Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

GENERAȚIA B. Cămara de la Munte. Sebastian și Ela au construit în Apuseni o afacere mai cu moți

Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Au luat fonduri europene. Au împrumutat bani de la bancă. Au cerut ajutor de la cei trei „F”: „family, friends and other fools”. Și-au tăiat punțile spre teritoriile sigure în care se puteau întoarce. Și au ajuns într-un loc de basm.

Sebastian Hosu și soția lui, Ela Atanasiu, trăiesc astăzi într-o lume cu brazi și coline. Pagina poveștii lor de viață s-a nimerit să fie într-un ghid turistic. Dar ca să ajungi să locuiești într-un loc ce seamănă cu o vedere îți trebuie puțină viziune.

În urmă cu mulți ani, lucrau amândoi în vânzări, la două companii multinaționale. Viața lor arăta bine, în timp ce a României rău. S-au gândit să renunțe la ceea ce aveau pentru a-și găsi locul într-o țară mai așezată. Au plecat în Canada și după un an au avut o revelație: nu acolo era de fapt locul lor, nu acolo puteau să arate tot ceea ce știu și pot. Așa că au revenit în țară, dar nu la Craiova, orașul în care amândoi lucraseră, nici la Cluj, unde se născuse Sebastian. „Am spus, atunci când am plecat în Canada, că, dacă ne vom întoarce, nu ne vom mai întoarce într-un oraș mare, o să mergem la țară, pentru că viața la țară este mult mai sănătoasă, chiar dacă este mai grea. Dar ești aproape de natură, mâncare e mai bună, aerul mai curat, ai mai multă liniște”, spune Sebastian Hosu. Au cumpărat un teren la Mărișel, au obținut la acea vreme o finanțare SAPARD și și-au făcut, ca atâția alții înaintea lor și ca atâția alții după ei, o pensiune. 

„Ne-a plăcut nouă foarte mult zona, am considerat că 50 de kilometri față de Cluj reprezintă o distanță rezonabilă, practic într-o oră ești la 1.000 de metri altitudine. Și dacă nouă ne-a plăcut, am fost convinși că există cu siguranță și un grup suficient de mare de oameni cărora să le placă.” Investiția inițială a fost de aproximativ 350.000 de euro – o sută de mii din fonduri europene, altă sută de mii de la bancă, iar restul de la rude, prieteni și alți binevoitori, „family, friends and other fools”. În vara lui 2009, au primit primii turiști, iar astăzi pensiunea lor, Cabana Moților, are o diplomă de excelență Trip Advisor, acordată oricărei unități care obține o medie a review-urilor de peste patru din cinci, și este pe primul loc la Traveller’s Choice Award, la categoria Bed&Breakfast.

„Ne-am ars toate podurile în spate”

La reușita afacerii au contribuit, crede Sebastian Hosu, două lucruri. „Unul este faptul că noi n-am avut încotro decât să facem să meargă, pentru că am investit tot ce am avut aici, practic ne-am ars podurile în spate și nu puteam să mergem decât înainte. Am dat tot ce am putut noi și ca efort, și ca suflet, și ca implicare. Și doi, experiența care am avut-o în vânzări și publicitate ne-a ajutat sau ne-a făcut să înțelegem că turism fără publicitate nu se poate. Nu e suficient să ai un loc frumos, să ai servicii bune, dacă nu comunici lucrul ăsta.”

Pe timpul verii, la pensiune ajung străini care își fac vacanța pe cont propriu și turiști români, veniți din marile orașe, București, Constanța, Timișoara. În restul anului, aici sunt organizate teambuildinguri, iar Sebastian Hosu nu simte că trăiește undeva desprins de lume. „O afacere în turism e combinație destul de interesantă, de sat cu oameni de la oraș. Când ai casa plină de oameni de bună calitate, nu poți vorbi despre o ruptură de civilizație”.

Cămara de la munte. Dulcețuri vândute online și la Cărturești

Când trăiești la munte, simți că trebuie să te folosești de toate resursele pe care le ai. În Apuseni, unele dintre resursele aflate la discreție sunt fructele de pădure, iar Ela și Sebastian au început să le folosească pentru a face dulcețuri și siropuri pentru turiștii cazați. „Când oaspeții și-au exprimat dorința să le ia acasă, am zis că de ce nu? Hai să le ambalăm și să le decorăm frumos și să le oferim posibilitatea să le ia și acasă. Partea asta a crescut organic”, povestește Sebastian. Așa a apărut Cămara de la Munte, magazinul online prin care dulcețurile și siropurile de casă de la Mărișel ajung în toată țara. 40.000 de sticle și borcane, făcute în această vară din peste zece tone de fructe de pădure. „Am construit și construim o rețea de revânzători, produsele noastre ajung în librăriile Cărturești, în unele magazine Mega Image, la Băcănia Veche. În plus, lucrăm cu o serie de firme care fac coșuri cadou pentru companii”, spune Sebastian Hosu.

„Este un lifestyle business”

Anul trecut, Cabana Moților și Cămara de la munte au avut o cifră de afaceri de 320.000 de lei și au înregistrat un profit de 50.000 de lei. Vara, aici lucrează opt oameni, iar iarna doar șase. Cifrele nu sunt tocmai relevante, crede Sebastian Hosu.

„Avem un așa numit lifestyle business. E sursa noastră de trai, nu neapărat o afacere în care suntem investitori și urmărim profitul. Obiectivul nostru a fost să putem trăi la munte și să ne putem plăti ratele”.

Însă ceea ce pare pentru unii un vis, viața la munte, este pentru alții, mulți locuitori din Apuseni un scenariu din care își doresc să iasă cu orice preț. „După șase ani am cam obosit să le arătăm celorlalți pe ce mină de aur stau și nu vor să o folosească. În continuare, visul părinților este să își trimită copiii la oraș, ca să rămână la oraș”.

În tot acest timp, locul se umple de oameni. Oameni care dăinuie în peisaj, în fotografii. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E fain la ei. Daca i-ar pasa Romaniei de turism, ar asfalta drumul pana acolo.
    • Like 0
  • Spuneti adevarul. In Romania doar cu pricepere , fara cunostinte temeinice, cine a avut sau are acces la sapard, vredit bancar, succes in afaceri? Mimeni.
    • Like 1
  • Admir curajul si perseverenta acestei familii.Vizitand pagiana afacerii capat tot mai mult curaj in ceea ce mi-am propus.Va doresc mult succes .
    • Like 0
  • Bravo!
    • Like 0
  • Bravo lor, dar tot nu am priceput de ce le-ai pus tagul Generația B?
    Si inca ceva, daca-i stii tu mai fătuca câți au început afaceri din astea cu pensiuni, turism si dulcețuri, si câți au dat-o-n bara ... ți-ai pune mâinile-n cap.
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Vlad Petreanu_

În 1990, după ce lucrase într-o fabrică, Vlad Petreanu s-a angajat la un ziar, unde avea un salariu echivalentul a aproape 90 de dolari. Banii îi ajungeau, spune el, să își cumpere un pachet de țigări - la vremea respectivă fuma - și o cola pe zi, „și abia mă descurcam să mănânc ceva”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon „La bani mărunți” cu Sergiu Manea, CEO BCR. Podcast amplificat de Republica

Sergiu Manea, care a preluat în urmă cu cinci ani conducerea celei mai mari bănci din România, a povestit că primul său salariu, o sumă echivalentă cu mai puțin de 80 de dolari, l-a primit în septembrie 1994. Se angajase înainte de terminarea facultății pe o poziție entry level, ca referent, la Banca Română pentru Dezvoltare, la Biroul de bănci corespondente, care azi se cheamă „financial institutions”.

Citește mai mult

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult