GENERAȚIA B. Microberarii de la Zăganu fac afaceri de 2 milioane de lei din bere artizanală

Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Doi buni prieteni, un fost corporatist și un publicitar, și-au pus în gând să revitalizeze tradiţia producţiei de bere în micile fabrici locale şi să îşi facă loc printre multinaționalele care domină piaţa autohtonă, evaluată la 1,8 miliarde de euro.

La un moment dat drumurile i-au dus la Măneciu - Ungureni, aproape de stațiunea Cheia, unde exista o făbricuță de bere ce funcționase până prin 2011, dar care își oprise activitatea. Au luat legătura cu proprietarul de la care aveau să cumpere fabrica, au vorbit cu câțiva oameni care mai lucraseră în fabrică și care ulterior au devenit angajații lor.

Laurențiu Bănescu, 36 de ani și Alexandru Geamănu, 39 de ani și-au înființat în 2013 o firmă, Fabrica de Bere Bună SRL. Este una din cele 6-7 fabrici de bere artizanală din România. În Germania există peste 5.000 de microfabrici de bere, în SUA sunt 4.400 de microberării.  

În octombrie 2013, după ce timp de opt luni au așteptat autorizația de funcționare și au pierdut tot sezonul de vară, au scos pe piață prima lor bere tradițională, sub brandul Zăganu. Anul trecut au avut afaceri de 2 milioane de lei, aproape dublu față de anul anterior, precum și un profit operațional. Colaborează cu circa 250 de firme din toată țara.

„Denumirea Zăganu are o dublă semnificație pentru noi. Odată îl asociem cu zona geografică – Vârful Zăganu - , fabrica se află la poalele muntelui. Numele are și o semnificație ușor metaforică. Zăganu, vulturul bărbos, este o pasăre dispărută în acest moment din România, la fel cum au dispărut începând cu 1990 și cele 100 de mici fabrici de bere care existau prin toată țara. Readucând Zăganu pe o sticlă de bere am reușit să aducem în mintea oamenilor vulturul bărbos, dar și ideea de a cumpăra beri locale făcute de producători locali”, spune Laurențiu care este absolvent de ASE și a lucrat 11 ani prin diverse companii multinaționale, în vânzări și marketing.

Investiția inițială în Fabrica de Bere Bună a fost de 250.000 de euro. Mult peste prognozele pe care și le făcuseră. „Banii au mers în partea de investiții în fabrică și tot ce a însemnat punerea pe piață a produsului, materii prime, ambalaje, plus partea de autorizare care este destul de anevoioasă. Nouă ne-a luat opt luni să ne autorizăm”, povestește Laurențiu. 

Pentru a strânge suma, pe lângă resursele personale au apelat și la credite de la bănci și la împrumuturi de la cunoștințe. „A fost foarte greu cu băncile, pentru că eram un start-up. Nici măcar nu au vrut să stea la discuții, trebuie să spun lucru acesta. În final, una dintre bănci a stat de vorbă cu noi și ne-a dat niște facilități de creditare, pentru cheltuieli curente. Ne-a ajutat foarte mult”, spune antreprenorul.

Dacă ne spunea cineva la început câte dificultăți sunt, ne-am fi gândit „mamă, ce pesimist e ăsta”

Au pornit de la zero. Își doreau să creeze un brand autentic de bere, susținut de o bere artizanală foarte bună.

„În cazul nostru, care nu aveam deloc experiență în zona de producție, a trebuit să ne familiarizăm cu tot ce înseamnă producția de bere. Am dorit să creăm un brand autentic românesc de la zero. Toate eforturile noastre au fost în această direcție, de a crea un brand autentic, susținut de o bere foarte bună, naturală, nepasteurizată, fermentată natural, neîmbogățită cu dioxid de carbon, adică bere artizanală, făcută după o rețetă proprie”, explică Laurențiu.

Pornind de la această idee, cei doi parteneri de afacere au trebuit să învețe despre instalații și echipamente, despre dezvoltarea propriilor rețete și cum să-și găsească clienți.

„A trebuit să găsim clienți care să vândă un produs total necunoscut pe o piață dominată de companii multinaționale și în care foarte multe uși, cel puțin în domeniul HORECA, sunt închise micilor întreprinzători. Sunt foarte multe lucruri de care ne-am lovit, probabil dacă ni le spunea cineva înainte de a începe ne-am fi gândit „mamă, ce pesimist e ăsta, vrea doar să ne descurajeze”. Dar realitatea e că ne-am lovit de foarte multe probleme, dar ușor le depășim pe toate”.  

„Dosarul pentru autorizare însuma 200 de documente”

Procesul de autorizare a unei fabrici mici de bere e la fel ca cel pentru o fabrică de mare capacitate. Capacitatea Fabricii de Bere Bună Zăganu este de circa 4.000 de hectolitri pe an. Piața din România este evaluată la 15-16 milioane de hectolitri pe an.

„Suntem o precum picătură într-un ocean. Din păcate, din perspectiva autorizării, procesul autorizării este același pentru o fabrică mică și pentru fabrică mare. Pot să vă spun că dosarul nostru pentru autorizare însuma 200 de documente. Este un proces destul de anevoios. Bineînțeles, statul vrea să prevină evaziunea fiscală, care este o chestie normală, dar frustrarea noastră era că noi am primit autorizarea în octombrie, deci am pierdut tot sezonul de vară așteptând-o. Dar am trecut peste asta, lucrurile merg foarte bine acum”, arată el.

Au pornit cu patru angajați, care mai lucraseră în vechea fabrică, înainte să se inchidă. Acum au ajuns la 17 angajați, din care 12 sunt implicați în procesul de producție.

O parte din echipa de la Fabrica de Bere Bună Zăganu/ Foto Facebook

• Despre ingrediente. „Este o bere fermentată 100% natural. Procesul de fermentare durează între 21 și 30 de zile. Este nepasteurizată, ceea ce înseamnă că toate aromele din procesul ei de fermentare rămân în bere. Încercăm să ne procurăm materia primă local, dar nu e posibil, așa că trebuie să apelăm la importuri. De exemplu unicul cultivator de hamei din România are toată cantitatea contractată de către companiile mari de bere din România”.

• Despre nișa de piață. „Înainte de 1990, piața mare era constituită din fabrici locale mici de bere. Ulterior piața s-a concentrat în jurul marilor producători care fie au absorbit, au cumpărat, au asimiliat fabricile mici, le-au închis ulterior și s-au concentrat pe fabrici mari de bere din țară. Iar producătorii mici unii dintre ei au vândut, alții au închis pentru că nu au putut să se adapteze concurenței.

• Unde se găsește Berea Zăganu. „Încercăm să ne concentrăm pe București și pe câteva orașe mari, pentru că avem o capacitate limitată de producție și nu putem satisface o distribuție națională și nu acesta este scopul nostru. Suntem listați la Mega Image, este singurul retailer mare la care suntem listați. Vrem să ducem berea noastră către toți oamenii care sunt interesați de o bere diferită, care este artizanală, nepasteurizată. Ne interesează oamenii care vor să încerce altă bere în oraș mai degrabă și să aibă opțiunea să poată cumpăra și pentru acasă. Colaborăm cu vreo 250 de firme în toată țara. Baruri și restaurante sunt 80-85%, restul sunt fie magazine specializate, minimarketuri”. 

* Prețuri. Berea Zăganu costă între 7 și 9 lei sticla în magazine. Berea blondă e în general mai ieftină cu 0,5 lei. În baruri, berea Zăganu poate fi găsită la prețuri între 9 și 12 lei.

• Unde se văd peste doi ani. „Încercăm să dezvotăm rețete noi de bere. Anul trecut am lansat două beri noi. Vrem să ne extindem capacitatea de producție, de stocare și maturare a berii. Sper ca în 4 ani să ajungem la o capacitate de 8-10.000 de hectolitri pe an. Discutăm și încercăm să facem și noi în București un festival cu toți microberarii”.

• Sfaturi pentru tinerii antreprenori.  „Să fie foarte siguri că își investesc tot timpul și energia în afacere, să pună pasiune, să nu se lase descurajați de obstacole”.

• Dacă ar fi ministru al Finanțelor sau premier. „Probabil că aș acorda facilități fiscale pentru micii întreprinzători, oamenilor care investesc și creează locuri de muncă. Este drept că pentru micii producători de bere există o facilitate, respectiv un coeficient de plată a accizei pe litru a accizei mai mic decât cel pentru producătorii mari. Cu toate acestea, procesul de autorizare este același ca pentru o fabrică mare, la fel și impozitul pe profit și TVA-ul”.

• Despre magazinul de la poarta fabricii. „Momentan este închis. Încercăm să îl organizăm într-o formă mai bună. Îl vom redeschide, inclusiv pentru mici degustări”.

• Despre interzicerea fumatului în spații publice închise. „ Eu sunt optimist, nu cred că o să se reflecte agravant în vânzările noastre. Din punct de vedere personal, mă bucură măsura. Din punct de vedere al business-ului, cred că există posibilitatea să scadă vânzările, dar cred că va fi o scădere temporară, de 1-2 luni. În 16 martie în București este deja primăvară, se deschid terasele, efectul nu va fi catastrofal”.

Consumul de bere pe cap de locuitor în România este peste media europeană. În medie fiecare român a consumat în 2014 o cantitate de 74 de litri de bere, mai puțin cu 7 litri față de 2013. Media în UE este de 70 de litri pe cap de locuitor pe an. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp