2) și care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul României sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 266 alin. (2), chiar dacă este înregistrată în România conform art. 316 alin. (4) sau (6)”.

Termenul de plată a TVA este cel mai târziu până în data de 25 a lunii următoare celei în care s-a emis factura cu achiziția de servicii, dată până la care trebuie depus decontul special de TVA – Formular 301.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult