Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Geamurile sparte ale Poliției Rutiere

Poliția Rutieră

Foto: Bogdan Dănescu/Inquam Photos

Ați auzit de teoria geamurilor sparte? Este o teorie lansată în 1982 de doi sociologi/criminologi americani, James Q. Wilson și George L. Kelling. În elaborarea teoriei lor, cei doi au plecat de la observația că o clădire părăsită, care are câteva geamuri sparte, va sfârși prin a fi mult mai repede vandalizată decât în cazul în care primele geamuri sparte ar fi fost reparate imediat. 

Ei au explicat fenomenul prin faptul că un geam spart este un semn că nimănui nu îi pasă, deci spargerea câtorva geamuri în plus nu va aduce niciun fel de consecințe. Astfel, ei au concluzionat că dacă primele semne de dezordine urbană sau vandalism nu sunt imediat abordate și eliminate, ele nu vor face decât să amplifice acest gen de comportament la nivelul comunității respective, ducând la acțiuni mult mai grave.

 O ilustrare a teoriei poate fi făcută observând curățenia din locurile publice. Și am să folosesc un exemplu autohton, de care îmi aduc aminte cu precizie. Pe vremea când domnul Traian Băsescu era ministrul Transporturilor, Gara de Nord se afla într-o stare jalnică în ceea ce privește curățenia, și nu numai. În cele din urmă domnul Băsescu a luat hotărârea să o reabiliteze și igienizeze. La câteva săptămâni după terminarea proiectului, d-nul ministru constata cu oarecare surprindere într-un interviu că este mult mai ușor să fie întreținută curățenia acum în gară, pentru că oamenii se poartă mult mai civilizat.

Tot în acest sens a fost făcut un experiment de către un grup de studenți olandezi, care au demonstrat că este mult mai probabil să se fure corespondența dintr-o cutie poștală vopsită cu graffiti decât dintr-una curată. Și exemplele ar putea continua.

Dar ce a consacrat această teorie a fost spectaculosul succes cu care, plecând de la ea, primarul Rudolf Giuliani a reușit să diminueze rata crimelor din New York. Calculată la 100.000 de locuitori, aceasta a scăzut de la 26,6 crime în 1993 la 3,3 în 2013. Deci de aproape 9 ori. Uimitor a fost însă faptul că această performanță nu a fost realizată prin vânarea criminalilor, ci prin împiedicarea nerespectărilor mai degrabă minore ale legii și identificarea autorilor. Astfel, la începutul anilor 90, 250.000 de oameni călătoreau ilegal cu metroul new-yorkez, zilnic. O acțiune masivă a poliției de aducere sub control a acestei situații a dus la identificarea multor indivizi cu ilegalități mult mai serioase la activ.

Lupta poliției new-yorkeze împotrivă "micilor" ilegalități a continuat prin prinderea și pedepsirea celor care fumau marijuana în public, sau a celor care foloseau graffiti. Marea criminalitate a continuat să scadă spectaculos în continuare prin lupta împotrivă "micii"criminalitati. Succesul i-a adus realegerea lui Giuliani în 1997 și l-a determinat ca, la retragere, în cuvântul de rămas bun, să amintească despre "frumusețea unei idei atât de simple".

Periodic Poliția Rutieră din România este în centrul atenției publice prin evenimentele mai degrabă extreme cu care se confruntă. Polițiști umiliți sau sfidați de șoferi, agresați fie verbal, fie prin lovituri, fie luați pe capote. Toate sugerând faptul că polițiștii nu se bucură, în măsura în care uniformă le-ar da dreptul, de respectul participanților la trafic. Pentru că sunt prea multe geamuri sparte…

Este suficient să circuli câteva ore prin București pentru a fi martorul unui șir nesfârșit de infracțiuni sau contravenții mărunte care au loc în trafic: oprirea la stop a mașinilor pe trecerea de pietoni, depășirea de către șoferi a coloanelor formate la stop și a semafoarelor pe roșu pentru a se poziționa primii în mijlocul intersecțiilor, blocarea culoarelor de mers înainte pentru a vira la stânga sau dreapta, parcagii care își percep taxele de racketi la 50 de metri de sediul Poliției și exemplele ar putea continua. Iar cel mai grav este faptul că sunt situații în care aceste ilegalități se petrec chiar sub ochii polițiștilor, fără ca ei să reacționeze în vreun fel. Primele geamuri au fost sparte și nimănui nu îi păsa...

Consecința este că din ce în ce mai mulți șoferi au acest comportament, încurajați de lipsa de motivație a Poliției Rutiere de a pune în aplicare prevederile legale. În aceste condiții nu este de mirare faptul că absolvenți ai școlilor de șoferi care încep prin a conduce "ca la carte" sfârșesc prin a începe să "spargă și ei geamuri", pentru că se poate. Sunt din ce în ce mai multe geamuri sparte, și consecință logică este că respectul pentru lege și cei chemați să o aplice este în scădere.

Într-o comunitate în care oamenii legii sunt pe post de "mobilier", sau în cel mai bun caz doar pe post de "semafoare umane" cu o atitudine extrem de permisiva, momentul în care se întâmplă să ia și legea în sfârșit în serios pare extrem de neobișnuit. Generează reacțiile extreme ale celor care au crezut ca orice le este permis în trafic, mai ales că totul se întâmplă sub privirea unor polițiști până atunci lipsiți de reacție.

Teoria geamurilor sparte spune polițiștilor rutieri din București că pentru a fi respectați ar trebui ca mai întâi să se ia ei înșiși în serios și să aplice legea ad literam pentru a elimina infracționalitatea "măruntă"din traficul bucureștean. Odată cu aceasta se va schimbă și statutul lor și numărul actelor de agresiune împotriva lor va scădea semnificativ. Respectul pentru ei ori există tot timpul, ori nu există deloc. De aceea, el trebui impus permanent, nu doar când se depășește o anumită linie roșie.

Pentru măsurarea evoluției respectului șoferilor față de ei, propun polițiștilor rutieri un prim indicator pe care doar ei înșiși îl vor putea măsura: evoluția numărului de oferte de mită pe care le primesc de la șoferi prinși în flagrant.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • NuțuG check icon
    Conform unor studii sistematice „teoria geamurilor sparte” nu prea stă în picioare când se încearcă explicarea creșterii și descreșterii criminalității în orașele americane; intoxicarea cu Pb și consecințele sale asupra sistemului nervos uman datorită benzinei aditivate cu Pb pare a fi o concluzie mult mai reală:
    „Gasoline lead may explain as much as 90 percent of the rise and fall of violent crime over the past half century.”
    „In states where consumption of leaded gasoline declined slowly, crime declined slowly. Where it declined quickly, crime declined quickly.”
    „When differences of atmospheric lead density between big and small cities largely went away, so did the difference in murder rates.”
    „High childhood exposure damages a part of the brain linked to aggression control. The impact is greater among boys.”

    Citatele sunt de aici: http://www.motherjones.com/environment/2016/02/lead-exposure-gasoline-crime-increase-children-health/

    :)
    • Like 0
    • @ NuțuG
      Si unde e sursa pentru "Conform unor studii sistematice "teoria geamurilor sparte" nu prea sta in picioare"? Ce anume o infirma din ce ai scris? Corelatia nu implica si cauzatie. http://www.tylervigen.com/spurious-correlations
      • Like 0
  • Sunt prea puțini polițisti pe strada. Asta, înainte de orice, este problema.
    Sunt de acord cu ideile exprimate de autorul articolului, dar orice discuție este inutilă până când poliția nu va deveni O REALITATE VIZIBILA PE STRADA. Stiu ce vorbesc, locuiesc in Militari, Piata Gorjului, adesea nu văd un politist sau o masina de patrulare cu orele, nici pe bulevardele principale, nici printre blocuri, pe nicăieri... Si cand suni la sectia din zona (cum ar fi Sectia 21, pe Dezrobirii), sa anunti o incaierare intre betivani, o masina parcata pe trecerea de pietoni, niste manele date la maximum in blocul vecin s.a.m.d., răspunsul este mereu același: "nu avem oameni, nu avem masini, suntem prea putini...".
    Până la educație și moralitate, frica păzește pepenii, iar într-o țară normală, frica poartă uniformă, baston, cătușe și pistol. Și ține în buzunar un cod de proceduri și un statut profesional care să îl protejeze de abuzurile unor Boureanu sau alți imbecili de teapa acestuia.
    • Like 0
  • La noi, totul porneste inca din scoala. Degeaba imi educ eu copilul in spirit civic-pacifist cand el are in clasa exemple de infractori care nu numai ca scapa nepedepsiti, dar sunt si protejati. Un semnal clar al societatii ca asta e drumul de urmat, ca asa ai mai multe avantaje imediate decat daca respecti un cod de comportament civic.
    • Like 1
  • Articolul este foarte corect si poate fi aplicat tuturor institutilor statului. Toate cladirile statului au ferestrele sparte si cred ca le sparg din interior, chiar cei care le ocupa! Ma refer in mod deosebit la justitie, magistrati (judecatori si procurori), dar se poate aplica si altora. Exceptiile sunt atat de putine incat nu fac decat sa intareasca regula. Ajung de pe bancile facultatii cu o gandire nealterata, dar foarte repede ceilalti le schimba mentalitatea si le topesc coloana vertebrala. Din pacate este greu sa faci ceva atunci cand magistratii NU RASPUND de erorile pe care le comit prin hotararile date, cand ignora dispozitiile legale si nu le aplica nici macar atunci cand li se atrage atentia. Atata timp cand in tara asta nici un angajat al statului nu raspunde pentru faptele lui, pentru consecintele faptelor lui, va fi mereu asa. Toate hotararile date de CEDO pentru erori judiciare au intrat la bugetul statului pentru ca statul nu e nimeni, e o gasca, plasata de noi pe locurile respective, care nu doreste sa supere judecatorii, ii protejeaza cand gresesc, ca ei la randul lor sa poate beneficia de protectie. Din pacate dupa 27 de ani de "democratie de cumetrie" (nu-mi place sa citez dintr-un astfel de clasic, dar a avut si el odata dreptate) masa de votanti nu a inteles nimic! Scanteia din iarna s-a stins, a fost din nou un foc de paie!
    • Like 3
  • Chapeu , bine punctat ....
    • Like 0
  • check icon
    Excelent articol !
    • Like 3
  • Bună, e foarte corecta teoria dvs . Eu cred că ar trebui sa existe însă și flexibilitate.... Unele legi trebuiesc rescrise, iar amenzile rutiere corelate cu suma pe care trebuie sa o plătească fiecare șofer pt asigurarea obligatorie. Sistemul casco - RCA trebuie regândit astfel încât să stimuleze condusul corect și să penalizeze delictele in trafic. În realitate avem nevoie de mai mult respect reciproc și bun simț. Că o mica paranteza: noi românii suntem fabuloși la a găsi scurtături "cutting corners" un lucru care generează performanta profesionala, dar și foarte multa frustrare... Lucrez intr un domeniu strict și aud asta mereu: de ce nu​respecți regulile și gândești mereu o cale mai ușoară? ... Poate e și o binecuvântare... Tara asta ar trebui sa fie mult mai rău la ce leadership am avut, dar cumva când a trebuit s au luat​ deciziile potrivite. Acum cu ciuma PSD nu știu dacă mai scăpăm
    • Like 0
  • bluenavy check icon
    Psihologic vorbind, un om care are probleme de comportament ajunge acolo datorita faptului ca "a scapat" cu ele netaxate, obtinand un avantaj sau o rasplata (fie ea si doar satisfactie) in urma acestor manifestari. Ce rasplatim avem.
    • Like 3
  • Deosebit de corecte observatiile autorului, dl Radu Craciun. Sindromul "geamurilor sparte" a fost confirmat de multiple studii sociologice. In cazul Romania/metehne manifestate la volan, ar trebui mentionat si caracterul imbecil al reglementarilor. Si, ca sa ma feresc de marota preferata (viteza) ma voi referi la parcarea in zona trecerilor de pietoni si a statiilor mijloacelor de transport in comun. Aparent, cerinta "legala" a ajuns la 25 m. Adica, parcarea unui vehicul la mai putin de 25m de o trecere de pieton e interzisa, iar politia rutiera trebuie sa sanctineze incalcarea acestei cerinte. Toata lumea stie ca aceasta cerinta este incalcata 99,99% din cazuri in orasele mari. Geamuri sparte care trec "neobservate" de lege, dar care incita la infractiuni subsecvente.

    Dar cerinta insasi? Este ea oare corecta? Este ea justificata? Desigur ca nu. Orice sofer care gusta adrenalina iesirii dintr-o strada secundara avand vizibilitatea redusa la 4-5m de vehiculul parcat in stanga sa la limita sau chiar pe trecerea de pietoni, intelege cat de mult i-ar fi usurata manevra daca vehiculul parcat ilegal ar fi in spate cu inca 5 m. Legea spune 25m si este evident absurda. Ar fi suficienti 5 m, insa abusrditatea legi atrage voluptatea nerespectarii ei.

    Aceiasi stupiditate o obsevam atunci cand ne intanim in trafic cu limitari de viteza catre valori absurd de mici, limitari care nu sunt respectate de NIMENI. Aceste absurditati devin argumente "legale" la discretia "organului" oridecateori vrea muschiul lui, ori, si mai rau, devin niste motive (justificate, desigur) de batjocorire a legii de catre cei care ar trebui sa o respecte.
    • Like 4
    • @ N Cojocaru
      check icon
      De acord cu ce sustineti dvs dar nu sunt convins sa poate 5 m ajuta. Depinde de marimea masinii parcate. Eu des intalnesc cand ies de pe strada pe care locuiesc in drumul principal un cap-tractor si cateodata (mai rar) chiar un tir intreg cu tot cu remorca. Daca ar fi parcat cu 5 m mai in spate sau mai in fata tot degeaba. Vizibilitate tot 0. Trebuie sa ies cu botul masinii aproape pe banda 2 ca sa vad ceva. Probabil ca daca ar fi parcat la minim 25m de coltul intersectiei, POATE as avea o sansa sa vad ceva pentru a ma putea asigura.
      • Like 0
  • Da, e un plan bun, nu trebuie neglijat, se poate aplica in toate domeniile . Are legatura si cu abuzul in serviciu. Daca va fi permis, incet, incet se vor permite si alte fapte, mult mai grave , mergand pana la violuri, crime
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult